Viata sclavelor sexuale in antichitate conversatii la timp

Subiectul sclavelor sexuale a incitat curiozitatea mai multor istorici, care au studiat fenomenul si chiar au scris cateva carti, plecand de la cazuri reale, iar altele pe baza unor legende. Cert este ca prostitutia, in lumea antica elena nu producea in randul oamenilor o aversiune de ordin moral, ci, dimpotriva, unii oratori criticau tinerii care alegeau sa intretina relatii cu tinere libere, cand puteau gasi in bordeluri fete decente.

Unele marturii au aratat ca atat grecii cat si romanii frecventau atat prostituate femei cat si barbati. Barbatul ca lucra ca prostituata nu era privit diferit de unul care avea meseria de pescar, de exemplu.

Despre viata stramosilor nostri getii si tracii se spune ca acestia obisnuiau sa-si ia mai multe sotii, de la trei patru pana la treizeci de sotii, care insa, erau tratate ca sclave. Impreunarea se facea pe rand si treburile gospodaresti impreuna. Getii, in schimb nu erau chiar asa de cumpatati in privinta numarului de sotii.

Mai tarziu, acum aproape 400 de ani, in jurul anului 1643, prostituatelor li se taia nasul, erau inecate, fiind socotite purtatoare de pacate, ce spurca barbatii. 

Cronicile vremii, arata cat de intoleranta era biserica cu aceasta meserie, iar pedepsele pe masura: "Votru sau supuitoriu se cheama acela ce are muieri la casa lui, de le tine pentru dobânda lui, carele-si dau trupurile de le spurca barbatii cei rai si fara omenie pentru putina dobânda pierzatoare de suflet", se spunea în  "Îndreptarea Legii" (1652), tiparita din porunca lui Matei Basarab la Târgoviste, autor fiind Daniil Panoneanul, viitor mitropolit al Ardealului. Mama care-si prostitua fiica era însemnata la nas, iar  "profesoara" care îndemna fata la desfrâu era pedepsita de pravila cu "varsarea de plumb topit în gura". Barbatul care-si exploata nevasta era ucis dupa ce, dezbracat, era purtat prin târg, legat de un magar, cu fata spre coada acestuia si era biciuit. Omul, nu magarul. Proprietarul unei cladiri, care îngaduia prostituate în casa sa, si-o pierdea."

In vremea domniilor fanariote, prin anafouraua din noiembrie 1793,mitropolitul Munteniei, îi cere lui Alexandru Moruzzi  "sa puna stavila latirii pacatului curviei, ce vatama sufletul si înnebuneste trupurile".

Putin mai târziu, trebuind sa-si satisfaca nesatiosii stapâni turci si mai vârtos poftele sale de îmbogatire, lacomul domnitor fanariot Ioan Caragea (1812-1818) pune doua noi biruri: birul temnitei si birul femeilor rele (zise kiramele). Inedita taxa trebuia sa aduca 100.000 de piastri anual, ceea ce arata nivelul deosebit de ridicat al prostitutiei. Acumulând o imensa avere, de vreo 18 mil., cel care a ramas în istorie cu numele ciumei pe care-a adus-o cu alai otoman paraseste în mod precipitat tara, în septembrie 1818."- scrie Historia

Unde s-a intamplat schimbarea de perceptie a celei mai vechi meserii din lume?
In antichitate, cand se considera ca lumea nu era evoluata(eu personal nu cred asta), sclavele sexuale erau privite ca pe o normalitate, in perioada fanariota era pedepsita prin cele mai neinchipuite metode, in zilele noastre cand functioneaza dupa aceleasi dogme si legi nescrise?

Daca facem azi un sondaj printre femei si barbati intrebandu-i ce parere au despre prostituate, 99,99 la suta vor spune ..."niste curve!"
Merg mai departe si indraznesc sa va provoc, dar nevasta cand face diferenta?
Doar in acte? Ca barbatul o considera femeia lui?
Nu e si ea tot o sclava sexuala? Pentru ca e la dispozitia lui, nu?
Poate sa se considere ea libera? Evident ca nu...