Arta de a a avea intotdeauna dreptate. Dialectica eristica

Pe fondul mai multor discutii controversate sau nu, cineva trebuie sa aiba dreptate iar altcineva sa accepte că primul are dreptate. Dialectica este un concept filozofic, inrudit cu logica si retorica. Sunt mai multe definitii, in care ne arata ca ea este arta de a ajunge la adevăr descoperind contraziceri în raționamentul adversarului, si opusa metafizicii.

Adevarul obiectiv a unei afirmatii nu se poate masura daca sunt mai multe idei asemanatoare, dar exprimate in mod diferit. Daca ar exista buna credinta ar disparea controversa. Cartea lui Schopenhauer „Arta de a avea intotdeauna dreptate” ne arata ca exista un mod scris de a determina unele persoane sa manipuleze oamenii, cu o arta greu sesizabila, definita prin  dialectica eristica, care este arta controversei manipulata de o asemenea maniera incat sa avem dreptate intotdeauna, adica, per fas et nefas (fie ca ai drepttae, fie ca gresesti)

In concluzie, sunt curioasa daca vi s-a intamplat vreodata sa da-ti  dreptate cuiva numai sa scapati de retorica sau va tineti contra pana in panzele albe pe un subiect, sau pur si simplu lasati lucrurile sa fie rezolvate de timp ?

Va atrag atentia ca imi place sa am dreptate, dar nu pun pret pe coronita si nici nu ma falesc cu asta. E o forma de satisfacere strict si exclusiv a mea.