Bloguri
129 Views
1 Like
2 Comments
Florin Piersic a fost invitat special la spectacolul „Ajun de Centenar”, eveniment caritabil închinat elevilor basarabeni din Cluj-Napoca, care a avut loc, vineri seara, la cinematograful „Florin Piersic”. Alături de îndrăgitul actor, au vorbit preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, şi profesorul de la Academia de Muzică din Cluj, Ioan Bocşa. Banii strânşi în urma evenimentului urmează să fie donaţi elevilor basarabeni din oraş.
Piersic a povestit, timp de aproape o oră, în faţa sălii pline, , despre cum l-a întâlnit, la Veneţia, pe preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, despre cum a ajuns să joace în filmul „Pintea”, şi-a amintit despre bunul său prieten, care a murit recent, Dumitru Fărcaş , iar la final, a păstrat istorisirea despre Patriarhul Daniel.
„Poi eu pot să uit vreodată că m-am dus, zilele trecute, nu chiar zilele trecute, dar acum de curând, două-trei luni, la cine crezi că m-am dus? Că m-o chemat, din aeroport m-o chemat: „Vreau să-l văd pe Piersic”. Sigur că vrea să mă vadă, când e aşa de târziu. Că zice: „Nu-l chem azi, mâine, chiar daca-l chem, bună ziua, că s-o dus şi ăsta!” Şi m-o chemat din Aeroport părintele Leonard şi m-o dus la cine? La Patriarh, pe care-l cheamă Daniel, ca pe băiatul meu, Daniel.
Şi m-am dus, şi-mi spune (părintele Leonard-nr): „Ştiţi, maestre” – când aud asta cu maestre îmi vine să mă împuşc, dar n-am gloanţe - „Nu puteţi să staţi mai multe la înalt-preasfinţitul decât 20 de minute cel mult. Cu atâta vreme a fost primit Băsescu”. „Zic, da, dar eu nu-s Băsescu, eu îs Piersic şi nu eu am vrut să mă întâlnesc cu dumnealui, cu preasfinţitul, ci dumnealui, aţi zis dumneavoastră, că mă cheamă”.
Şi, apare, în capătul coridorului, apare, Înalt-preasfinţitul. Mă copii, dacă vă spun asta, uitaţi tot ce s-o petrecut până acuma. Mă apropii, îi pup mâna, asta cu pupatul mâinii nu prea îmi convine la bărbaţi, dar mă rog, hai să zicem. Îi pup mâna, că e cine e, dacă pup mâna lui domnu ăsta, care-i în cămaşă populară, zice: „Piersic e bulangiu”. Nu mă, io-ţi pup mâna de drag, aşe că m-am gândit că eşti figură mare, că cutare. Că văd, că-mi zâmbeşti. Ceva nu-i normal...
Vreau să vă spun, că-i pup mâna şi...Dacă vă spun, nu credeţi. M-am apropiat de el, l-am îmbrăţişat, i-am pupat mâna şi a spus: „Îmi pare bine că te cunosc, pentru că te-am văzut vorbind de părinţii tăi la televizor şi, în general, ai un fel de a vorbi, care mie-mi place. Vino, vrei să bei ceva?” „Beau”. Eu, spre deosebire de dumneavoastră, îmi place să beau. Nu mult, da să beau. Nu apă, că nu-s tâmpit să beau apă. Că apa-i pe toate drumurile. Ceva, o pălincă, ceva lucruri din ăstea mai aspre. Şi, când colo, ce credeţi că-mi dă, dacă ghiciţi, vă dau şalul meu...
Lichior, bă, lichior de nucă. Cu lichioru de nucă ce poţi să faci, cât eşti de Presfinţit şi de cutare. Ce mai ridică lichioru de nucă? Nimic, să-ţi vopseşti părul poate cu el. Mi se pare o tâmpenie, şi-mi dă un lichior într-un păhăruţ cât degetaru. Şi zic: „Mai puneţi-mi unu”. I-o plăcut, că i-am mai cerut unu.
Şi zice: „Piersic Florin, tu la cine te rogi?”
E o întrebare atât de frumoasă pentru mine: „Eu mă rog la Isus Cristos, la Maica Domnului, la Sfânta Parschiva” - nu Paraschieva cum zic ăştia din Iaşi, care trebuiesc bătuţi cu lanţu. Care Paraschieva, mă? Paraschiva, sfânta Paraschiva, ştiu că mama mea se ruga la ea – „Şi mă mai rog la cineva. Mă rog la mama mea”
„Vorbeşti serios?”
Zic: „Da. Ca o sfântă a fost”. Aş putea să vă spun două ore numai întâmplări legate de viaţa ei. Când tatăl meu era închis politic, mama mea îi trimitea pachete. La 24 de închisori din România a trimis pachete pe numele doctor Ştefan Piersic şi de unde nu venea pachetul înapoi, mama merge acolo, iarnă, vară, nu conta. A stat (tatăl meu-nr) 4 ani închis politic pentru că a fost în Partidul Liberal Tătărăscian din Cluj. Toţi intelectualii erau aşa. Pot uita eu vreodată aşa ceva?
Atunci, stând de vorbă cu dumnealui (Patriarhul Daniel-nr), l-am întrebat: „Dar dumneavoastră, Înaltpreasfinţite? Dumneavoastră, la cine vă rugaţi?”
Mi-a spus: „Eu, Florin, mă rog la Ştefan cel Mare”.
Eu pentru o clipă am crezut că e ca o glumă, şi am spus: „Glumiţi?”
„Eu îi ştiu toată viaţa, eu am fost mitropolitul Moldovei şi, stând la Iaşi am studiat mult despre Ştefan cel Mare, ştiu multe despre el.Şi îmi e atât de aproape, încât în tot ce fac, eu mă gândesc la el. Nu trebuie decât să pomeniţi un nume, şi eu vă spun legat de omul respectiv, legat de întâmplarea respectivă.”
În clipa când mi-a spus asta eu am început: (recită cu patos)
„Zaci sub această lespede rece,
Dar tu eşti pretutindeni,
În fiece ce bruş de pământ,
În bobul de grâu, de mei , de tămâie
În sabia frunzei, in piatra din râu
Peste tot înfloreşti primăvară eternă
În inimi, în sălcii, în spic, în cicoare.
A cui e dumbrava? A lui ŞTEFAN CEL MARE!
A cui e fântâna? A lui ŞTEFAN CEL MARE!
Cine-a dat pomilor umbra-n cărare?
ŞTEFAN CEL MARE!
Turnul, acum povârnit înspre apă,
Numele tău îl păstrează, pe zid,
Râul când sapa sub albii
Dezgroapă bourul tău pe fiece blid.
A cui e cetatea?
A lui ŞTEFAN CEL MARE
Şi această colibă
A lui Ştefan ce Mare
Polobocul din zid, mucezit sub firidă,
Ulcica de lut...
A lui ŞTEFAN CEL MARE
Toate sânt ale tale..
Ale tale sînt colinele
Movile cu cerul pe umeri şi stânele.
Te-ngâna in spume de armi Durăul
Cotnarii-s ai tăi şi Hârlăul
Stejarii bătrâni poartă numele tău
Duzii cei drepţi ca lumânarea de său
Străjeri lângă drum,
Poartă numele tău!
Pe-aici a trecut ŞTEFAN CEL MARE,
Aici a rămas în popas ŞTEFAN CEL MARE,
Aici a vânat căprioare,
Aici hoarde tătare,
Aici a zvârlit o săgeată mai departe de Soare,
Aici a băut din smălţate pocale
Vinuri dulcii şi pelinuri amare.
Pe-aici a trecut ŞTEFAN CEL MARE,
Aici a săpat o fântâna
Şi colo pe brână şapte izvoare.
Tot ce-i în ţară, şi om te îngână.
Tu, tu eşti sângele bun al câmpiei
Tu eşti piatra, tu eşti izvorul,
Tu eşti ochiul din munte,
Tu eşti în piatra şi vatra,
Tu.. Ştefane, tu eşti inima Moldovei bătrână!
De-aceea astăzi când trecem un vad,
Când batem un drum, când urcăm o cărare
Ştim fiecare că pe-aici într-o zi a trecut şi
ŞTEFAN CEL MARE” (Poezia „Pomenire ţie, Ştefan cel Mare” de Dominic Stanca)
„Vreau să vă spune, neapărat, că după ce am recitat asta, Înaltpresfinţitului, l-am văzut...Puteţi să-l întrebaţi: „Ce spuneţi de Piersic”, şi o să vă spună: „M-a făcut să plâng”. După asta am povestit mult şi au trecut foarte multe minute peste cele 20 pe care mi le-a zis părintele Leonard că trebuie să mă opresc”.
Categories:
1 person likes this.
posterpo
poster
Like
December 3, 2018
About Blogger
298 Entries
8 Followers
Latest Article
Mâinile în legătură directă cu starea noastră sufletească
Same Author (Blog Detail Page only)
May 6, 2018
În sfârșit am găsit o formulă ideală de script, care ne oferă o "bibliotecă" virtuală ( chiar dacă, deocamdată e săracă în titluri), dar și un loc de recreație. Și noi adulții,ca și copiii, avem nevoie de ventilație :grinning: Noi sperăm să vă simțiți bine într-un colțișor armonios, cald și primitor.
Fiecare dintre noi poate să se recreeze așa cum simte, cu muzică, poze,sport,bucatarie și tot ce vă mai trece prin cap, dar curat și decent.
Un loc de muncă perfect, la fel ca în poză ...
May 10, 2018
Anul nou chinezesc începe pe 16 februarie si anul acesta avem Anul câinelui de pământ.
Ce înseamna asta ?
În astrologia chinezească, 2018 va fi anul Câinelui de Pământ, un simbol al protecției, siguranței și inteligenței. Din asocierea celor două substantive, pământ și câine, rezultă că Pământul este un simbol asociat cu longevitatea, stabilitatea și autocontrolul iar câinele, considerat cel mai bun prieten al omului, poate fi (în opinia astrologilor) un an în care este necesar să-ţi păstrezi ...
May 11, 2018
Socialismul si egalitatea între oameni
Socialismul reprezintă o doctrină care vizează toate domeniile economice și culturale ale unei națiuni, aducându-le la un numitor comun, sub conducerea unui partid unic. Ca nație, am trăit perioada aceasta (după care mulți oftează), și care multora li s-a părut dreaptă. Părerea mea este că orânduirea a fost dreaptă cu cei care beneficiau de munca altora, iar în antiteză, democrația, i-a dat peste cap, pentru că nu mai primeau nimic mură-n gură. Târzi...
Related Blogs
May 11, 2018
O sa va spun o poveste adevarata, care s-a intamplat prin anii ’80 la Institutul Politehnic Bucuresti. Examen la matematici speciale,era sala plina. Profesorul de curs era renumit ca nu dadea nota zece niciodata. Vine randul unui chinez, mic, galben la fata si slab. Lucrarea scrisa, perfecta, exercitiul la tabla, perfect. Profesorul ii spune :
– Buna lucare. nota noua !
Chinezul mirat, dar si contrariat in acelasi timp, ii spune : – De ce noua ?
– Pentru ca la mine nici Dumnezeu nu i...
May 11, 2018
Cine mai crede în povești, si pune „nasul” la ele (așa ca mine :blush:), poate nădăjdui că e fi stăpână pe destinul ei. Dar...realitatea este că ni se oferă o colivie presărată cu vorbe duioase și ne lăsăm prinse în capcană, sub forma „nimeni nu mă iubește ca el”. Nu cădeți în capcană, fiți vigilente, ca dintr-un motănaș iasă ditamai leul paraleul ....
În general poveștile sunt ca și filmele cu happy-end !
„Impăratul curios – Ce vrea de fapt femeia?
Un împărat a prins un tânăr supus ...
May 13, 2018
Petele dau mari batati de cap oricui. Dar trebuie sa știi ca poți scapa de ele foarte ușor, daca încerci sa le îndepartezi imediat. Secretele Gospodinei își propune câteva metode simple pentru a scoate petele de pe haine, cu ajutorul unor produse pe care le ai în casa.
Pentru a îndeparta petele în condiții casnice, ar fi bine sa ai întotdeauna la îndemâna: amoniac, spirt denaturat, apa oxigenata, glicerina, bicarbonat de sodiu, praf de dinți, acid citric, acid acetic, etc.
Bucata de țesatur...