Zaraza povestea tinerei cu ochi verzi

Curtezanele, au fost femeile cele mai curtate si dorite inca din antichitate, de pe vremea persilor, unde acestea erau numite “hetairă” (din limba greacă, cu înţelesul de tovarăşă, însoţitoare). În Grecia Antică “hetaira” indica o categorie specială, comparabilă cu o curtezană din Renaştere sau din Franţa secolului al XVIII-lea”, explică istoricul Adrian Majuru.

Categoria aceasta de femei care-si vindeau trupul in schimbul unor foloase materiale, a fost dintotdeauna blamata in spatiul public, dar adulata in underground, aici vazandu-se ipocrizia omului de a se ascunde, de a se autocenzura, de a-si reprima adevaratele ganduri. O parte nevazuta, nestiuta a fiecaruia dintre noi. Azi avem filmele pentru adulti, la mare cautare de ambele sexe, dar reprimate in spatiul public, pentru ca aceeasi ipocrizie a omului care vrea sa para altcineva. desigur, aceasta face parte din educatia noastra traditionalista, cu care am fost tocati marunt, pana am ajuns sa credem ca acestia suntem noi defapt. 

Nu cred ca sta cineva intins in pat, cu mainile cuprinzandu-i ceafa, cu ochii tinta la un punct imaginar din tavan si sa se gandeasca la eul sau, la felul sau adevarat de a fi. Nu, nu se gandeste nimeni, pentru ca avem stampila de oameni integri si nu suntem dispusi sa recunoastem ca inlauntrul nostru avem o coarda salbatica care se zbate si-si striga dreptul de a gandi diferit.

M-am aventurat in discutie, plecand de la frumoasa Zaraza, fiică a unui boier grec şi a unei ţigănci pe nume Didina, Zaraza era descrisă ca având un farmec şi un exotism ieşite din comun: buze senzuale şi părul lung şi negru dat din belşug cu ulei de nucă. Mereu plină de viaţă, tânăra făcea furori prin localurile de altădată, alături de cei mai bogaţi şi celebri bărbaţi. Ea obişnuia să poarte o rochie verde-praz, cercei lungi şi mari şi pantofi împodobiţi cu strasuri. Era o apariţie care tăia răsuflarea bărbaţilor şi stârnea invidia femeilor.

Zaraza a avut o viata plina de iubire, barbati celebri care au iubit-o si gelozia unuia dintre ei care au ucis-o.

„

 În 1944, Zaraza îşi întâlneşte marea iubire, pe Cristian Vasile, un cântăreţ celebru al acelor vremuri, alături de Titi Botez, Jean Moscopol şi Zavaidoc. Acesta din urmă, avea să lupte pentru Zaraza, neconsolându-se că-i oferă pasiuni mistuitoare colegului său. Legenda spune că Zaraza, o prostituată cu faimă nemaivăzută, şi Cristian Vasile au trăit o poveste nebună de dragoste până când Zavaidoc a intrat în “scenă”.

Gelos, acesta şi-a ameninţat rivalul cu moartea, însă a renunţat şi se pare că a pus la cale un alt plan diabolic: a tocmit pe cineva s-o ucidă pe ţigăncuşa cu ochi verzi. Într-o seară a lui octombrie 1946, când iese să cumpere tabac pentru logodnicul ei, fata este ucisă de Borilă, un ţigan tocmit de Zavaidoc.

A mâncat cenuşa cu linguriţa

Trupul ei a fost găsit chiar a doua zi după crimă, iar Cristian Vasile a înnebunit de durere. Nu şi-a putut reveni, iar legenda spune că el a furat din crematoriu urna cu cenuşa marii lui iubiri, după care a mâncat-o linguriţă cu linguriţă. “A fost omorâtă de un ţigan gelos, pe malul Dâmboviţei, în timp ce mergea să cumpere tutun. Cristian Vasile a fost devastat. Pentru că o iubea atât de mult, se zice că, după ce a fost incinerată, lăutarul ar fi furat din crematoriu urna cu cenuşa ei şi ar mâncat-o cu linguriţa”, a explicat pentru www.historia.ro, istoricul Dan Falcan.

A încercat să se sinucidă

Alţii susţin însă că povestea Zarazei este pură ficţiune construită pe seama unei melodii de tango intepretată de Cristian Vasile şi compusă de fapt de un argentinian în 1929. Povestea mai spune că Vasile a încercat apoi să se sinucidă cu terebentină, însă a scăpat cu viaţă. Corzile vocale i-au fost afectate şi nu a mai cântat niciodată, a murit la Sibiu în 1974.”