Plăcerea de a bârfi este expresia invidiei generale - timp pierdut sau timp consumat ?

Placerea de a barfi este expresia invidiei generale - timp pierdut sau timp consumat ?

Bertrand Russeln in cartea sa "In cautarea fericii" a dat o definitie simpla dar foarte exacta a ceea ce se intampla cu noi, in jurul nostru, pe strada, pe stadion, in club. Oriunde te duci, oriunde te invartesti imposibil sa nu auzi expresii de genul acesta : "Ma al dracu ce-a facut asta la 20 de ani de-si plimba mercedesul pe aici? 

Cine spune asta? De ce gandesc oamenii despre alti oameni, in felul acesta, fara ca macar sa aiba un suport real, fara sa aiba o dovada vie, despre cei criticati. Ma uit pe facebook. Sa zicem un subiect interesant, pentru unele fete...titlul: "Mi-au crescut fire de par sub piele...ce sfaturi imi dati?”

Si lumea incepe sa comenteze, totul bine si frumos, pana incepe una sa se prezinte cu functia..."Baaa eu sunt cosmeticiana cu liceu la baza, nu terchea berchea ca voi cu un curs de 2 saptamani!". Si iasa focul...si se pun vreascuri la greu, pana cand una dintre ele nu mai razbate si o da pe gramatica..:"Auzi bai asta, vezi ca "nu-ti" se scrie cu cratima!"

Si show fara bani. Nu mai are rost sa citesc, ca ma apuca groaza. De la un banal subiect se ajunge la o mahala de cartier, ca bine zicea intr-o seara Marcel Iures(unul dintre actorii mei preferati), facebook-ul e un fel de sant virtual, unde nimeni nu cunoaste pe nimeni, dar se critica si se barfesc fara suport real. Sa nu se inteleaga gresit, nu critic facebook, nici vorba, aici este vorba despre toate retelele de socializare, care a devenit un camp de lupta, o lupta a invidiei, mandriei, prostiei(daca vreti), pe lucruri fara legatura cu realitatea, fara ca oamenii sa aiba vreo informatie reala unii despre ceilalti.

Am sustinut intotdeauna intelegerea in acest spatiu virtual, pentru ca nu ne luam codrul de paine unul altuia, nu avem nimic de impartit unul cu celalalt, decat o pagina de internet.

Off, de unde am plecat si unde am ajuns, dar in esenta am pastrat linia subiectului, ca placerea de a barfi, ori ca esti pe strada, ori ca esti pe internet, ne consuma in van placerea de a ne bucura, de a imparti lucruri frumoase si interesante. Se numeste timp pierdut, nu timp consumat. Stiu e obsesia mea, cu timpul, pentru ca un timp consumat inseamna timp castigat,adică ai făcut ceva, si ca ziua nu s-a pierdut inutil.

Astept parerile voastre, pro si mai ales contra, ca se poate sa fi fost prea subiectiva cu gandurile mele de azi!