Vulnerabilitatea nu slabiciune...

Multă vreme am crezut că a fi vulnerabil e o dovadă de slabiciune și rulam gânduri ca: „nu-i lăsa pe ceilalți să te simtă vulnerabil, pentru că vor face din tine ce vor vrea”. Și uite așa, am ratat o mulțime de momente de conectare, de autenticitate și... de vindecare.

Slavă Domnului că am aflat de câțiva ani că a fi vulnerabil nu doar că nu este un semn de slabiciune, ci este cea mai corectă formă de măsurare a curajului, pentru că din vulnerabilitate se naște totul. Vulnerabilitatea este prezentă în tot și toate și cu cât ne ascundem mai mult de ea, cu atât ne ofilim mai profund. Din contră, cu cât ne acceptăm mai mult propria vulnerabilitate, manifestăm autocompasiune, autoînțelegere și iubire de sine, cu atât înflorim, creștem și ne dezvoltăm. Cu cât intrăm mai mult în contact cu propria vulnerabilitate, cu atât acceptăm mai ușor vulnerabilitatea celuilalt. Îi dăm voie să fie vulnerabil în Spațiul dintre Noi și astfel acest spațiu se purifică și devine Sacru.

Brene Brown spunea că primul lucru pe care orice ființă umană vrea să-l vadă la celălalt este vulnerabilitatea, dar că propria vulnerabilitate vrea să fie ultima care este văzută. Și uite-ne închiși în bulele noastre, în spațiul nostru „sigur” unde nimeni nu intră, un spațiu aparent securizant, însă gol, pustiu, lipsit de empatie și conectare... nimic mai mult decât un deșert emoțional.

A avea succes înseamnă a-ți îmbrățișa vulnerabilitatea. Asta înseamnă că nu vor fi oameni care te vor trăda, minți, umili, respinge, înșela? Ba da! Însă atunci când ești autentic, iar ceilalți te rănesc, tu n-ai pierdut nimic, pentru că îți va fi ușor să te vindeci, însă ceilalți au pierdut un Om, într-o mare de oameni.

Astăzi mai am momente în care îmi dau seama că sunt pe malul rigidității și că mă ascund, îmi neg momentele de vulnerabilitate, însă foarte repede realizez că nu poți construi ceva măreț din afara arenei, ci doar din arenă. Așadar, te invit să fii vulnerabil, să te privești exact așa cum ești, să-ți oferi compasiune, acceptare și multă, multă iubire. Atunci când vei accepta cine ești, vei fi iubit pentru cine ești. Inconștient oamenii știu când nu suntem reali, ci purtăm măști. De aceea relațiile sunt superficiale. Fii tu! Nu e ușor, însă merită din plin.