Dor

Intr-o zi ti se va face dor. Atat de dor, încat ma vei vedea în fiecare barbat pe care o vei întalni pe strada. Si eu voi fi acolo, langa tine.
Am plecat demult, dar tu nu ai stiut niciodata ca am plecat. M-ai purtat de mana într-un corp absent si bolnav. Ei au stiut ca sunt al ta. Doar eu am stiut ca sunt fara apartenenta, apartenenta pe care am încetat sa o mai caut.
Si atunci cand vei afla ca am plecat, ma vei privi uimita. Nici cel mai puternic strigat nu va fi suficient ca eu sa îmi întorc ființa. Pentru ca si mie mi-a fost dor de tine, de noi, de lume si de lumină.
Ma vei striga pe strada si vei întoarce fiecare barbat doar ca sa ma mai vezi o data. Poate ca vei gasi chipuri frumoase, dar nu vei mai gasi niciodata ochi în care sa se oglindeasca inocenta în forma lui pura. Nici marea, nici amurgul, nici stelele si nici primaverile nu-ti vor fi aduse înapoi de nicio privire. Sunt toate în mine, în cea mai adancă departare.
Astazi, cand îmi esti cazuta la picioare si îmi implori întoarcerea la noi, eu nu pot sa te mai salvez. Te-am salvat de lume, dar de tine însuti nu as fi putut sa te salvez vreodata.