Psihologia varstelor cursuri

Teoria umanista pune accentul pe potentialul innascut al omului de a se dezvolta sanatos. Conform acestei teorii, psihopatologia apare atunci cand potentialul sanatos al omului este blocat de un parentaj patogenic sau de alte forte daunatoare venite din mediul inconjurator – simptomele asociate cu acest derapaj sunt reprezentate de incapacitatea persoanei de a sti ce-si doreste cu adevarat si de a se bucura de o viata plina de sens – teoria umanista a aparut intr-o perioada in care nevoile de interventie psihoterapeutica nu mai erau indeplinite de metosa psihanalitica. – in aceasta perioada cabinetele psihoterapeutilor incepusera sa fie frecventate de persoane care sufereau de un sentiment lipsa de sens, de gol interior si de instrainare, neavand capacitatea de a se bucura de noua libertate de expresie. – un critic importanta al pesimismului freudian a fost Carl Rogers, care respingea ideea de psihoterapeut superior si atotstiutor, de care pacientul depinde in mod pasiv. El si-a numit abordarea pe teoria centrata pe persoana, sustinand ca numai persoana in sine isi poate alege propriile directii in viata – in conceptia lui Rogers, oamneii sunt motivati de o singura tendinta fundamanetala, aceea de actualizare, tendinta innascuta, pozitiva, de a-si dezvolta potentialul intr-un mod constructiv si sanatos. – aceasta nevoie include atat nevoile fiziologice cat si psihologice, ata t comportamentele de reducere a impulsurilor cat si cele de crestere a impulsurilor, adica, oamenii incearca sa-si reduca impulsul foamei, al setei sau al lipsei de oxigen dar in paralel dau dovada de un coportament care face sa le creasca tensiune, cum ar fi , curiozitatea sau disponibilitatea de a se supune unor noi experiente cu scopul de a deveni eficienti si mai independenti. – optimismul teoretic al lui Rogers nu il impiedica sa vada capacitatea omului de a se comporta intr-un mod distructiv si plin de cruzime, insa el vede aceste lucruri ca rezultat al unor forte exterioare, deoarece  exista multe obstacole in calea spre actualizare iar mediul patogen poate uneori sa impinga oamenii spre un comportament care sa nege natura umana in esenta sa. – in viziunea lui Rogers, toti oamenii au nevoie de caldura afectiva, respect si acceptare din partea altor persoane, in special, al parintilor pentru ca aceasta acceptare pozitiva este innascuta si ramane activa pe tot parcursul vietii, astfel parerile persoanelor importante din viata noastra ajung sa influenteze modul in care ne vedem pe noi insine. Rogers este de acord ca evenimentele copilariei joaca un rol important in formarea personalitatii adulte insa prefera sa puna accent pe nevoile active din prezent si pe dorinta persoanei de a-si atinge obiectivul actualizarii.

1. CONCEPTUL DE PERSONALITATE 1.1. Conceptul de personalitate în perspectivă multidisciplinară Vorbind despre personalitate, discutăm în termeni majori despre OM; în personalitate este implicată atât existenţa umană în ceea ce are substanţial şi spiritual, cât şi întreg ansamblul de valori acumulate istoric, însuşite de om, realizate în prezent şi proiectate în viitor. Personalitatea umană reprezintă unul dintre cele mai complexe fenomene din univers; este o realitate extrem de complexă (deoarece integrează o varietate de componente diferite ca structură, funcţionalitate şi finalitate – biologice, psihologice, sociale, axiologice, istorice) şi dinamică (deşi dispune de trăsături relativ stabile, cunoaşte o evoluţie în timp, atât în plan filogenetic, cât şi în plan ontogenetic). Ca urmare a acestui fapt, personalitatea nu poate fi cercetată de o singură ştiinţă, ci necesită o abordare multidisciplinară. Printre ştiinţele care cercetează personalitatea menţionăm: ● antropologia fizică şi culturală – studiază speciile umane şi faptele de cultură; ● sociologia – consideră omul ca o componentă esenţială a vieţii societăţii; ● pedagogia – se preocupă de legile formării personalităţii; ● istoria – înregistrează etapele evoluţiei în cadrul personalităţii dezvoltând în ultimele decenii o adevărată psihologie istorică; ● morala – priveşte personalitatea ca deţinătoare a valorilor morale; ● estetica – se preocupă de aprecierea omului sub raportul creaţiei şi perceperii frumosului; ● medicina – este centrată pe echilibrul dintre starea de sănătate şi boală; ● psihologia – studiază sistematic legile vieţii psihice şi structurile psihice ale personalităţii. Conceptul de personalitate este întâlnit în toate ştiinţele socioumane şi în filosofie (vizându-se „esenţa umană”), punându-se în evidenţă aspectele specifice, unghiul de abordare fiind diferit (ceea ce impune cu atât mai mult o convergenţă a perspectivelor). Menţionăm faptul că independent de ştiinţă, literatura şi arta au adus contribuţii valoroase privind înţelegerea vieţii omului şi cunoaşterea complexă a diverselor profiluri umane. Ştiinţa aduce însă un aport în plus pe linia descoperirilor legilor implicate în fenomenul de personalitate. În lucrarea de faţă vom analiza personalitatea în special din punct de vedere psihologic. descarcati : Psihologia personalitatii

Abraham Maslow (1908-1970) a fost unul din principalii fondatori ai umanismului si a pus bazele psihologiei transpersonale. Contributiile lui principale sunt Teoria asupra motivatiei umane si conceptia cuprivire la om si la trebuintele lui. Omul este antrenat in activitatea lui de o serie de trebuinte. Aceste trebuinte, pe parcursul satisfacerii lor, se supun unor anumite legitati.       Trebuintele de actualizare a sinelui, cognitive, estetice si cele de concordanta sunt implicate in cresterea si definirea umana si au fost numite de catre autor  trebuinte de crestere.Ele se deosebesc de trebuintele de deficienta, nu numai prin nivelul intensitatii lor ci si prin alte caracteristici: – aparitia lor in evolutia umanitatii sub aspect filogenetic si ontogenetic este mai tarzie fata de trebuintele de baza  –  comportamentul de satisfacere a trebuintelor de crestere este mai complicat si presupune existenta mai multor conditii sociale, economice si politice decat satisfacerea nevoilor de hrana. –  actualizarea de sine actioneaza pe termen lung, mentine tensiunea in interesul scopurilor indepartate si de multe ori de neatins. –  trebuintele de crestere sunt rezultatul evolutiei culturale a omenirii si cu cat o trebuinta este mai inalta in ierarhie, cu atat ea este mai specific umana.       Persoanele care nu isi utilizeaza comportamentul propriu se simt nemultumite, frustrate, neimplinite. Pentru ca actualizarea sinelui sa fie posibila, Maslow a elaborate unele preconditii: –  eliberarea de constrangerile impuse de altii. – persoana nu trebuie sa fie distrasa de preocuparea pentru hrana, securitate, dragoste etc. –  sa fie sigura de capacitatile sale (autocunoastere), de familia sa, de grupul de apartenenta. –  persoana trebuie sa se autocunoasca foarte bine, sa-si evalueze puterile, slabiciunile, viciile si virtutile pentru a sti ce are de implinit si de actualizat. Cauzele pentru care nu se atinge actualizarea sinelui (Maslow spunea ca numai 1% din populatie poate atinge actualizarea sinelui) sunt: – fiind cea mai inalta din ierarhie tendinta de actualizare este cea mai slaba si oprimata cel mai usor – propriile indoieli despre capacitatile si abilitatile noastre sunt factori inhibitori – trebuinta de actualizare de sine cere efort, disciplina, autocontrol si munca din greu. – experientele cruciale din copilarie pot inhiba sau stimula orientarea persoanei spre autoactualizare. Caracteristici ale “persoanei inalte” sau autoactualizarii de sine: Perceperea realitatii la un grad inalt de eficienta O acceptare a lor, a altor oameni si a naturii in general fara sa incerce sau sa falsifice, sa disimuleze imaginea lor Propriile slabiciuni si imperfectiuni nu le produc complexe. Dispun de spontaneitate, simplitate si naturalete. O trebuinta de independenta si autonomie O continua prospetime a perceptiei. Interesul social este prezent in comportamentul lor, ei manifestand simpatie si empatie pentru umanitate in general. Autorealizatorii de sine tind sa fie inalt creativi, manifestand inventivitate, originalitate si flexibilitate in toate aspectele vietii. Prezinta rezistenta la presiunea sociala si culturala. Au capacitatea de a se bucura de propria lume psihica innascuta. Traiesc experiente de varf, momente de extaz, de uimire, de revelatie. Poseda o structura democratica a caracterului. Piramida Trebuintelor (A. Maslow)

Teoria umanista pune accentul pe potentialul innascut al omului de a se dezvolta sanatos. Conform acestei teorii, psihopatologia apare atunci cand potentialul sanatos al omului este blocat de un parentaj patogenic sau de alte forte daunatoare venite din mediul inconjurator   – simptomele asociate cu acest derapaj sunt reprezentate de incapacitatea persoanei de a sti ce-si doreste cu adevarat si de a se bucura de o viata plina de sens – teoria umanista a aparut intr-o perioada in care nevoile de interventie psihoterapeutica nu mai erau indeplinite de metosa psihanalitica. – in aceasta perioada cabinetele psihoterapeutilor incepusera sa fie frecventate de persoane care sufereau de un sentiment lipsa de sens, de gol interior si de instrainare, neavand capacitatea de a se bucura de noua libertate de expresie.   – un critic importanta al pesimismului freudian a fost Carl Rogers, care respingea ideea de psihoterapeut superior si atotstiutor, de care pacientul depinde in mod pasiv. El si-a numit abordarea pe teoria centrata pe persoana, sustinand ca numai persoana in sine isi poate alege propriile directii in viata   – in conceptia lui Rogers, oamneii sunt motivati de o singura tendinta fundamanetala, aceea de actualizare, tendinta innascuta, pozitiva, de a-si dezvolta potentialul intr-un mod constructiv si sanatos. – aceasta nevoie include atat nevoile fiziologice cat si psihologice, ata t comportamentele de reducere a impulsurilor cat si cele de crestere a impulsurilor, adica, oamenii incearca sa-si reduca impulsul foamei, al setei sau al lipsei de oxigen dar in paralel dau dovada de un coportament care face sa le creasca tensiune, cum ar fi , curiozitatea sau disponibilitatea de a se supune unor noi experiente cu scopul de a deveni eficienti si mai independenti.   – optimismul teoretic al lui Rogers nu il impiedica sa vada capacitatea omului de a se comporta intr-un mod distructiv si plin de cruzime, insa el vede aceste lucruri ca rezultat al unor forte exterioare, deoarece  exista multe obstacole in calea spre actualizare iar mediul patogen poate uneori sa impinga oamenii spre un comportament care sa nege natura umana in esenta sa. – in viziunea lui Rogers, toti oamenii au nevoie de caldura afectiva, respect si acceptare din partea altor persoane, in special, al parintilor pentru ca aceasta acceptare pozitiva este innascuta si ramane activa pe tot parcursul vietii, astfel parerile persoanelor importante din viata noastra ajung sa influenteze modul in care ne vedem pe noi insine. Rogers este de acord ca evenimentele copilariei joaca un rol important in formarea personalitatii adulte insa prefera sa puna accent pe nevoile active din prezent si pe dorinta persoanei de a-si atinge obiectivul actualizarii.

Inteligenta  Tipuri de inteligenta   Definitie : – termenul de inteligenta provine de la latinescul intelligere care inseamna “a intelege” dar si din inter-legere, care are sensul de a “lega”, “a asocia”   Inteligenta este abordata in psihologia traditionala romaneasca ca fiind latura rezolutiv productiva a personalitatii care favorizeaza la mediu prin identificarea solutiilor de rezolvare a problemelor   Inteligenta faciliteaza procesele psihice care favorizeaza adaptarea la diversele situatii de viata care dezvolta :   – abilitatea de a gandi abstract, de a genraliza si a face deductii – abilitatea de a corela si integra intr-un tot unitar partile relativ disparate – abilitatea de a anticipa si prevedea consecinte unor actiuni si evenimente – abilitatea de a compara rapid variantele actionale si de a retine pe cele optime – abilitatea de a rezolva rapid si corect probleme cu grade tot mai mare de dificultate   Inteligenta inseamna si capacitatea de a invata din experienta si de a utiliza cunoasterea dobandita de a se adapta la situatii noi.   De retinut este ca, desi, inteligenta pare a fi in stransa legatura cu gandirea cele doua nu coincid, deoarece inteligenta se bazeaza pe operatiile si mecanismele gandirii, insa ea depaseste cadrul acesteia, integrand elemente din toate procesele din sistemul psihic uman.