Recent Posts
Posts
Numele ........................................... Data ............................. Clasa ..............................................                                                   Bradul de Vasile Alecsandri - Fișă de lectură   Citește cu atentie poezia si răspunde la întrebări.   1. Care este imagina bradului surprinsă de poet în text? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ......................................................   2. Cum face bradul față schimbărilor produse în natură? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ......................................................   3. Ce simbolizează bradul? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ......................................................   4. Găsiți antonimele următoarelor cuvinte din text: albicioasă = .........................................                      întristare = ........................................ jalnic = .................................................                      lungești = .......................................... luminoasă = ........................................                         5. Precizați cazul cuvintelor subliniate:       „privește cu-ntristare”; „aduci zile”, „În zadar a ta suflare/ Apa-n râuri o încheagă”. ....................................................... .....................................................   6. Alcătuiți un enunț în care verbul „a păstra” să fie la modul conjuctiv, timp prezent, persoana a III-a, numărul singular ....................................................... .....................................................   7. Menționați doi termeni din familia lexicală a adjectivului „trist”. ....................................................... ......................................................     Bradul de Vasile Alecsandri Sus pe culme bradul verde Sub zapada albicioasa Pintre negura se perde Ca o fantasma geroasa. Si priveste cu-ntristare Cum se primbla prin rastoace Iarna pe un urs calare, Iarna cu septe cojoace. El se scutura si zice: ,,In zadar, tu, vrajitoare~ Aduci viforul pe-aice, Aduci zile fără soare. In zadar ingheti pamintul, Ucizi florile si stupii Si trimiti moartea cu vintul Si trimiti foamea cu lupii In zadar a ta suflare Apa-n riuri o incheaga, Sterge urma pe carare Si de mine turturi leaga. In zadar aduci cu tine Corbul negru si pradalnic, Si din codrii cu jivine Faci să iasa urlet jalnic. In zadar, urgie cruda, Lungesti noaptea-ntunecoasa Si, rizind de-a lumei truda, Scurtezi ziua luminoasa. In zadar îmi pui povara De zapada si de gheata. Fie iarna, fie vara, Eu pastrez a mea verdeata ! "
Data    …………………………                                                      NUME    …………………………………… PRENUME ……………………………………                                                                  TEST DE CONSOLIDARE A CUNOȘTINȚELOR                                                                                     Puişorul şi vulpea dupa Ioan Pass            Era odată un puişor de găină neascultător. El voia să se ducă în crâng cu toatecă mama îi explicase că acolo e vulpea nemiloasă. Dar puiul n-a ascultat sfaturile mamei şi a pornit-o haihui.         -Hei,cine-i vulpea? Să poftească să-mi iasă înainte că îi scot ochii cu ciocul ! exclamă puişorul. Din tufiş ieşi o lighioană. Era vulpea. -Te-ai speriat micuţule? ziseea cu glas domol. Eu nu mănânc pe nimeni.Vecinul meu, vulpoiul, vă duşmăneşte..Spune unde sunt frăţiorii tăi, să-i vestesc.Puişorul.adus-o pe vulpe în bătătură. A fost prăpăd şi jale!      1.Citeste textul:    Răspunde la întrebări:  a).Care sunt personajele ? …………………………………………………………………………………………………………………   …………………………………………………………………………………………………………………. b) Unde voia să se ducă puisorul ?    …………………………………………………………………………………………………………………   …………………………………………………………………………………………………………………. c)Ce invăţăm  din păţania puisorului? …………………………………………………………………………………………………………………   ………………………………………………………………………………………………………………….   2.Noteaza A afirmatiile adevarate si F pe cele false: a. Mama îi spuse puişorului să nu meargă în crâng      ………. b. Puişorul de găină a ascultat-o pe mama sa.   ……… c. Puişorul se temea de vulpe.                            ……… d. Vulpeal-a păcălit pe puisor.       ……… e. Puişorul a dus-o pe vulpe în bătătură.                     …… f. Vulpea a facut prapad si jale .                .. ………     3. Pune semnele de punctuaţie potrivite:    Într-o zi girafa a intrebat - o pe cămilă        De ce eşti tristă surată                                                      Pentru că toate animalele râd de cocoaşa mea                                                                        Nu fi supărată   Mie îmi placi aşa cum eşti     4. Realizează corespondenţa  potrivită : salutul                                                                    ●  Dă-mi voie sa trec ! permisiune                                                 ●    Sarut mâna, bunico !   solicitare                                                    ●   Dă- mi cheile !                                                                   ●    Ai dreptate !   5. Alege varianta corecta. Taie cu o linie vertical ce nu e corect   :                                                                     la sfârsitul unei urări ●Linia de dialog  se foloseste:                 la începutul vorbirii unei personae                                                                    între cuvintele unei enumerări                                                                      după cuvintele unor persoane   ●Două puncte se scriu :                           înaintea unei enumerări                                                                   la sfârsitul propozitiei în care se întreabă ceva                                                                     între cuvintele unei enumerări   ●Virgula se scrie:                                     la sfârsitul propozitiei                                                                   când se exprimă o poruncă     DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ : Item FOARTE BINE BINE SUFICIENT 1. Raspunde coect la intrebari a,b,c Raspunde corect la 2 intrebari a,b Raspunde corect la o intrebare a 2. Noteaza corect toate afirmatiile Noteaza corect 3 -5 afirmatii Noteaza corect 2  afirmatii 3. Completeaza correct  toatesemnele de punctuatiea Completeaza correct  4-6 semnede punctuatie Completeaza correct  3 semne de punctuatie 4. Rezolva corect a,b,c Rezolva corect a,b,c Rezolva corect a,b,c 5. Alege corect a,b,c Alegecorect a,b Alegecorect a                                                                                    
    Balada unui greier mic de George Topârceanu   Peste dealuri zgribulite, Peste ţarini zdrenţuite, A venit aşa, deodată, Toamna cea întunecată.   Lungă, slabă şi zăludă, Botezând natura udă C-un mănunchi de ciumafai, - Când se scutură de ciudă, Împrejurul ei departe Risipeşte-n evantai Ploi mărunte, Frunze moarte, Stropi de tină, Guturai...       Şi cum vine de la munte, Blestemând Şi lăcrimând, Toţi ciulinii de pe vale Se pitesc prin văgăuni, Iar măceşii de pe câmpuri O întâmpină în cale Cu grăbite plecăciuni... Doar pe coastă, la urcuş, https://Versuri.ro/w/hdy1 Din căsuţa lui de humă A ieşit un greieruş, Negru, mic, muiat în tuş Şi pe-aripi pudrat cu brumă: - Cri-cri-cri, Toamnă gri, Nu credeam c-o să mai vii Înainte de Crăciun, Că puteam şi eu s-adun O grăunţă cât de mică, Ca să nu cer împrumut La vecina mea furnică, Fi'ndcă nu-mi dă niciodată, Şi-apoi umple lumea toată Că m-am dus şi i-am cerut... Dar de-acuş, Zise el cu glas sfârşit Ridicând un picioruş, Dar de-acuş s-a isprăvit... Cri-cri-cri, Toamnă gri, Tare-s mic şi necăjit!   1. Numiți trei animale care își fac provizii pentru iarnă. Precizați în ce constau aceste provizii. ....................................................... .......................... ....................................................... ..........................   2. Legați adăposturile de „proprietarii” lor: ≈ cârtiță                                  ≈ furnicar ≈ urs                                      ≈ vizuină ≈ furnică                                ≈ galerie ≈ albină                                 ≈ bârlog ≈ vulpe                                  ≈ stup   3. Completați cu date din poezie: Greierașul a ieșit din ....................................................... .... El spera ca toamna să nu vină înainte de ................................................. Greierele era vecin cu ..................................... Acesta voia să ceară ...................................... de la ea.   4. Observați! Un cuvânt poate să aibă mai multe înțelesuri. Descoperiți-le                     Pe cer nu este niciun nor. cer               Eu cer un creion colegului meu.   5. Selectați din poezie cuvintele care denumesc obiecte de dimensiuni mai mici. ....................................................... ....................... ....................................................... .......................   6. Completați cu citate din poezie: Adăpostul lui din argilă ........................................... Puteam să strâng .................................................. Toamnă mohorâtă ................................................. Spune tuturor ....................................................... . Glas fără putere ................................................... Acum totul s-a terminat ........................................     7. Încercați explicațiile potrivite:   Greierașul este:     O mic                               O vesel                              O harnic                               O jucăuș     O firav                              O trist                                O negru                                O leneș     Furnica este:     O harnică                        O zgârcită                          O răutăcioasă                        O disprețuitoare     O lacomă                        O neprimitoare     Greieraș „negru,mic,muiat în tuș”:     O foarte negreu, asemenea tușului;     O mic,firav     O neînsemnat     „Și pe-aripi pudrat cu brumă”:    O cu aripile străvezii;    O aripile argintii, strălucitoare cu bruma;    O acoperite cu un praf strălucitor.     „toamnă gri”:    O posomorâtă,amenințătoare;    O cu cer întunecat;    O îmbrăcată în haine cenușii.     Poetul simte față de greiere:    O duioșie                           O dragoste    O ironie                              O dispreț    O simpatie                         O tristețe     Învățătura desprinsă:    O să fim prevăzători;    O să fim harnici și buni gospodari;    O să ne distrăm cât mai mult.     8. Legați corespunzător viețuitoarea cu „rostul ei”: albina                   ⇒ distruge insectele dăunătoare copacilor; furnica                  ⇒ cântă frumos toată vara; ciocănitoarea       ⇒ culege polenul din flori și „fabrică” mierea; greierele              ⇒ își organizează viața și munca în colonii, având funcții precise.     9. Încercuiți proverbele care se potrivesc poeziei: ♦ Albina se deosebește de viespe cât cerul de pământ. ♦ Vine acasă încărcat ca o albină. ♦ Au tăbărât ca furnicile la stejar. ♦ Cu o lingură de miere prinzi mai multe muște decât cu doaăzeci de butoaie de oțet. ♦ Puricele, cât de mic, dar sare ca o căprioară. ♦ Țânțarul. cât de mic, c-o mușcătură mică și pe leu îl biruiește. ♦ Întinde-te cât ți-e plapuma. ♦ Vara-ntins la umbră doarme.    Și iarna moare de foame.     10. Spuneți-vă părerea!      Descoperiți rostul greierul și al furnicii pornind de la aprecierea următoare: „Fiecare are un rost în lume” ....................................................... ....................................................... ....................................................... .. ....................................................... ....................................................... ....................................................... .     De reținut:   În „Balada unui greier mic” autorul înfățișează atmosfera începutului de toamnă, cu ploi reci și vânturi care scutură ultimele frunze moarte din copaci. Toamna, temută de toți, e întimpinată doar de măceșii care se apleacă în bătaia vântului și de un „greieraș negru, mic, muiat în tuș”. Acesta spera ca toamna să nu vină înainte de a-și face și el niște provizii, ca să nu mai ceară de la furnică, fiindcă oricum nu-i dă nimic, ba chiar îl ceartă.        
In muntii Neamtului de Calistrat Hogas comentariu   Date despre autor si opera:   Scriitorul Calistrat Hogaș s-a născut la Tecuci, cu numele de Dimitriu. A fost fiul protopopului Gheorghe Dimitriu și al Mioarei Dimitriu (născută Stanciu). A fost înscris la școala publică, sub patronimicul Hogáș, din inițiativa învățătorului, Hogáș fiind porecla bunicului dinspre tată.   În 1907, cunoscându-l pe Garabet Ibrăileanu, Calistrat Hogaș s-a lăsat convins și a început colaborarea la revista Viața Românească, din nr. 2 ("Floricica"). În 1912, la editura Viața Românească s-a început tipărirea primei ediții a volumului "Pe drumuri de munte" de Calistrat Hogaș.   19 aprilie 1847: Se naşte la Tecuci (Jud. Galati), în familia preotului Gheorghe Dimitriu, cel pe care istoria literară îl va eterniza sub numele de CALISTRAT HOGAŞ.   1855: Este înscris la şcoala publică, sub patronimicul Hogáş, din iniţiativa învăţătorului, Hogáş fiind porecla bunicului dinspre tată.   1860-1869: Urmează Academia Mihăileană, în generaţia lui A.D. Xenopol, Al. Lambrior, Vasile Conta, Gheorghe Panu şi alţii de care îl leagă prietenii durabile. După absolvirea liceului se înscrie la Facultatea de filozofie şi litere, tot din Iaşi, "branşa literară".   1869: În urma unui concurs, este numit profesor de "partea literară" la gimnaziul comunal din Piatra Neamţ şi, la foarte scurt timp - director.   17 ianuarie 1871: Se căsătoreşte cu fiica preotului Costache Gheorghiu din Piatra Neamţ, foarte tânăra şi sfioasa Elena, căreia scriitorul i se va adresa cu apelativul "Elencu".   La 19 aprilie 1976, s-a stins din viață la Piatra Neamț, în vârstă de 94 de ani, Domnișoara Sidonia C. Hogaș, în chiar ziua de naștere a ilustrului ei tată. Prin grija nepoatei surorii sale, d-na Elena Zbanț, a fost înmormântată la cimitirul "Eternitatea", împreună cu urna fratelui ei incinerat, Aetiu Hogaș.   Amantul naturii                 „Amantul nestramutat al marilor privelisti ale naturii“, cel care de-a lungul vietii si-a trait vacantele batand Codrii Neamtului - a locuit intr-o casuta modesta, nu prea incapatoare pentru numeroasa-i familie. Asezata pe colt, la o intersectie principala, te invita si azi sa-i vezi interioarele, sa-ti aduci aminte de minunatele pagini din calatoriile sale montane, pigmentate la tot pasul cu glume si istorisiri pline de haz. Abia ce i-ai deschis portita si dai fata cu chipul „batranului satir“, purtand pe cap „palaria cat o roata de trasura“, dar lipsit de insufletirea de odinioara, caci „vestitul excursionist“ si-a lasat doar chipul cioplit in piatra si in poze si s-a mutat pe ceea lume…   Aflam de la custodele colectiei ca fostii sai elevi, carora le-a inchinat scrierile „in semn de dragoste si aducere aminte”, i-au multumit dupa talentul si posibilitatile lor. Unii i-au schitat portretul, altii i-au daruit bustul in marmura al lui Homer, caci “omul cu ochi de otel”, dupa cum il vedea Toparceanu, profesorul lor de greaca si latina ar fi, printr-o sincopa de veacuri, stranepot al marelui umanist al antichitatii. In sprijinul afirmatiei „depuneau marturie” ochii sai albastri, care, sub unele inflexiuni ale luminii, se opacizau aidoma celor ai genialului orb din Elada. Mai aflam ca Hogas s-a intitulat intotdeauna profesor si niciodata scriitor, iar in 1912, cand s-a pensionat, la 65 de ani, a primit o medalie – expusa intr-o vitrina – pe care se consemneaza „Ca rasplata a muncii pentru invatamant”.   Comentariu    "In muntii Neamtului" a aparut prima oara in revista „Viata romaneasca", in anul 1907.    Calistrat Hogas isi dedica intreaga sa opera literara descrierii muntilor. Inainte de el, Alecu Russo si Vasile Alecsandri au scris pagini entuziaste despre peisajul alpin modovenesc. Mare admirator al naturii. Hogas creeaza sub titlul "Pe drumuri de munte" ciclurile: "Amintiri dintr-o calatorie" si "In muntii Neamtului" in care zugraveste tablouri din natura ce incanta prin varietate si perspective largi "In muntii Neamtului" este un memorial de calatorie, una dintre cele mai frumoase si reprezentative evocari ale naturii patriei noastre.   Din cand in cand, descrierea peisajului montan este intrerupta de observatii, de cate o scurta meditatie, procedeu care are darul de a starni si mai mult interesul si curiozitatea cititorului: "Oare ziditorul a toata faptura n-a asezat cate o scanteie de viata si de simtire in fiecare lucru, de la om pana la firul de nisip?... De ce n-ar plange florile sau nu s-ar bucura si ele cu lacrimi de roua si de ce codrii nu s-ar tangui cu lacrimi de vânt'? Si de ce n-ar geme raurile cu eterne suspinari de ape." Hogas se manifesta ca un poet al naturii, ca un pictor, arhitect si povestitor; el divinizeaza natura, o vede ca un "templu" majestuos.   Muntii nu-i priveste decat rar de jos, urca pe culmi si admira totul intr-o desfasurare panoramica pana in departari. Templului i se canta o muzica potrivita: vanturi, furtuni cu acorduri tumultuoase. Hogas se distinge in creatia sa prin energie si robustete. Procedeele artistice folosite in descrierea naturii: exagerarea liniilor, ingrosarea contururilor, utilizarea ritmurilor si cadentelor muzicale, expunerea ampla si retorica contribuie la realizarea unor tablouri care se imprima usor in memorie. Toate acestea il impun pe Hogas ca pe un talentat cantaret al muntilor   Cele cinci texte care alcatuiesc ciclul povestesc etapele principale ale unei calatorii in Muntii Neamtului, prin indepartarea progresiva de oameni si de civilizatie (primul popas important, istorisit in Floricica, e la o mosie, unde calatorul e inconjurat de un grup numeros de tinere mondene si zburdalnice) si apoi reintoarcerea printre ei (La Tazlau este „epopeea" infruntarii fortelor dezlantuite ale apel, dar si „comedia" intalnirii cu un tip original de orasean in vacanta). Autorul calator are stiinta si interesul comunicarii cu semenii, fiind capabil sa se adapteze diapazonului existential al fiecaruia (fie ca o face cu adevarat, fie ca mimeaza numai, ironizand in subtext), dar cel mai bine pare sa se simta atunci cand se afla cu adevarat Singur (capitolul cu acest titlu relateaza punctul culminant al aventurii jubilatorii a omului ce se scufunda, si se confunda, chiar si numai cateva zile, in sanul naturii, neatinse si reinvigoratoare pana si in cele mai teribile manifestari ale sale).     Stilul hiperbolic (concretizat si in frecventa epitetelor imens, urias, nesfarsit si a altora de acelasi fel) se aplica atat personajului calatorului (care se foloseste de un cal „amarnic", ca in basme, e dotat cu o foame homerica si are capul plin de referinte livresti, totdeauna la indemana), cat si naturii (frageda si stralucitoare ca-n ziua dintai, dar si infricosatoare cand se dezlantuie intr-o furtuna, sau un puhoi de ape ce matura totul in cale), sau unora dintre oamenii intalniti in cale (si zugraviti in registrul monstruos-grotesc - cazul babei si fiicei din Spre Nichit - sau fabulos-uriesesc - ca Hutan si Sgribincea din La Tazlau). Hogaş e inzestrat cu un remarcabil dar descriptiv: tablourile sale de natura (ar merita comentate si comparate numeroasele „apusuri" si „rasarituri", fiecare aparte, fiecare sugestiv), niciodata prea lungi, stau marturie a unei sensibilitati mereu in stare de veghe si a unei imense iubiri pentru natura inca nepervertita de tehnica si de exploatarea mercantila. Lirismul de buna calitate al autorului nu risca niciodata sa cada in dulcegarie (decat, poate, in episodul, intr-un anume fel lateral, al vizitei la Floricica), pentru ca e in permanenta controlat de autoironie.   Fraza e ampla, ornata, metaforica, dar disciplinata de o solida cultura clasica si de obisnuinta claritatii latine. Confruntata cu un gen de text de o natagaduita originalitate (Calistrat Hogas nu are, cu adevarat, nici predecesori, nici imitatori), critica literara a ezitat intre recunoasterea placerii pe care o provoaca la lectura si severitatea indusa de prea marea evidenta a procedeelor, dupa cum a ezitat si atunci cand a fost vorba de a-l caracteriza pe autor conform unei grile generale, aplicabila intregii literaturi europene.
AnnaE
.Post in Povestea lui Mos Nicolae
       Legenda spune că a fost odată ca niciodată, într-un ţinut cunoscut astăzi sub numele de Turcia, un băieţel pe nume Nicolae. Încă de mic, Nicolae s-a remarcat prin credinţa, bunătatea şi dragostea pentru semenii săi, în special pentru copii, înfăptuind multe lucruri extraordinare, adevărate miracole.        Povestea lui Moş Nicolae spune că, la vârsta adolescenţei, Nicolae a moştenit o avere foarte mare, însă nu ştia ce să facă cu ea. Fiind o persoană foarte milostivă, dorinţa lui cea mai mare a fost să îi ajute pe cei mai puţin norocoşi ca el, aşa că a încercat să transforme visurile acestora în realitate.        Deşi Nicolae ştia foarte bine că locuitorii oraşului său au mare nevoie de ajutor, era conştient şi de faptul că aceştia sunt foarte mândri şi nu ar accepta în ruptul capului ajutorul său, aşa că s-a hotărât să-şi ajute prietenii în secret. În fiecare noapte, Nicolae se deghiza şi livra oamenilor din sat mâncare, haine şi bani. Dintre toţi cei pe care i-a ajutat, Nicolae s-a apropiat de o familie anume. În această familie foarte săracă, erau trei surori. Tatăl fetelor era foarte trist pentru că, din lipsa banilor, nu îşi permitea să îşi mărite toate trei fetele.        Dorind din tot sufletul să ajute această familie, în apropierea nunţii fiicei celei mai mari, Nicolae a lăsat la uşa tatălui un săculeţ cu bănuţi de aur. Aşa cum era de aşteptat, familia a fost în culmea fericirii când a descoperit săculeţul la uşă.                Când a venit vremea să se mărite cea de-a doua fiică, Nicolae a aruncat un săculeţ cu bănuţi de aur pe coşul casei în care locuia familia nevoiaşă. Toată lumea a fost extrem de bucuroasă şi cu toţii ar fi vrut să-i mulţumească persoanei care i-a ajutat atât de mult, însă nu aveau idee cine ar putea fi…Cum nunta celei de-a treia fiice se apropia, tatăl s-a hotărât să stea de pază, pentru a descoperi cine este îngerul lor păzitor, care i-a scos din necaz şi a adus atâta fericire în familia lor. De data aceasta, Nicolae a aruncat săculeţul cu bănuţi pe fereastra deschisă. Auzind săculeţul cu galbeni căzând pe podea, tatăl l-a urmărit pe Nicolae şi i-a ieşit în cale.                 Nicolae a fost foarte jenat şi l-a rugat pe tatăl fetelor să nu spună celorlalţi că el e persoana care îi ajută cu tot ce au nevoie. Tatăl a promis să păstreze secretul, însă a fost atât de impresionat de gestul lui Nicolae încât, oricât a încercat, nu şi-a respectat promisiunea şi a dezvăluit secretul. Aşa că, în scurt timp, toţi locuitorii oraşului ştiau că Nicolae e responsabil de toate minunile care s-au întâmplat în oraşul lor.         Legenda lui Moş Nicolae spune că, de atunci, în fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, Nicolae îi recompensează pe toţi copiii care au fost cuminţi de-a lungul întregului an, lăsându-le în ghetuţe daruri. Nicolae este în continuare amintit pentru bunătatea, generozitatea și dragostea lui nemărginită pentru copii. În onoarea sa, în decembrie, de Sfântul Nicolae (6 decembrie), în multe țări din întreaga lume se oferă copiilor pungi cu cadouri.