Recent Posts
carti spirit, spiritualitate, carti psihologie
Posts
CUPRINS:           INTRODUCERE… 3           Telepatia – privilegiu sau povară? 3           MARILE DEMONSTRAŢII.           Sfârşitul marilor medium-uri?           Fantomele celor vii.           Viziuni din „alte universuri” 16           Despre halucinaţiile telepatice.           Transmisii telepatice la mari distanţe 23           Există şi o telepatie conştientă?           Ştiinţa şi Paranormalul           Spre alte lumi           Există un antrenament pentru telepatie?           TENTATIVĂ EXPERIMENTALĂ 37           Contact telepatic sub electrozi! 38           Salt în trecut 39           Ce conţin visele? 40           Ce se află dincolo de un simplu vis? 42           Telepatie. Sex. Violenţă 45           Dinamica psihicului uman 46           Interferenţe şi ratări           Telepatie… clandestină           Hipnoză la distanţă!           Experimente reproductibile! 51           Gândul care vrea 53           Limitele ignoranţei noastre 54           O experienţă fantastică: medic şi pacient 56           Riscurile unui experiment 57           O „revoluţie copernicană” în psihologie!           Momentul despărţirii 6090 Misterele Telepatiei           STATISTICĂ ŞI HAZARD 62 întâmplarea – măsura tuturor lucrurilor? 62           Un vis creşte în Brooklin 63           Viaţa de o clipă a unei forţe 64           Ce declanşează forţele parapsihologice? 66           IPOTEZE 67 „Radio Mental” 67           Cealaltă faţă a îndoielii 68           Ipoteza lui Hans Berger 69           Ce este energia psihică? 70           Factorul lipsă! 71           Subtilele mecanisme ale telepatiei 73           O „schemă” paranormală? 77           SEMNE DE ÎNTREBARE 79           Controlul minţii 79           Viaţa posibilă, o carte închisă 84 înnăscut sau dobândit? 84           Iluzia puterii poate distruge 85                 Telepatia – privilegiu sau povară?           Regina Caterina de Medicis a avut viziunea exactă a morţii cardinalului Charles de Lorena, la 23 decembrie 1574.           S eara lui 23 decembrie 1574. Caterina de Medicis, temuta regină a Franţei, anunţase că se va duce la culcare mai devreme în seara aceea. Regele Navarrei, Arhiepiscopul de Lyon, doamnele de companie, nobilul Agrippa d'Aubigne (cel care relatează această întâmplare) şi alţii erau prezenţi în jurul patului regal. Deodată, Regina se ridică între perne cu o figură răvăşită, îşi pune mâinile la ochi, apoi le împinge în faţă ca şi cum ar fi voit să se apere de ceva. Cu o voce înecată de spaimă strigă: „Nu am nevoie de dumneata, domnule cardinal!”, îl vedea în faţa ei pe Cardinalul de Lorena, care îi întindea mâna invitând-o să meargă cu el. Cardinalul nu se afla însă în dormitorul regal, ci era acasă, bolnav. Regele Navarrei îşi trimite imediat aghiotantul la palatul acestuia. Dar Charles, Cardinal de Lorena, murise cu câteva minute mai devreme…^ Misterele Telepatiei           1888, iarna. Noapte de groază la Sankt Petersburg – chiar şi pentru un oraş întotdeauna straniu, atmosfera era de-a dreptul lugubră. Marele pianist şi compozitor Anton Rubinstein lua masa de seară împreună cu elevul său William Nichia. Vântul sufla din ce în ce mai tare şi urletele sale te făceau să te înfiori. „Ce-ţi evocă ele?”, îl întreabă Rubinstein pe elevul său. „Gemetele sufletelor blestemate”, răspunde fără ezitare Nichia. „Eu sunt convins că există o viaţă viitoare ţi, dacă o să mor eu înainte, mă voi întoarce pentru a vă dovedi acest lucru” – spune tânărul pianist. Marele Rubinstein îl priveşte tăcut şi grav. Apoi spune solemn: „Accept pariul. Dacă o să fie ca eu să plec primul, voi încerca să fac acelaşi lucru”.           Şase ani mai târziu. William Nichia locuia acum la Paris. Era o noapte calmă, adormise, dar la un moment dat a fost trezit brutal de un strigăt de groază supraomenească. Când a deschis ochii, a văzut în faţa sa figura lui Rubinstein, deformată de un rictus grotesc. Se apleca spre el. Tremurând, Nichia s-a repezit şi, cu un suprem efort, a reuşit să aprindă toate luminile. Apoi şi-a impus să creadă că întregul coşmar se sfârşise. Nici o clipă nu s-a gândit la pactul încheiat cu Maestrul său: îl uitase cu desăvârşire. Şi 1-a amintit însă, dureros, a doua zi, când a văzut ziarele ce titrau pe prima pagină: „Moartea subită a lui Anton Rubinstein”. După un timp, s-a întâlnit cu o prietenă comună, care asistase la întreaga agonie a lui Rubinstein. Ea i-a povestit că marele compozitor avusese o cumplită criză cardiacă şi că momentul morţii fusese marcat de urletul cel mai groaznic pe care îl auzise vreodată. „Chiar şi în moarte şi-a ţinut cuvântul, la fel cum a făcut întotdeauna în timpul vieţii”, avea să adauge el.           Era ca şi cum, într-un teribil crescendo de groază şi suferinţă, Rubinstein acumulase un anume fel de energie, supranaturală, şi încercase să-şi ţină promisiunea pe care o făcuse. Dar cum să nu pui cea mai tulburătoare întrebare: unde se găsea el în acel moment? Printre noi sau într-o altă lume? Imposibil de răspuns pornind doar de la o experienţă singulară…           11 iunie 1904. Un medium parizian, o femeie, anunţă ora la care Regele Alexandru al Serbiei şi soţia sa, Regina Draga, aveau să fie asasinaţi. Nu există nici o posibilitate ca acea femeie să fi putut avea o informaţie directă asupra evenimentelor pe cale de desfăşurare la o asemenea distanţă! O… „înţelegere” prealabilă cu asasinul poate fi înlăturată fără nici o ezitare. Cam în aceeaşi perioadă, Eusapia Paladino, un alt caz, asupraIntroducere 5 căruia vom reveni imediat, practic imobilizată fizic, determină ridicarea unei măsuţe de lemn la peste un metru de suprafaţa podelei camerei unde se află, prezenţi fiind şi oameni de ştiinţă de o neîndoielnică probitate profesională.           Şi exemplele pot continua. Există, totuşi, fe'nomene, fapte, întâmplări, evenimente, care… „nu încap” în domeniul celor pentru care ştiinţa poate prezenta o explicaţie conform cu regulile, normele şi, de ce nu, cu dogmele sale. Dar, cum spune Charles Richet, indiferent că le putem sau nu explica, indiferent că le putem sau nu încadra în rândul noţiunilor acceptate de rigoarea formulării ştiinţifice sau că pur şi simplu… ne facem că nu ştim de ele, asemenea fenomene există. Cine este Charles Richet? Un mare medic francez, descoperitor, în 1902, împreună cu Paul Portier, al fenomenului de anafilaxie – sensibilitatea crescută a unui organism la o substanţă străină, determinată de pătrunderea în corp a unei doze minime din aceasta prin ingerare sau injectare, realizare pentru care a primit Premiul Nobel pentru medicină în anul 1913! Greu de presupus că un asemenea om fie îşi riscă platforma profesională, fie a înnebunit subit, lansându-se în discuţii şi aprecieri la adresa unuia din subiectele cele mai fierbinţi ale secolului XX şi care cu siguranţă va ocupa un loc încă şi mai important în secolul actual: paranormalul.           14 februarie 1971. Zborul Apollo 14. Căpitanul Mitchell, unul dintre astronauţii de la bord, efectuează o experienţă de realizare a unui contact telepatic cu patru subiecţi de pe Pământ în timpul zborului său cosmic. La întoarcere, se duce să analizeze rezultatele cu profesorul Joseph B. Rhine, cel care, împreună cu soţia sa Louise, primise aprobarea de a instala, în 1932, la Universitatea Duke din Carolina de Nord, primul laborator oficial de parapsihologic în cadrul unei instituţii ştiinţifice. Nu a fost dat publicităţii un raport oficial, dar, după cum se pare, căpitanul Mitchell ar fi lăsat să se înţeleagă că rezultatele depăşeau cu mult aşteptările…           1916, Rusia. Beşterev, un binecunoscut colaborator al celebrului Pavlov, realiza experienţe de „percepţie radio-biologică”, de fapt percepţia extrasenzorială. Asupra lor s-a păstrat timp îndelungat un secret total…           1960, URSS. Leonid Vasiliev, elev al lui Beşterev, profesor de fiziologie la Universitatea din Leningrad, prezintă rapoarte oficiale ale cercetărilor şi experienţelor sale de telehipnoză: subiecţi hipnotizaţi fuseseră treziţi prind Misterele Telepatiei ordine transmise telepatic de la mari distanţe. Se efectuează experimente implicând mii de oameni, între două oraşe – Moscova şi Leningrad. Tot Vasiliev citează, fără să-1 numească explicit, „un eminent pionier sovietic al rachetelor, conform căruia nu putea fi vorba de a pune sub semnul întrebării fenomenele de telepatie”. Dr. Eugene Konecci, în acea vreme director pentru cercetări biotehnologice la NASA, recunoaşte în cadrul Congresului 14 al Federaţiei Internaţionale de Astronautică (Paris) preocuparea sovieticilor pentru „o problemă extrem de interesantă a ştiinţei moderne: natura şi esenţa anumitor fenomene de comunicare electromagnetică între organisme vii”… —1967-1969. Numărul publicaţiilor de parapsihologie din URSS creşte de la două la 35 şi apoi la 70. Publicaţii contra: una în 1958, patru în 1969. Atât! Şi să nu uităm că politica editorială în URSS era o politică de stat! Academia de Ştiinţe a URSS şi NASA se preocupă activ de studiul fenomenelor de „transfer de energie” sau „transfer psihofizio-logic de informaţie”, încă şi mai aproape de zilele noastre, cunoscuta revistă New Scientist spune că am fi uimiţi de numărul de oameni de ştiinţă cu o reputaţie incontestabilă, inclusiv Premii Nobel, care studiază cu toată seriozitatea telepatia…           Omul are o dureroasă nevoie de comunicare. Aşa se face că, pentru sume uneori ridicole, în ţări cu regimuri totalitare s-au obţinut informaţii pe baza cărora s-au iniţiat primele cercetări de parapsihologie… Iată una din întâmplările cele mai impresionante, în anii revoluţiei bolşevice din Rusia, în Tbilisi, capitala Georgiei (viitoarea RSS Gruzină), tifosul făcea victime peste victime şi orice medic era binevenit în lupta cu molima distrugătoare. La început de carieră, tânărul doctor B. B. Kajinsky îşi făcea datoria, cu mult curaj şi devotament. Aşa că seara era foarte obosit şi adormea imediat, într-una din nopţi s-a trezit brusc cu impresia clară că auzise lângă el un zgomot pe care la început nu a ştiut să-1 identifice, dar ulterior şi-a dat seama că era zgomotul unei linguriţe cu care cineva amesteca o băutură într-un pahar. Dimineaţa nu are însă timp să se gândească la straniul său vis – un bun prieten fusese lovit de tifos şi trebuie să alerge la el pentru vizita zilnică. Doi kilometri de adevărată fugă pe străzile pustii ale oraşului şi, în fine, ajunge în faţa casei. Bate la uşă, îiIntroducere. 7 deschide mama prietenului, doar pentru a i se prăbuşi în braţe plângând: fiul său murise în timpul nopţii. „Urcasem pentru a-i da medicamentele, m-am aşezat lângă el pe marginea patului şi i-am dat să bea. Dar în clipa aceea ochii i s-au tulburat dintr-o dată, m-a privit o fracţiune de secundă într-un chip straniu şi apoi imediat a murit!” Medic, dar şi cercetător cu un deosebit spirit practic, dr. Kajinsky şi-a adus imediat aminte de visul din noaptea precedentă şi i-a cerut mamei, cu toată durerea evidentă a acesteia, să-i relateze pas cu pas cum se întâmplaseră lucrurile. Uşor intrigată, dar şi cu acea dorinţă de a povesti comună tuturor oamenilor ce au trecut printr-o încercare dificilă, ea şi-a amintit: „Am intrat în cameră, am pus medicamentul într-un pahar, apoi am început să amestec…” „Cu ce?”, intervine medicul. „Cu o linguriţă”, răspunde mama, pregătită să continue. Dar Kajinsky nu o mai asculta. Emoţia îl copleşise. Om cu un profund spirit materialist, îşi dădea seama că există aspecte ale comunicării între două fiinţe pe care legile cunoscute ale ştiinţei nu le pot încă explica. Şi-a jurat în acea zi să-şi dedice tot restul vieţii studiului acestor stranii aspecte. Dureroasei nevoi de comunicare care se manifestă în momente-limită ale vieţii noastre şi pe care încă nu o putem înţelege. Şi aşa a devenit, împreună cu alţii asemenea lui, unul din pionierii şi apărătorii parapsihologici în fosta Uniune Sovietică…
EXPLICATIE.           Aceasta’ versiune a cartii este scrisa in intregime cu caractere ASCII. Totushi, eliminarea diacriticelor poate sa creeze ambiguita’tzi. Asha cum deja atzi observat, diacriticele se i’nlocuiesc cu nishte caractere speciale. Astfel, „s” cu coditza’ se i’nlocuieshte cu „sh” iar „t” cu coditza se i’nlocuieshte cu „tz”. Pentru „i” cu ca’ciula’ se foloseshte „i’” iar pentru „a” cu ca’ciula’ se foloseshte „a’”, asha cum deja atzi observat.           Totusi, sunt putine cazuri cind eliminarea diacriticelor poate sa creeze ambiguitati. Din cauza aceasta, acest text va folosi notatia speciala de mai sus numai şi numai în situatiile în care ar putea sa apara ambiguitati.           Astfel, nu vom scrie „i’nva’tza’mi’nt” deoarece scrierea „invatamint” nu creaza ambiguitati dar vom scrie „casa” sau „casa’” în functie de articolul hotarit/nehotarit cerut de sensul frazei.           Aceasta carte se adreseaza numai celor care percep realitatea externa pe baza de logica. Acesti cititori vor avea tendinta naturala sa accepte eliminarea diacriticelor din scriere. In Germania exista’ deja o forma oficiala de scriere a limbii numai cu caractere ASCII şi care a fost impusa de guvern cu toate protestele populatiei. Poate ar trebui ca aceasta problema sa fie pusa, în mod serios, şi la noi. Aici este deci o propunere. Pentru cei care nu agreeaza aceasta scriere, exista şi o versiune W’97 a cartii, cu diacritice.           ATENTIONARE.           Aceasta carte contine un model simbolic asociat functiilor de baza ale creierului.           Un model simbolic este un model bazat în exclusivitate pe logica. In consecinta, cartea nu este recomandata persoanelor care au tendinta de a intelege realitatea externa pe baza de imaginatie.           Cartea poate fi inteleasa cel mai usor de persoane intre 12 şi 20 de ani, cu inclinatii speciale pentru stiintele exacte. De asemenea, cartea este recomandata persoanelor care lucreaza deja în domeniile stiintelor exacte (matematicieni, fizicieni, ingineri, etc.).           CUPRINS:           Introducere 2           Functiile de baza ale creierului 4           Termeni fundamentali 4           Definitiile asociate termenilor fundamentali 4           Celula functionala fundamentala de hardware 6           Probleme de principiu 11           Exemplificarea detaliata a constructiei de modele M-YM-ZM 13           Creierul uman (introducere) 15           Creierul uman fata de creierul animal 16           Creierul uman: evolutie sau interventie externa 20           Deficiente de proiectare ale creierului 23           Structura creierului: modelul PSM 25           Structura creierului: facilitati functionale şi tipuri de modele 26           Fenomene paranormale 32           Creierul uman normal 33           Rezumatul facilitatlor functionale ale unui creier 35           Facilitati functionale de ordinul 2 36           Personalitatea (la oameni) 37           Constiinta ( la oameni) 40           Rezumat: dictionar de modele 43           Exemple, Teste, Aplicatii (ETA) 45           ETA 1: Model 45           ETA 2: Adevar, realitate, comunicatie 47           ETA 3: Probleme fundamentale asociate cunoasterii stiintifice 49           ETA 4: Limba de comunicatie generala (GCL, General Communication Language), Dictionar 51           ETA 5: Modelul NUL 57           ETA 6: Timpul 58           ETA 7: Muzica 59           ETA 8: Cinematograful 62           ETA 9: Fundamentalismele lumii în care traim 63           ETA 10: Terorismul 64           ETA 11: Problemele de evolutie ale creierului omenesc 66           ETA 12: Sarpele cu clopotei 67           ETA 13: Principalele boli psihice: paranoia şi schizofrenia 68           ETA 14: Sinuciderea 72           ETA 15: Teste de normalitate 73           ETA 16: Visele 74           ETA 17: Istoria evolutiei speciei umane conform cu MDT 76           ETA 18: Organizarea societatii omenesti 84           ETA 19: Complexul schizofrenico-paranoic (XSPC) 85           ETA 20: Paranoia indusa (XIP) şi complexul paranoico-schizofrenic (XPSC) 86           ETA 21: Dizarmonii în functionarea creierului 87           ETA 22: Mesaj subliminale 87           ETA 23: Cum functioneaza o stiinta exacta 88           ETA 24: Mica şi marea schizofrenie 90           ETA 25: Demonstratie directa asupra functiei de creare de modele imagine 97           ETA 26: Citiva parametrii de baza ai creierului în vederea masurarii performantelor 98           ETA 27: Animalele 100           ETA 28: Operatii extrem de complicate pe modele imagine (mersul, sariturile, cataratul în copaci) la oameni 104           ETA 29: Creierul evolueaza sub ochii nostri 106           ETA 30: Efecte negative de principiu asociate cu functionarea creierului 107           ETA 31: Poporul roman 109           ETA 32: Masoneria 113           ETA 33: Probleme asociate scenelor filmate 116           ETA 34: Perspectiva optica şi calitatea constructiei de modele imagine 117           ETA 35: Uneori agresivitatea poate sa combata schizofrenia de tip XS1 117           ETA 36: Sexul 119           ETA 37: Corpul intern 120           ETA 38: Spiritul european 121           Postfata 127           Bibliografie 130                 INTRODUCERE.           Aceasta carte contine teoria mea originala, numita MDT (Modeling Devices Theory), asupra functiilor hardware de baza ale unui creier (animal sau uman).           Fiind o teorie stiintifica, ea este de fapt un model simbolic. Orice model simbolic trebuie sa contina un numar foarte limitat de termeni fundamentali şi un numar foarte limitat de relatii fundamentale intre termenii fundamentali. Pentru termenii fundamentali şi numai pentru ei, se accepta' definitii bazate pe descrieri. Toti ceilalti termeni sunt generati de model, odata cu definitiile lor, prin operatii logico-matematice. Acestea sunt caracteristicile fundamentale ale oricarei teorii stiintifice. Teoria prezentata urmeaza aceste reguli de baza.           Aceasta teorie se afla' în totala opozitie cu toate stiintele actuale care studiaza functionarea creierului şi care stiinte nu se bazeaza pe un singur model simbolic. In acest fel, aceasta teorie descalifica' din start tot ce s-a creat în ultimele citeva sute de ani în domenii cum ar fi psihologia, psihiatria, gnoseologia, epistemologia, stiintele comportamentelor animalelor, partial stiintele sociale şi alte domenii conexe.           Aceasta incercare de revolutie totala este necesara şi justificata de urmatoarea situatie, care situayie exista' independent de existenta sau nu a teoriei mele.           În psihologie, de exemplu, se folosesc o serie de termeni (constiinta, realitate, adevar, perceptii, emotii, etc.) care nu au definitii universal acceptate. In fapt, fiecare psiholog are propriile variante de definitii descriptive asupra tuturor termenilor folositi de el. Psihologia nu este o stiinta exacta, lucru universal acceptat. Atunci cind va aparea o stiinta exacta care sa acopere şi domeniul psihologiei, atunci tot ce s-a scris deja în psihologie trebuie abandonat sau rescris în baza acelei teorii stintifice.           Intr-o stiinta exacta cum ar fi Mecanica lui Newton, toti termenii folositi au exact aceleasi definitii pentru oricine, oriunde şi oricind, fara nici o modificare de aproximativ 340 de ani de cind au fost creati.           De exemplu, termenul "viteza" are o definitie generata de modelul simbolic. Acesta definitie este v=s/t (se imparte spatiul la timp). Termenul "viteza" nu este deci introdus prin descriere.           Sa presupunem acum ca cineva a creat sau va crea un model simbolic fundamental (o stiinta exacta) care explica' functionarea creierului în mod acceptabil. Prima consecinta a aparitiei acestui model este ca absolut toti termenii folositi în domeniile acoperite de acel model, vor fi definiti pe baza modelului. Rezultatul este cel care a fost enuntat mai sus şi anume, tot ce s-a scris în ultimii citeva sute de ani în aşa zisele stiinte asociate creierului, va trebui abandonat sau rescris.           Indiferent daca teoria prezentata în aceasta carte va fi sau nu acceptata, mai repede sau mai tirziu, tot va aparea un model simbolic fundamental care sa explice functionarea creierului şi deci, mai repede sau mai tirziu, tot se va intimpla aceasta revolutie.           Aici apare insa o problema suplimentara. Pseudo-stiintele actuale asociate creierului sunt sustinute de o puternica structura academica şi cu caracter aplicativ/lucrativ. Oamenii care sustin aceasta structura nu au cum sa accepte nici o teorie bazata pe un singur model simbolic, deoarece asta inseamna' sa ia totul de la zero.           Consecinta este faptul ca, chiar daca ar aparea un model simbolic fundamental "absolut corect ", opozitia care ar aparea ar fi enorma. Nu-mi creez nici o iluzie ca cineva care deja lucreaza în domeniile acestor pseudo-stiinte va accepta sau chiar va lua în considerare aceasta teorie sau oricare alta de acest fel.           Bazat pe experienta de peste 10 ani de cind exista' aceasta teorie, ea a avut succes la persoanele care lucreaza deja în domeniul stiintelor exacte (matematicieni, fizicieni,.) dar şi la tinerii intre 12 şi 20 de ani. Mai precis, la tinerii care nu sunt inca remorcati de sistemul social-economic actual. Un student care a primit deja o tema de lucrare de diploma, va trebui sa urmeze linia trasata de profesorii lui. El nu are cum sa-si riste viitorul aventurindu-se intr-un domeniu neinteles de profesorii lui.           Sa vedem ce ofera aceasta teorie. In primul rind, fiind un model simbolic, ea este bazata pe logica. Ea da definitii extrem de precise şi neinterpretabile tuturor termenilor folositi în asociatie cu functionarea creierului.           Teoria explica' principiul de functionare al creierului, animal sau uman, pina la a fi în stare sa faca un proiect logic functional, adica un proiect de dispozitiv logic, care poate sintetiza functiile de baza ale creierului animal sau uman.           De fapt, creierul este tratat ca un produs tehnologic. Astfel, se definesc cerintele fundamentale dar şi deficientele fundamentale de proiectare. Sunt explicate problemele şi solutiile legate de implementarea tehnologica a creierului, în multiplele lui variante.
Emoţional Freedom TechniquesTM Un ajutor universal de vindecare O nouă cale de abordare a sănătăţii   „Cauza tuturor emoţiilor negative este existenţa unei întreruperi în circuitul energetic al corpului”           (c) Gary Craig 2004             Mesaj special penţru cei ce descarcă acesţ manual din websiţe-ul nosţru.           Acest manual este un punct de plecare – o introducere – în EFT. Este un însoţitor către video Cursul EFT extensiv şi NU intenţionează să fie o pregătire completă.           Studiaţi acest manual şi aplicaţi sârguincios EFT pe voi înşivă şi pe alţii şi veţi obţine rezultate imediate şi adesea profunde. Aceasta este promisiunea EFT şi vă veţi convinge uşor dacă le aplicaţi aşa cum trebuie. Veţi întâlni şi situaţii când vă veţi poticni şi vă veţi scărpina în cap întrebându-vă…           „De ce nu merge în cazul ăsta? „sau „De ce merge la toţi şi la mine nu? „sau „De ce pare să aibă efect permanent în unele cazuri şi în altele doar temporar?” sau… Sau. Sau.           Aceste întrebări au toate răspuns dar răspunsurile nu le aflaţi într-un astfel de manual. Ele vin din experienţă şi dintr-o pregătire mai temeinică. Un terapeut aspirant poate învăţa cartea pe dinafară dar, după asta, el trebuie să observe procesul în acţiune, de la cei care îl stăpânesc deja. Aplicarea EFT este o artă demonstrată din abundenţă în casetele noastre video şi audio. Aceia care doresc să-şi însuşească temeinic această artă vor avea nevoie de pregătire suplimentară.           Notă către psihiatri, psihologi, medici şi alţi membri ai profesiilor medicale:           Acest curs reprezintă o deviere radicală de la tehnicile convenţionale. Utilizat corect, el ar trebui să vă multiplice abilităţile de multe ori.           Totuşi, vă rog să luaţi la cunoştinţă că el se adresează atât profesioniştilor cât şi neprofesioniştilor şi deci este scris într-un stil degajat, uşor de înţeles pentru toţi. Autorul şi-a bătut mult capul pentru a aduce acest instrument medical remarcabil în faţa publicului într-un mod practic şi pentru asta a evitat intenţionat imaginea oarecum scolastică, greu de înţeles, a unei cărţi ştiinţifice oficiale.           Cu toate acestea, acurateţea şi integralitatea pretinse de regulă de profesionişti au fost menţinute, chiar dacă prezentarea a fost presărată cu metafore şi artificii. Această abordare este bineînţeles neconvenţională, dar la fel sunt şi Tehnicile de Eliberare Emoţională. Dacă aţi căutat convenţionalul, aţi nimerit-o greşit.           Calea Uşoară pentru a Învăţa Acest Curs.           Această secţiune este importantă. Vă va salva pierderea inutilă de timp şi vă va mări eficienţa cu EFT.           Este omeneşte (şi eu mă fac vinovat de asta) ca începătorii să arunce o privire în acest manual pentru a spicui câteva idei şi apoi să treacă direct la ispititoarele casete video. Procedând astfel, în timp, vă va costa pentru că vă veţi lovi de excepţii. Spre exemplu, veţi avea impresia că în casetele video eu contrazic ceea ce prezint în acest manual. Nu e aşa. Pur şi simplu folosesc scurtături eficiente (care pot micşora timpul necesar la mai puţin de jumătate) şi mă bazez pe concepte dezvoltate în capitolele anterioare ale cursului. În plus, termeni importanţi precum „aspecte”, „inversare psihologică” şi „toxine energetice” nu pot fi înţelese corect fără fundamentarea anterioară. Toate acestea sunt explicate şi detaliate într-o manieră uşor de înţeles dacă urmăriţi cursul în ordinea corectă.           Eu am cheltuit doi ani şi o grămadă de bani pentru a aduna laolaltă EFT în aşa fel încât să fie uşor de învăţat. Deci… Permiteţi-mi să accentuez sugestia de a urmări cursul EFT în ordinea în care este prezentat. Aceasta este calea uşoară. Altfel, alegeţi calea cea grea. Este ca şi cum aţi citi o carte începând cu capitolul 1, apoi sărind la capitolul 8, întorcându-vă la capitolul 4 şi, fără a mai citi restul capitolelor, să vă închipuiţi că le ştiţi deja.           Gata cu asta. Am spus destul. Calea Uşoară pentru a învăţa Cursul EFT             Partea I – Noţiunile de Bază           1. Mai întâi, citiţi secţiunea notată PARTEA I din manual, parcurgând secţiunile în ordine. Este important să procedaţi aşa, chiar dacă sunteţi un terapeut experimentat, pentru că porţiunile ulterioare ale cursului sunt construite pe idei şi terminologii conţinute în aceste pagini.           Capitolul principal din Partea I are titlul „Reţeta de Bază”. El acoperă în detaliu noţiunile de bază ale metodologiei de vindecare prin EFT şi este punctul de plecare pentru tot restul EFT. După cum veţi învăţa în Partea a Il-a, totuşi, rareori veţi avea nevoie să treceţi prin toată Reţeta de Bază. Diferite scurtături sunt aproape întotdeauna suficiente. Cu toate acestea, aveţi nevoie să ştiţi Reţeta de Bază în întregime, ca un fundament, astfel încât să puteţi utiliza cele mai potrivite scurtături şi să stăpâniţi pe deplin arta EFT. După ce aţi terminat de citit Partea I, nu mergeţi direct la Partea a II-a. Asta vine mai târziu.           2. Apoi, studiaţi casetele video pentru Partea I. Sunt trei şi se recunosc prin etichetele imprimate cu albastru.           Caseta 1a abordează Partea I din acest manual şi vă arată fiecare punct de ciocănit şi toate secvenţele din Reţeta de Bază. Caseta 1b conţine şedinţe ce folosesc toată Reţeta de Bază, adresată să rezolve intensa frică de apă a unui bărbat numit Dave. Vă rog să remarcaţi că aceasta este singura dată din tot cursul EFT când Reţeta de Bază este folosită în întregimea ei. Am procedat astfel numai în scopul de a vă oferi o imagine completă a secvenţelor fundamentale. Restul tuturor şedinţelor din acest curs folosesc scurtături. Teama de apă a lui Dave este un caz complicat prin aceea că există mai multe aspecte ce trebuie rezolvate înainte ca problema să dispară. E un caz ideal pentru educaţia voastră. Chiar dacă întreaga şedinţă ţine doar o oră (inclusiv un interviu extins înainte ca procesul EFT să înceapă), ea este, după standardele EFT, prea incomodă. Folosind scurtături, cazul ar fi putut fi terminat într-un timp mult mai scurt.           Casetele 2a, 2b şi 3 vă continuă educaţia arătându-vă o şedinţă în grup şi mai multe şedinţe individuale. Din acestea puteţi înţelege mai bine puterea EFT, pe măsură ce priviţi versiunile prescurtate ale Reţetei de Bază în acţiune, pentru o mare varietate de probleme. Totuşi, scurtăturile nu sunt încă explicate. Ele vin în Partea a II-a.           3. Apoi, revedeţi paginile 43-46 din acest manual (redate pe casetele audio) şi apoi studiaţi casetele audio pentru a auzi istoriile mai multor cazuri şi comentariile acestora. Scopul acestor casete nu este să vă înveţe cum să aplicaţi Reţeta de Bază. Asta se face în altă parte în curs. Scopurile lor sunt mai degrabă: (1) să vă convingă mai bine de larga varietate de probleme cărora se adresează EFT, (2) să vă facă să înţelegeţi mai bine rolul pe care-l joacă adesea „aspectele” în acest proces şi (3) pentru a vă permite să cunoaşteţi ce răspunsuri diferite au oamenii la aceste proceduri (toate variantele de la entuziasm la neîncredere precaută).           Partea a Il-a – Avansată           1. Mai întâi citiţi Partea a II-a din manual, parcurgând toate secţiunile în ordine. Aici veţi face cunoştinţă cu Impedimentele la Perfecţiune (inclusiv Toxinele Energetice), Scurtături şi alte indicaţii ajutătoare pentru a obţine cât mai mult din aplicarea EFT.           2. Apoi studiaţi casetele video din Partea a II-a. Sunt 8 şi se recunosc prin etichetele imprimate cu roşu. Caseta video nr. 1 din Partea a II-a serveşte ca punte de legătură între Partea I şi Partea a II-a şi e important să o vizionaţi. Restul casetelor din Partea a II-a dezvăluie şedinţe şi discuţii pe viu, care expun arta EFT. Acestea sunt şedinţe reale, exact ca şi când s-ar petrece acum în faţa voastră şi sunt o comoară de exemple cu EFT în acţiune. Ele prezintă în profunzime arta EFT şi ar trebui studiate de mai multe ori pentru a înţelege cât mai mult din ele.           CUPRINS:           EFT Partea I.           O scrisoare deschisă.1           Un dar nepreţuit.3           Mărturii scrise.4           Chestiuni de legalitate…8           Ce vă oferă acest curs…10           Eliberare emoţională… 10           Simplitate. 10           Scepticism sănătos… 11           Istorii de cazuri. 12           Repetiţie. 13           Ştiinţa din spatele EFT… 14           Un inginer abordează ştiinţa psihologiei… 14           Sistemul energetic al corpului…16           Prima experienţă a doctorului Callahan… 17           Descoperirea. 17           Conceptul reviziei 100%… 19           Reţeta de Bază.20           Ca şi coacerea cozonacului…20           Ingredientul 1… Pregătirea…20           Ingredientul 2… Secvenţa…23           Ingredientul 3… Gama celor 9 acţiuni…25           Ingredientul 4… Secvenţa (iarăşi)…25           Fraza de aducere aminte… 26           Ajustările din rundele următoare…27           Trucuri despre cum să aplicaţi EFT…28           Testarea. 28           Aspecte.29           Perseverenţa răsplătită…29           Fiţi cât mai concreţi posibil…29           Efectul generalizator…30           Încearcă pentru orice!… 30           EFT pe scurt.30           EFT pe o singură pagină…32           Întrebări şi răspunsuri… 33           Istorii de cazuri.36           Cazul 1 – Teamă de vorbit în public…36           Cazul 2 – Astm.36           Cazul 3 – Abuz sexual…37           Cazul 4 – Anxietate şi ronţăit de unghii…37           Cazul 5 – Teamă de păianjeni…37           Cazul 6 – Dependenţă de cafea…38           Cazul 7 – Alcoolism… 38           Cazul 8 – Jale.38           Cazul 9 – Frică de ace…38           Cazul 10 – Dependenţă de alune…39           Cazul 11 – Durere fizică…39           Cazul 12 – Durere de şale…39           Cazul 13 – Vinovăţie şi insomnie…39           Cazul 14 – Constipaţie… 39           Cazul 15 – Ruşine fizică… 40           Cazul 16 – Lupus.40           Cazul 17 – Colită ulceroasă…40           Cazul 18 – Atac de panică…41           Cazul 19 – Teamă de ascensoare…41           Videocasetele pentru Partea 1…42           Videocaseta 1a.42           Videocaseta 1b.42           Videocaseta 2a.42           Videocaseta 2b.42           Videocaseta 3. 42           Audiocasetele pentru Partea 1…43           Citiţi următoarele, înainte de a asculta casetele…43           Cuprinsul casetelor…44           EFT Partea a II-a…47           Impedimente la Perfecţiune…48           Aspectele.48           Inversarea psihologică…48           Respiraţia claviculară…51           Toxinele energetice…52           Scurtături. 55           Scurtarea secvenţei…55           Eliminarea pregătirii…55           Eliminarea gamei celor 9 acţiuni…55           Rotirea ochilor de la podea la tavan…56           Arta scurtăturilor…56           Videocasetele pentru Partea a II-a…56           Videocaseta 1 – Recapitulare…56           Videocaseta 2 – Exemple din audienţă…56           Videocaseta 3 – Probleme emoţionale 1…56           Videocaseta 4 – Probleme emoţionale II…56           Videocaseta 5 – Probleme fizice…57           Videocaseta 6 – Dependenţe…57           Videocaseta 7 – Toxine energetice, fobii şi perseverenţă…57           Videocaseta 8 – Probleme obişnuite, întrebări şi răspunsuri…57           Anexă.58           Folosirea EFT în temeri şi fobii…59           Întrebări şi răspunsuri… 60           Folosirea EFT pentru amintiri traumatice…61           Întrebări şi răspunsuri…61           Folosirea EFT pentru dependenţe…63           Problema renunţării…64           Cum să vă adresaţi unei dependenţe…64           Cum să vă adresaţi unei pofte…65           Adresarea la evenimentele specifice care vă provoacă anxietatea…65           La ce vă puteţi aştepta…67           Întrebări şi răspunsuri…68           Folosirea EFT pentru vindecare fizică…69           Încercaţi pentru orice…69           Întrebări şi răspunsuri…69           Folosirea EFT pentru îmbunătăţirea imaginii depsre sine…71           Cauza unei proaste imagini despre sine…,.71           Metafora pădurii şi a copacilor…72           Generalizare.72           Fiţi un observator.72           Cum procedaţi.73           Cuprinsul casetelor video şi audio cu EFT…73           O schemă de utilizare a EFT…80
Am încercat sa va oferim o trecere în revista cât se poate de onesta asupra celor mai sensibile probleme ale unui domeniu pe care, repet pentru a nu stiu câta oara, acum 20 de ani nici un cercetător ştiinţific serios nu ar fi îndrăznit să-l abordeze nici măcar într-o discuţie la cafea cu prietenii, ca sa nu mai vorbim despre o publicaţie ştiinţifică sau chiar una de popularizare, cum este revista noastră. Pe de alta parte, cu cele trei episoade precedente am încercat sa… Pregătim terenul pentru discuţia finala care urmează. şi care începe şi se termina cu câte o întrebare.           Cine crede în teleportare?           Nu stiu. Poate doar Star Trek-istii din lumea larga. Poate doar visătorii. Poate doar… Leneşii (adică, în mare măsură, noi toţi) aşteptând o metoda de a ajunge la serviciu sau într-o vizita, fara nici un efort. Poate unii fizicieni. Poate, în fond, nimeni.           Oricum, chiar daca vom găsi (si evident se va face!) soluţii ieftine şi eficiente pentru deplasările cosmice, problema este alta: vrem, nu vrem, viaţa merge înainte. Ştiinţa pregăteşte în fiecare zi bazele tehnologiilor zilei următoare. Care, la rândul lor, îi pune Ştiinţei la dispoziţie instrumentele pentru încă o zi, şi încă o alta… Este aproape ca un joc. Doar ca cei care îl joaca suntem noi, oamenii reali. Iar jocul acesta are o regula care nu exista la nici un altul: o data ce jocul a început, toată lumea este obligata sa îl joace! Nimeni nu se poate sustrage, chiar daca unii se hotărăsc (sau sunt sortiţi, obligaţi) sa fie doar participanţi pasivi.           În vremurile noastre, cursa – de fapt „ştafeta” – „o cercetare č o aplicaţie (tehnologie) č alte cercetări – alte aplicaţii (tehnologii)” – a devenit nu doar un superspectacol, ci o adevărată nebunie. Daca acum un secol sau doua, distanta în timp între o descoperire şi aplicarea ei se măsura în ani multi, acum se măsoară cel mult în câteva luni. şi nu de puţine ori se întâmpla ca descoperirea (experimentul, teoria) şi aplicaţia sa sa fie practic simultane.           Si, în felul acesta, progresează (vizibil) civilizaţia lumii şi (mai putin vizibil), cultura sa. Si, aproape şi mai important, mai dramatic, se schimba mentalitatea noastră. Când Alexander Graham Bell a inventat telefonul (o prima forma de teleportare – total nedistructiva!), un domn foarte învăţat a spus ca nu prevede nici o aplicaţie utila acestei invenţii. Când a fost pus în funcţiune primul calculator adevărat (mare cât o casa), un alt domn, la fel de învăţat, perfect serios şi de totala buna credinţă, a estimat ca 10 (zece) asemenea calculatoare sunt în măsură sa satisfacă necesităţile Statelor Unite. şi a venit jumătatea secolului trecut. De atunci, orice noua descoperire (reala!) nu mai generează doar aprecieri şi comentarii reţinute ale specialiştilor, ci o preocupare generala privind direct data şi domeniul aplicării acesteia. şi includ aici şi SF-ul. Închipuit ca fantezie pura de Arthur Clarke, ascensorul spaţial nu doar ca parcurge probabil ultimii pasi înainte de a intra efectiv în producţie, dar a generat între timp ideea nanotuburilor şi astfel un întreg nou domeniu de cercetare şi aplicaţii industriale: nanotehnologiile. De ce nu s-ar întâmpla la fel cu teleportarea? Chiar daca aici este vorba de cu totul altceva. Cine crede în teleportare? Cine nu crede – visează…           Problemele.           O prima forma de teleportare a şi fost rezolvata: teleportarea cuantica. Dar ea nu este o teleportare efectiva. Nu se „ia” un foton, de pilda, de „aici” şi sa fie „mutat acolo”. Ceea ce se transmite este doar o anumită proprietate a sa unui alt foto, gazda, iar acest lucru se face prin efect EPR – Einstein-Podolski-Rosen. Ca sa rămânem în spiritul capitolului precedent, doua mari aplicaţii se şi cunosc: criptografia cuantica şi calculatorul cuantic. Prima a şi fost realizata/demonstrata practic, atunci când „cheia de acces” la contul Primăriei Vienei la Bank of Austria a fost „fabricata” şi transmisa de beneficiar prin efect EPR. O cheie, un cod, imposibil de copiat sau de „spart”. În ceea ce priveşte calculatorul cuantic, este aproape o certitudine ca atunci când el va deveni funcţional, informaţiile vor circula în el tot prin efect EPR. Avantajele privind amploarea şi viteza calculelor şi funcţionarea sa paralela sunt atât de evidente încât nici nu mai trebuie comentate. Dar, încă o data, aceasta nu este teleportare, sau, ca sa precizam şi mai bine termenii, nu este Teleportare Star Trek. Pentru ca nici „cineva”, nici „ceva” nu se distruge într-un loc pentru a fi re-creat într-un altul, la o distanta mai mare sau mai mica.           Dar, sa presupunem, doar sa presupunem, ca acceptam, ca ipoteza de lucru, următoarea soluţie/idee: o entitate materiala (fiinţa sau lucru) este transformata într-un loc (locul de plecare), în echivalentul sau energetic (un fel de „corp eteric”, pentru a prelua termenul familiar din esoterismul oriental şi nu numai). Realizam, cu alte cuvinte, un corp dual, capabil – într-un fel practic imposibil chiar şi de formulat într-un limbaj ştiinţific acceptabil la ora actuala – sa se deplaseze instantaneu în spatiu, fara a se mişca (ceea ce este necesar pentru evitarea „pericolelor” evidente cu care ar urma sa se confrunte – interacţia cu alte forme de materie sau de energie, de exemplu). Ajuns „la destinaţie”, acest corp dual se re-materializeaza. Teleportarea este încheiata. Mai trebuie ceva? Da. Trei lucruri: o analiza completa a corpului „la plecare”, o analiza la fel de completa a creierului (pentru corpurile vii care poseda acest organ) şi transmiterea informaţiilor obţinute în paralel cu deplasarea corpului dual, în vederea reintegrării fidele a acestora în corpul re-creat. Sa observam de la început ca, daca aceasta ipoteza ar funcţiona, s-ar evita în primul rând extrem de delicata şi dificila problema a distrugerii, a „omorârii” exemplarului „original”. Se pot însa realiza aceste trei lucruri? Sa vedem: pentru analiza corpului, avem la dispoziţie toate tehnicile actuale de imagerie. Modul în care ele sunt aplicate în medicina şi rezultatele obţinute ne pot face sa credem ca da. Pentru transmiterea informaţiei, putem imagina un subspaţiu – concept lansat tot de literatura SF, termenul fiind preluat însa din Matematica – prin care informaţia sa poată circula în paralel cu corpul dual. Marea dificultate, relevata de toţi cei care vreodată au discutat subiectul, este legata de „copierea” creierului, cu toate „depozitele” sale de memorie, cu toate „instrucţiunile” înscrise în structurile sale. Următoarele doua capitole sunt dedicate acestei probleme.           Creier vs. Calculator.           Într-un fel, invenţia calculatorului a fost o sfidare la adresa creierului uman. Chiar daca, poate, premergătorii performantelor actuale ale inteligentei artificiale nu s-au gândit (conştient) la acest lucru. Dar cred ca „undeva” a existat dorinţa (mărturisita sau nu) de a se demonstra ca omul poate fi capabil sa repete actul Creaţiei, fabricând şi el o „entitate” după asemănarea sa, daca nu şi după chipul sau, şi ca aceasta îl putea chiar depăşi, cel putin în anumite privinţe. Mai mult, a fost convins, el, omul, de la bun început ca aceasta va rămâne veşnic şi permanent sub controlul sau. Sigur, şi-a „îndulcit” evidentul orgoliu, justificându-şi realizarea prin ideea (afirmaţia) de a pune de fapt la dispoziţie un ajutor pentru om. Dar nu s-a întâmplat la fel şi cu Golemul? Primul care a conştientizat problemele, încă înainte de apariţia calculatoarelor de astăzi, a fost cehul Karel Capek, în faimoasa piesa de teatru R. U. R. Acolo, robotii (Capek a fost cel care a introdus termenul), forme de existenta care includ implicit calculatorul, „ameninţa” cu o alternativa teribila: din ajutor al omului, ei devin substitut al acestuia. Pasul următor a fost făcut de abia cu mai putin de 20 de ani în urma, de când ne-am obişnuit cu ideea de „friendly computer”- calculatorul prietenos.           Oricum am privi însa lucrurile, esenţa problemei este una singura: tendinţa (tentaţia?) de a „alinia” calculatorul la capacităţile creierului. Sau, daca preferaţi o formula mai „blânda”, problema este relaţia calculator-creier.           Ce s-a întâmplat de fapt? Marea schimbare pe care a adus-o calculatorul (si marea mândrie!) este digitizarea. În fond, „secretul” performantelor sale: transform totul în secvente de numere, numerele devin (pot deveni) obiect de operaţii aritmetice (singurele care pot fi efectuate de calculator, orice alt tip de operaţie putând fi efectuat doar prin reducerea la ele, în măsura în care acest lucru se poate face). După obţinerea rezultatului, acesta este „tradus înapoi” în „limba” în care a fost formulata problema. Într-un fel, sperând ca nu va voi scandaliza prea tare cu aceasta comparaţie, avem de-a face cu un exerciţiu de Cabala. Caci Cabala practica este exact acest lucru: literelor din alfabetul ebraic li se ataşează numere, cu numerele se executa operaţii, rezultatul acestora se exprima din nou în litere, în final se formează cuvintele şi din/prin comparaţie între cuvintele la care s-a ajuns şi cele de la care s-a plecat, se fac interpretări, se trag concluzii, se fac predicţii.           S-a pierdut însa ceva utilizând un asemenea sistem? Da. Un element esenţial, care reprezintă principala neputinţă a calculatorului, chiar şi la nivelul actual al fenomenalelor sale performante. S-a pierdut ceea ce se numeşte pattern recognition – recunoaşterea formelor. şi aici ne întâlnim cu o a doua confruntare:           Analog vs. Digital.           Voi prelua aici modul de prezentare al Profesorului Raj Reddy. Reddy este decanul Facultăţii de Ştiinţe Computaţionale şi fondator al Institutului de Robotica ale Universităţii Carnegie Mellon, membru al Academiilor de Inginerie şi Arte şi Ştiinţe ale Statelor Unite, a fost decorat cu Legiunea de Onoare a Franţei în 1984 şi este deţinător al Premiului ACM Turing în 1995.           Plecând de la faptul ca astăzi Blue Gene, deci un singur calculator, a ajuns la o capacitate egala cu a 20-a parte a capacităţii creierului uman, estimarea sa este ca la jumătatea secolului actual (când vom dispune în mod curent de peta-calculatoare, atingând deci viteze de calcul de un miliard de milioane de operaţii pe secunda – petaflops – şi având o capacitate de memorie de acelaşi ordin de mărime), se va putea realiza, din nou, pe un singur calculator, întreaga capacitate a rasei umane. şi aceasta la un cost de numai 1000 de dolari. Dar, chiar daca un calculator va deveni echivalent cu toate creierele dintr-un oraş sau din întreaga omenire, acesta nu va ajunge egal nici măcar cu un singur creier! Pentru ca îi vor lipsi cel putin trei elemente: capacitatea de înţelegere, de reacţie şi mai ales de creaţie. Îi va lipsi deci în continuare capacitatea de recunoaştere a formelor (pattern recognition). Calculatorul funcţionează digital (o face folosind multe milioane de tranzistori), ceea ce îi da viteza de calcul infinit superioara celei a creierului (care şi el poate funcţiona digital, poate efectua câteva sute de trilioane de operaţii, dar într-un timp extrem de lung). Creierul funcţionează însa şi analog (si, daca am făcut comparaţia între digitizare şi Cabala, voi mai spune şi ca principiul analogiei este cel pe care se bazează Alchimia…) Pentru calcule analogice, creierul foloseşte o serie de procese electrochimice specifice, în timp ce în electronica aceleaşi calcule se efectuează cu doar câteva zeci de tranzistori. Mai mult, creierului îi este specifica funcţionarea paralela, executând mai multe sarcini în acelaşi timp (ceea ce la calculator se va putea realiza în mod curent doar la apariţia generaţiei de calculatoare cuantice). Astfel, având în vedere şi faptul ca un dispozitiv digital poate fi echivalent funcţional cu unul analogic (dar invers, nu), concluzia este evidenta: capacitatea unei reţele hibride, digital-analogica trebuie realizata pe un calculator complet digital. Neuronii unui creier de mamifer, spune Reddy, efectuează un „dans haotic”. O reţea neuronala care şi-a „învăţat bine lecţia”, poate produce în final ceea ce ne dorim: un pattern. O forma. Rezultatul deciziei reţelei. şi experimente actuale demonstrează ca se pot construi reţele neuronale ne-biologice care, funcţional, reproduc reţelele neuronale biologice. Implementarea lor într-un sistem de calcul ne poate permite un lucru formidabil: „downloading the brain” – am putea spune, copierea unui creier. Cu toate link-urile sale! Fara sa ne preocupe, fara, de fapt, sa avem nevoie de „atingerea” componentelor sale ultime. Mai ales ca, la fel ca şi în cazul analizei structurii unui corp material „obişnuit”, până în cele mai mici detalii, ne lovim de o dificultate substanţială: care sunt, în fond, aceste detalii ultime? Nucleonii şi electonii? Quarcii? Preonii? Altceva? Ce ne mai rămâne acum este subtransmiterea pachetului de informaţii asupra structurii corpurilor şi a creierelor. În principiu, problema poate fi acum rezolvata. În principiu…           Daca nu noi, cine? Daca nu acum, când?           Daca acum 20 de ani doar SF-ul vorbea despre teleportare, cum va fi peste 20 de ani? Dar peste 200? Cei mai multi dintre noi nu vom mai exista de mult şi nu ne vom putea bucura, emoţiona sau, de ce nu, înfuria de răspunsurile Generaţiilor Următoare. Dar noi, cei de azi, avem un privilegiu imens: cum spunea Carl Sagan, noi suntem cei care trăim vremea în care se formulează şi se pun întrebările. Răspunsurile? Cum spune Hari Seldon în parafraza lui George Zebrovski după ciclul Fundaţiilor al lui Asimov, acestea sunt „treaba dumneavoastră”. A celor tineri care citiţi aceste rânduri. şi a urmaşilor dumneavoastră.           Un singur lucru as vrea sa mai adaug. Ati găsit în acest text trimteri la texte care nu au nici o legătură (directa) cu Fizica: Alchimia şi Cabala. As vrea sa le explic – nu sa le justific! şi una şi cealaltă sunt construcţii ale mintii omeneşti. Mai mult: ale unor oameni (cunoscuţi sau nu) al căror nivel de inteligenta, a căror cultura, ale căror capacitate şi disponibilitate de a gândi şi formaliza sunt dincolo de orice discuţie. A le înlătura, pur şi simplu, cu un gest, cu un gând nedus până la capăt, este ca şi cum am refuza un „click” pe un link de pe Internet, doar asa, ca nu mai avem chef. Ce pierdem? Posibilitatea de a accesa o baza de date clădită în câteva sute, sau mii, sau poate zeci de mii de ani. Poate nu vom găsi acolo exact ceea ce (credem ca) ne poate ajuta acum. Dar daca?… Noi, cei de astăzi, trăim cea mai formidabila confruntare care i-a fost data vreodată omului: confruntarea conştientă cu propria noastră minte. şi nu ne putem permite luxul, în aceasta adevărată lupta, de a lăsa ceva, orice, pe dinafara.           Titlul acestui ultim capitol reia întrebările cu care şi-a încheiat la un moment dat un discurs, una dintre cel mai importante şi charismatice personalităţi politice ale secolului XX. Aici însa, ele nu au nici o încărcătură politica. Sunt pur şi simplu doua întrebări pe care vi le adresez. Răspunsul, cum spune de data aceasta Asimov însuşi, la prima holoaparitie a lui Hari Seldon, „este evident”!
Andrea „Suraya” Meyers, lucrează cu tehnicile energetice, este un lucrător entuziast în sterilizarea alimentelor şi un scriitor de literatura de ficţiune, care în momentul în care acest manual a fost editat, studiase timp de cinci ani metodele de vindecare energetice şi metodele alternative de vindecare. Ea este hirotonisita prin Chrysalis Healing Ministries ca şi Healing Minister şi iniţiată în multiple terapii energetice, printre care: Lightarian Reiki, Shamballa MDH, Blue Star Celestial Energy şi bineînţeles Uşui Reiki, modalitate în care a făcut timp de 1 an de zile practica împreună la Maestrul sau Sharon Coe. Desi recunoaşte ca fiecare sistem pe care l-a studiat, a ajutat-o la o mai buna înţelegere a propriei persoane şi a Universului, considera ca metoda Shamballa MDH a contribuit la deschiderea ei, primind binecuvântarea Flacării Lavanda a lui Quan Yin, energia pe care este bazat acest sistem de vindecare. Pseudonimul Suraya, a fost adoptat în urma cu trei ani, dintr-o necesitate, deoarece în zona în care trăieşte, Reiki nu este înţeles. „Suraya” semnifica „Pleiadele” în limba araba. Sub acest nume este cunoscuta ca vindecător şi de asemenea pentru prezenta pe internet. Andrea este ownerul e-grupului lavenderflame, grup dedicat răspândirii acestei energii, de asemenea este comoderator la e-grupul attunementshare. Actualmente locuieşte într-un mic oraş provincial în Indiana, împreună cu soţul şi cele şase pisici.           Istoricul energiei.           Am primit deschiderea (empowerment) pentru Lavender Flame, pe data de 5 Iulie 2001. Citisem despre o energie ca şi aceasta pe internet şi încercasem din răsputeri sa obţin informaţii despre ea, dar tot ceea ce găsisem era un anunţ privind un workshop. În acea perioada îmi doream cu disperare sa stabilesc o conexiune cu Quan Yin, deoarece avusesem cu un an înainte o viziune cu ea. Întorcându-mă la acel moment, eram la servici şi dintr-odată am fost străfulgerată (nu ma pot gândi la un termen mai potrivit deoarce totul sa produs atât de repede şi de puternic), de un val imens de iubire şi de un sentiment de pace. Am” auzit „o voce pe care am identificat-o ca fiind a lui Quan Yin, spunându-mi ca ar vrea ca eu sa promovez o energie cu o vibraţie roz sau lavanda, deoarce este foarte mare nevoie de aceasta, în lume. Aceasta energie urma sa adâncească sentimentul de compasiune şi sa ii ajute pe oameni sa se reconecteze la Sinele lor plin de Compasiune. Am fost la un psychic dar acesta a negat viziunea mea considerând-o o proiecţie a Ego-ului, iar eu nu m-am mai gândit la ea. Într-adevăr, am uitat complet intraga experienta. Ma simţeam ruşinată ca m-am putut gândi ca am fost contactata de Quan Yin, indiferent de scopul acestui contact. Reîntorcându-ne la data la care a avut loc activarea, eram la servici şi stăteam în maşina meditând. Citisem nişte informaţii privind abuzul animalelor şi sufeream datorita celor citite. Plângeam şi încercam sa ma liniştesc ca sa ma pot întoarce la lucru şi sa sa ma pot înfăţişa publicului şi colegilor. Vorbeam cu unul dintre ghizii/îndrumătorii mei spirituali în acele momente şi acesta mi-a spus ca trebuie sa se retragă pentru a ii permite lui Quan Yin sa vina şi sa ma iniţieze, deoarece inima mea era suficient de deschisa acum. Durerea pe care am simţit-o pentru animalele abuzate, a generat suficienta compasiune, astfel încât eram pregătită. M-am simţit înconjurată de o energie de culoare rozliliachiu, care a pătruns simultan prin chakra inimii şi prin coroana. M-am dus sa scriu câteva lucruri despre aceasta energie în jurnalul meu, cum ar fi simbolul pentru energie şi cele corespunzătoare celor doi ingeri cu rolul de custode. Bijuteriile Lotusului (Lotus Jewels), au venit în 2002 la sfârşitul lunii Aprilie sau începutul lunii Mai, în timpul unor seri în care meditam după ce primisem acordajele pentru unele energii de vibraţie mai înaltă. Prima Bijuterie a Lotusului pe care am primit-o a fost cea a Eliberării Karmice, iar eu cred ca aceasta este cea mai importanta din toată seria. Veţi citi despre acest dar ceva mai târziu. De fapt, continuam sa primim noi Bijuterii ale Lotusului. Pe e-grup încerc sa tin o evidenta a celor pe care ii cunosc şi care au lucrat suficient de mult timp pentru a face publice aceste giuvaere. Încerc sa lucrez cu aceste energii şi sa le înţeleg cat de mult posibil înainte de a le face publice. Acesta este un motiv pentru care lista lor pare sa crească foarte lent în timp. Încurajez pe toţi aceia care au primit acordajul în tehnica Quan Yin Lavender Flame sa se înscrie pe e-grup pentru a fi la curent cu Giuvaerele, pe măsură ce acestea sunt făcute cunoscutenu numai mie ci şi altor membri, unii obţinând prin channeling propriile lor giuvaere.           Cine este Quan Yin?           Adaptare după un eseu al lui Bethleen Cole http:/www.lava.net/tribalarctifacts/qunynex.htm Quan Yin este una dintre cele mai iubite zeităţi din tradiţia Budista, cunoscuta şi sub numele de Kuan Yin, Quan’Am (Vietnam), Kannon (Japonia) şi Kanin (Bali). Ea este întruchiparea bunatii şi iubirii compasionate. Ca şi Bodhisattva a compasiunii, ea aude strigatele de ajutor ale tuturor. Quan Yin, rezonează cu Maria, Mama lui Iisus din tradiţia creştină şi cu zeiţa tibeta Tara. În multe imagini ea este reprezentata purtând perlele iluminării. Deseori este reprezentata ca tumând un şuvoi de apa, „apa vindecării”, dintr-o mica vaza. Cu aceasta apa, cei credincioşi şi toate fiinţele vii sunt binecuvântate cu pacea fizica şi spirituala. Ea tine un snop de orez sau un bol de seminţe de orez ca şi o metafora pentru fertilitate şi hrana. Dragonul, un vechi simbol al spiritualităţii, înţelepciunii, tăriei şi puterilor divine ale transformării, este un motiv pe care il găsim deseori combinat cu reprezentarea Zeiţei Milei. Uneori Quan Yin este reprezentata ca o figura cu mai multe braţe, fiecare mana ţinând un simbol cosmic, o mudră, sau exprimând un anumit ritual. Aceasta caracterizează Zeiţa ca şi sursa şi sprijin a tuturor lucrurilor. Mâinile ei ţinute ca o cupa, deseori în poziţia de Yoni Mudră, simbolizează pântecul ca şi usa de intrare în aceasta lume, prin intermediul principiului feminin universal. Quan Yin ca şi o adevărată Fiinţa Iluminata sau Bodhisattva, a jurat sa rămână în planul terestru, refuzând sa intre în planurile superioare pana când toate fiinţele vii îşi vor definitiva propriul proces de iluminare, eliberându-se astfel de ciclul dureros al naşterii, morţii şi reîncarnării. Sunt multe legende care evoca miracolele prin care Quan Yin ii ajuta pe cei care o cheama. Ca şi Artemis, Ea este Zeiţa Virgina care protejează femeile, le oferă o viaţă religioasa ca şi alternativa la căsătorie şi ii ajuta pe cei care îşi doresc copii, sa li se înfăptuiască dorinţa.