Threads
Recent playlists
Recent Discussions
CLASA A X A
CUPRINS:
I. ȚESUTURI (vegetale și animale)
II.STRUCTURA ȘI FUNCȚIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR
II.1 FUNCȚII DE NUTRIȚIE
NUTRIȚIA AUTOTROFĂ (fotosinteză), NUTRIȚIA HETEROTROFĂ - La fungi, la plante, NUTRIȚIA SIMBIOTROFĂ - licheni
DIGESTIA
RESPIRAȚIA
CIRCULAȚIA
EXCREȚIA
II.2 FUNCȚII DE RELAȚIE
SENSIBILITATEA ( plante, animale - ORGANE DE SIMȚ, SISTEM NERVOS)
LOCOMOȚIA LA ANIMALE
II.3 FUNCȚIA DE REPRODUCERE (plante și animale)
ȚESUTURI
Definiție: țesutul este o grupare de celule interdependente care au aceeași origine, formă, structură și îndeplinesc aceeași funcție
Clasificare: țesuturi vegetale și animale
ȚESUTURI VEGETALE
I. Țesuturi embrionare
II. Țesuturi definitive
I. Țesuturi embrionare (meristeme, țesuturi formatoare)- formate din celule care au capacitatea de a se divide intens
1. apicale- se află în vârful rădăcinii, tulpinii și ramificațiilor și determină creșterea în lungime
2. intercalare- se găsesc la internodurile tulpinilor articulate la plantele graminee (grâu, porumnb, orz etc) și determină creșterea în lungime
II. Țesuturi definitive- au celule specializate care nu se mai divid
1. apărare - au rol de apărare ( ex: epiderma)
2. fundamentale (parenchimuri) - au rol de a produce sau depozita diferite substanțe
a) p. asimilator- are cloroplaste cu clorofilă, se găsește în frunze și are rol în fotosinteză
b) p. de depozitare- are rol în depozitarea unor substanțe nutritive (în bulbi, tuberculi, rizomi) și în depozitarea apei (p. acvifer) la plantele din deșert și la plante de pe soluri sărăturate
c) p. aerifer- depozitează aer la plantele acvatice (ex: nufăr)
3. conducătoare
a) lemnos - conduce seva brută (apă + săruri minerale) de la rădăcină în toată planta prin vase conducătoare lemnoase (trahee și traheide)
b) liberian - conduce seva elaborată (apă + substanțe organice) de la organele verzi în toată planta prin vase conducătoare liberiene (vase ciuruite sau tuburi ciuruite)
4. secretoare: formate din celule care au capacitatea de a produce și elimina diferite substanțe: nectar, latex, uleiuri volatile, rășini, arome, taninuri
ȚESUTURI ANIMALE
I. ȚESUTUL EPITELIAL
II. ȚESUTUL CONJUNCTIV
III. ȚESUTUL MUSCULAR
IV. ȚESUTUL NERVOS
I. ȚESUTUL EPITELIAL
CLASIFICARE - Epitelii:
A. DE ACOPERIRE
B. GLANDULARE
C. SENZORIALE
A. EPITELII DE ACOPERIRE
- se găsesc la suprafața corpului (epiderma) sau căptușeșc interiorul organelor cavitare formând mucoase
- au rol de protecție
Clasificare:
1. unistratificat - în vilozități intestinale
2. pluristratificat - cheratinizat (îngroșat) în epidermă și necheratinizat (neîngroșat) în mucoase
3. pseudostratificat - (un singur strat dar cu celule la diferite înălțimi) în trahee
B. EPITELII GLANDULARE
Tipuri de glande:
* exocrine - produsul lor este eliberat la suprafața pielii printr-un canal (glande sudoripare, sebacee, mamare) sau direct în cavități (glande gastrice, salivare)
* endocrine - produșii lor se numesc hormoni și se varsă direct în sânge (hipofiza, epifiza, tiroidă)
* mixte (exocrine și endocrine): pancreas, ovar, testicul
C. EPITELII SENZORIALE
- sunt alcătuite din celule care au capacitatea de a recepționa diferite informații din mediul extern și intern și îi transformă în impuls nervos, intră în alcătuirea organelor de simț
II. ȚESUTUL CONJUNCTIV
- este format din celule conjunctive, fibre (de colagen, reticulină, elastice) și substanță fundamentală (moale, semidură, dură, fluidă)
Clasificare:
A. Țesuturi conjunctive moi: lax (în sânge), adipos (în hipoderm și în jurul unor organe - ochi, rinichi), reticulat (în splină și ganglioni), fibros (ligamente și tendoane), elastic (plămâmi, corzi vocale)
B.Țesutul conjunctiv semidur (cartilaginos):
- substanța fundamentală este impregnată cu condrină (săruri de Na și Ca)
Clasificare:
1. hialin- în cartilaje și suprafețe articulare
2. elastic - în pavilionul urechii
3. fibros - în discuri intervertebrale și meniscuri articulare
C.Țesutul conjunctiv dur (osos):
- substanța fundamentală este impregnată cu oseină(săruri de Ca și P)
- substanța fundamentală și celulele osoase se dispun sub formă de lamele osoase
Clasificare:
1. compact ( lamelele osoase se dispun concentric în jurul unor canale -canalele Havers - care conțin vase și nervi; se află în diafiza oaselor lungi și la periferia oaselor scurte și late)
2. spongios ( lamelele osoase se întretaie si fornează niște cavități numite areole; se află în epifize și în interiorul oaselor scurte și late)
III. ȚESUTUL MUSCULAR
- celula musculară se numește fibră musculară ( are organite specifice numite miofibrile)
Clasificare:
1. striat (fibra este cilindrică cu mai mulți nuclei; intră în alcătuirea mușchilor scheletici dar și în unele organe interne: limbă, faringe)
2. neted (fibra este fusiformă cu un singur nucleu; intră în alcătuirea mușchilor organelor interne)
IV. ȚESUTUL NERVOS
- este format din neuroni și celulele gliale
Neuronii= sunt celule specializate în generarea și conducerea impulsurilor nervoase
Structura neuronului:
1. corpul celular (neuronal) - formează substanța cenușie a sistemului nervos
2. prelungiri (dendrite și axon) - formează fibre nervoase care intră în alcătuirea substanței albe a sistemului nervos și în structura nervilor
Axonul: este o prelungire unică acoperită de 3 teci:
1. teaca de mielină
2. teaca Schwann
3. teaca Henle (acoperă și ultimile prelungiri ale neuronului)
- ultimile prelungiri ale neuronului se numesc butoni terminali care conțin vezicule cu mediatori chimici cu rol în trasmiterea impulsului nervos
Sinapsa: este legătura dintre neuroni și este formată din:
1. neuron presinaptic (buton terminal)
2. spațiu (fantă sinaptică)
3. neuron postsinaptic (dendrită sau corp celular)
Celulele gliale:
- sunt în număr de 10 ori mai mare decat neuronii
- au forme și mărimi diferite
- se divid intens
- funcții: sinteză de mielină, hrănirea neuronilor, fagocitoza neuronilor distruși, susținere
Biologie sinteză pentru bacalaureat -Clasa a IX-a I. Celula II. Diviziune celulară III. Ereditate...
CLASA A IX A
CUPRINS:
I. Celula
II. Diviziune celulară
III. Ereditate și variabilitate
IV. Diversitatea lumii vii
I. CELULA - UNITATEA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI GENETICĂ A LUMII VII
Tipuri de celule:
- procariote
- eucariote
Celula procariotă (pro= înainte , karion=nucleu)
- nu au nucleu prevăzut cu membrană nucleară
- se întâlnește la bacterii și alge albastre-verzi
Structură:
1. Membrana plasmatică (plasmalemă)
2. Perete celular- este peptido- glicanic format din mureină
3. Citoplasma- are doar ribozomi
4. Nucleoid- 1 cromozom = o moleculă de ADN circular difuz în citoplasmă
5. Mezozomi- se formează prin invaginarea membranei, ancorează ADN-ul și au rol în respirația celulară
6. Capsula - în exteriorul membranei
7. Cili și flageli - organite cu rol de mișcare
8.Plasmide - este materialul genetic independent de cromozomul bacterian
Celula eucariotă (eu= adevarat , karion=nucleu)
- au nucleu prevăzut cu membrană nucleară
- se întâlnește la protiste, fungi, plante și animale
Structură:
1. Membrană plasmatică (plasmalemă)
2. Perete celular - la plante și ciuperci
3. Citoplasma - cu organite celulare
4. Nucleu
1. Membrana plasmatică (plasmalema):
Structură:
Membrana este formată dintr-un strat dublu de fosfolipide și proteine ( bistrat fosfolipidic)
Fosfolipidele = cap hidrofil + coadă hidrofobă
Proteinele pot fi: transmembranare (traversează toată membrana), integrale(traversează parțial membrana) și periferice( atașate de membrană)
Aeastă structură a membranei se numește Modelul mozaic fluid
Rol:
- delimitează citoplasma
- dă formă celulei
-protejează mediul intern
- asigură transportul pasiv și activ al substanțelor
2. Peretele celular:
Structură:
-la ciuperci - este chitinos
-la plante- este polizaharidic format din celuloză, hemiceluloză și pectine
Peretele poate fi: primar și secundar(la plantele lemnoase pe fața internă a peretelui primar se pot depune anumite substanțe)
Rol:
- asigură poziția în spațiu a plantelorși rezistență la acțiunea unor factori mecanici din mediu
- permeabil pentru apă
3. Citoplasma: - cu organite celulare
Structură :
1. hialoplasma: lichid vâscos,incolor, semitransparent
2. citoschelet: rețea formată din filamente și tubuli cu rol de suport pt. organitele celulare
Rol:
- este sediul organitelor celulare
- la nivelul ei se desfășoară principalele funcții vitale
Organite celulare:
Reticulul endoplasmic (R.E)
Structură:
R.E este o rețea de canalicule, vezicule și cisterne ramificate în citoplasmă; face legătura dintre membrana plasmatică și membrana nucleului
Tipuri:
1. R.E neted(REN)
2. R.E rugos sau granular (RER sau REG)- are atașați ribozomi
Rol:
- R.E transportă substanțele în citoplasmă
-REN - sinteza lipidelor și metabolismul glicogenului
- REG sau RER - sinteza proteinelor
Dictiozomi ( Aparatul Golgi)
Structură:
Dictiozomii sunt săculeți aplatizați suprapuși ( cisterne) dilatați la capete înconjurați de vezicule și așezați în apropierea nucleului
Rol: secretor
Lizozomi:
Structură:
Lizozomii sunt corpusculi sferici (vezicule) delimitate de o membrană simplă și care conțin enzime hidrolitice (digestive); se găsesc în număr mare în leucocite și în celule îmbătrânite
Rol: digestia intracelulară (distrug particulele străine care intră în celulă și resturi de celule și țesuturi)
Ribozomi (granulele lui Palade)
Structură:
Ribozomii sunt liberi în citoplasmă sau atașați de RE formând RER sau REG.
Sunt formați din ARN ribozomal și proteine, nu au membrană
Rol: sinteza proteinelor
Vacuole
- sunt delimitate de o membrană simplă numită tonoplast
- totalitatea lor formează vacuomul
- în celulele vegetale tinere sunt numeroase, iar în cele imbătrânite se unesc și ocupă aproape toată celula
Structură:
Vacuolele sunt vezicule pline cu suc vacuolar- soluție de săruri minerale, glucide, acizi organici, enzime.
Rol:
-depozitează substanțe de rezervă, produși de metabolism, produși toxici
-au rol în circuitul apei
Centrozomul( centrul celular)
- este situat în apropierea nucleului, lipsește în neuron
Structură:
Centrozomul este format dintr-o zonă de citoplasmă densă în care se află 1-2 corpusculi cilindrici suprapuși numiți centrioli
Rol
- în diviziunea celulară- formarea fusului de diviziune
Mitocondriile
- sunt așezate în apropierea nucleului
- sunt numeroase în celule cu activitate intensă: celule hepatice, musculare
Structură:
1. membrană dublă: externă (netedă) și internă (pliată sub formă de criste mitocondriale care conțin enzime oxidoreducătoare)
2.matrix (matrice)- ADN, ARN, substanțe organice și anorganice
Rol: respirația celulară- producere de energie
Plastide
- sunt organite specifice celulelor vegetale și unor protiste (alge)
Clasificare:
1. Leucoplaste
- sunt lipsite de pigmenți
- se găsesc în rădăcini și tulpini tuberizate
Rol: au rol în depozitarea unor substanțe: amidon (amiloplaste), proteine (proteoplaste), lipide (oleoplaste)
2. Cromoplaste
- conțin pigmenți roșii, galbeni,portocalii
Rol: dau culoare petalelor, unor frunze, unor rădăcini-morcov
3. Cloroplaste
Structură:
1. membrană dubla: externă (netedă) și internă (pliată și formează tilacoide organizate în grană - aspect de monede de fișic unde se află clorofila)
2.stromă - ADN, ARN, enzime, incluziuni lipidice, amidon, ribozomi
Rol: fotosinteză
4. Nucleul
Structură:
a. membrană nucleară- dublă și cu pori (cea externă se continuă cu membrana R.E)
b. carioplasmă=nucleoplasmă formată din:
a. cariolimfă- soluție coloidală
b. cromatină- filamente lungi, încolăcite
*cromatina= șirag de mărgele format din proteine pe care se infășoară molecula de ADN
*1 filament de cromatină = 1cromozom spiralizat
c. 1-2 nucleoli- corpusculi denși lipsiți de membrană care conțin ADN, ARN, proteine și care au rol în sinteza proteinelor
Rol:
- coordonează activitatea celulară
- conține informația genetică pentru sinteza proteinelor
- transmiterea caracterelor ereditare
Acizii nucleici: ADN și ARN
-sunt formați din nucleotide.
-o nucleotidă este formată dintr-o bază azotată, un glucid și un radical fosforic
-mai multe nucleotide formează un lanț polinucleotidic
ADN= acidul dezoxiribonucleic
-se află în nucleu, mitocondrii, cloroplaste
-este format din 2 lanțuri(catene) polinucleotidice înfășurate ca o elice în jurul unui ax comun
- ADN-ul poate fi monocatenar sau bicatenar
- la procariote (bacterii) ADN-ul este dublu catenar circular
- la adenovirusuri este monocatenar
ARN= acidul ribonucleic
-se află în nucleu și citoplasmă
-are rol în sinteza proteinelor
-este format dintr-un lanț polinucleotidic
-ARN este materialul genetic la ribovirusurilor
Tipuri de ARN celular:
1. ARN mesager (ARNm) -copiază informația genetică a unei catene de ADN și o transferă la ribozomi care o traduc într-o secvența de aminoacizi.
2. ARN de transfer (ARNt)-transportă aminoacizii liberi din citoplasmă la locul sintezei proteice
3. ARN ribozomal (ARNr) -se află în ribozomi și are rol în sinteza proteinelor
Cromozomi:
- sunt structuri prezente în nucleu, vizibili în timpul diviziunii celulare
- reprezintă forma spiralizată a filamentului de cromatină
Tipuri de cromozomi:
1. cromozom de tip procariot = un cromozom= 1 moleculă de ADN circular
2.cromozom de tip eucariot ( mai mulți cromozomi) = ADN, ARN, mici cantități de lipide, ioni de Mg2+,Ca2+
- cromozomii corpului = autozomi
-cromozomii de sex (X și Y)= heterozomi
După numărul de cromozomi celulele se clasifică în:
a. celulele corpului = celule somatice=celule diploide - au număr dublu de cromozomi notat 2n
b.celulele reproducătoare = gameți = celule haploide - au număr redus la jumătate de cromozomi notat n
Cariotip= numărul, mărimea și forma cromozomilor caracteristice fiecărei specii
Cariotipul uman are 46 de cromozomi (23 de perechi):
- 44 autozomi(22 perechi)
- 2 hererozomi (X și Y): femeia are XX și bărbatul are XY
Structura cromozomului eucariot- cromozomul este format din 2 cromatide unite prin centromer