Dictionare si manuale de tot felul

Cu toate ca a aparut DOOM 3, cu unele schimbari in functie de cererea societatii, eu adaug la bibioteca si depozitul meu de carte, DOOM 2.  DOOM 3 se adapteaza limbajului celor care il utilizează. Din pacate, cu toate ca nu e corect, pentru ca totul devine o normalitate intr-o societate confuza din toate punctele de vedere. Aveti mai jos DOOM 2 - Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române pdf            

A a (=area) arie, suprafaţă AAE (American Association of Engi-neers) Asociaţia Americană a Inginerilor abandon abandonare, părăsire; a abandona, a părăsi, a renunţa abandonment (nav) abandon abate (met) a (se) calma; a reveni, a face o revenire; (termo) a slăbi, a micşora (focul, arderea); (TH) a risipi (fumul), a abate, a reduce, a slăbi abatement slăbire, reducere; (chim, met) calmare; (ec) rabat, bonificaţie; (met) revenire; (termo) slăbirea focului / arderii; risipirea (fumului) abbreviate a prescurta abbreviation abreviere abeam (nav) (la) travers Abel closed tester (chim, T) aparat Abel-Pensky închis aberration aberaţie, abatere, deviaţie, deviere ability capacitate, aptitudine, proprie-tate; putere; tărie; (ec) solvabilitate ability test examen de aptitudine ability to flow (T, TH) fluiditate, capacitate de a curge / de curgere ability to maintain cutting power (mas-un) durabilitate a sculei / a tăişului ability of supply capacitate de aprovizionare ABMTM (Associated British Machine-Tool Markers) Societatea Britanică a Producătorilor de Maşini-Unelte ablation scoatere / îndepărtare de material de pe suprafaţa unui corp (prin vaporizare, topire, aşchiere, etc.) ablative material material special pentru acoperiri asigurând protecţie termică able to work gata / apt / capabil de lucru / de muncă abnormal anormal, neregulat; (TH) ne-corespunzător (calitativ, dimensional) abnormality anormalitate, anomalie, neregularitate abnormal steel (met) oţel necorespunzător aboard (ship) (nav) la bord abolish a desfiinţa, a anula abort a renunţa la o comandă / acţiune, a întrerupe (brusc) o activitate / o procedură about circa, aproximativ, cam; despre, de; cu privire la about length lungime aproximativă about-sledge hammer (met) baros above-critical supercritic, supracritic above-freezing peste punctul de congelare above-grade de calitate excepţională above-ground de suprafaţă; (de) pe sol; la suprafaţă, suprateran, aerian above-mentioned mai sus-menţionat above par de calitate excepţională; peste nivelul obişnuit above the level deasupra nivelului abr. (=abridged) prescurtat abradability abrazivitate abradability index (TH) indice de abrazivitate abradant abraziv (rar) abrade a pregăti o suprafaţă în sensul măririi rugozităţii, a coji (semifabri-cate metalice), a şlefui, a curăţa cu material abraziv abrader (T) maşină de încercat la abraziune abrading curăţire cu abraziv, şlefuire abraser abraziv, material abraziv abrasion abraziune, şlefuire, (mec) răzuire; (T) uzură abrazivă abrasion hardness duritate / rezistenţă la abraziune abrasion proof rezistent la abraziune abrasion resistance rezistenţă la abraziune abrasion resistant / resisting rezistent la abraziune / la uzură abrazivă abrasion test (T) test de rezistenţă la abraziune abrasion tester (T) aparat de încercare la abraziune abrasion testing încercare / testare la uzură (abrazivă) abrasive abraziv; (met) nisip de sablare, material de şlefuit; material abraziv abrasive belt (mas-un) bandă abrazivă abrasive belt grinding machine maşină de rectificat cu bandă abrazivă abrasive blade disc abraziv abrasive blasting (met) împroşcare / curăţare cu material abraziv abrasive brick (mas-un) pilă abrazivă abrasive cleaning (met) curăţire prin sablare, sablare abrasive cloth pânză de şmirghel / abrazivă abrasive cutting(-off) machine (mas-un) maşină de debitat cu disc abraziv abrasive cutting(-off) wheel (mas-un) disc abraziv pentru debitare abrasive disc / disk disc abraziv, piatră abrazivă / de polizor abrasive dust (mas-un) praf de şlefuit, pulbere abrazivă abrasive hardness (T) duritate la striere / la uzură prin frecare abrasive material material abraziv abrasive paper hârtie abrazivă / de şmirghel abrasive paste pastă abrazivă / de rodaj abrasive power pulbere abrazivă, şmirghel abrasive resistance (T) rezistenţă la uzură abrazivă

Dicţionarul de faţă se adresează studenţilor de la instituţiile de învăţămînt superior cu profil economic şi îşi propune să fie un instrument de lucru util şi specialiştilor din domeniul economiei, cetăţeni ai Republicii Moldova, vorbitori de limbă rusă. Inventarul terminologic prezentat în dicţionar nu conţine toţi termenii din domeniul economiei. Autorul a selectat pe cei mai frecvent întîlniţi în activitatea economiştilor şi a contabililor, precum şi în textele de specialitate care se studiază lalecţiile practice. Dicţionarul constă din două părţi: - prima parte include circa 400 de termeni din domeniul economiei; - partea a doua conţine aproximativ 150 de structuri terminologice şi definiţii care explică cele mai importante procese şi fenomene economice. Dicţionarul se adresează şi tuturor celor care, folosind în mod curent limba română, au nevoie de informaţii şi lămuriri noi în legătură cu sensul unor termeni şi structuri terminologice.

ABERAŢIE MENTALĂ (IXCOERENŢĂ A GÎNDIR1I), deviaţie de la normal sau denaturare cognitivă, formă a instabilităţii gîndirii manifestată printr-o dezordine momentană a actelor şi proceselor de gîndire. A.m. exprimă anumite raţionamente greşite, bazate pe iluzii, judecăţi şi interpretări greşite ale unor date şi situaţii ce pot avea loc în limite normale. ABILITATE, însuşire sinonimă cu priceperea, îndemînarea, dexteritatea, dibăcia, iscusinţa, evidenţiind uşurinţa, rapiditatea, calitatea superioară şi precizia cu care omul desfăşoară anumite activităţi, implicînd autoorganizare adecvată sarcinii concrete, adaptare suplă, eficientă. Este semnalată frecvent în cazul acţiunilor musculare, manuale, avînd astfel sensul de metodă, model de lucru sau de comportament aplicabil sarcinilor concrete. Se remarcă şi la sarcini cognitive. A. nu se confundă cu deprinderea, bazîndu-se pe plasticitate neuropsihică, şi nu se reduce la cunoştinţe întrucît reprezintă o condiţie pentru formarea şi utilizarea optimă, în situaţii noi, a deprinderilor şi cunoştinţelor. în engleză termenul skill semnifică atît a. cit şi aptitudinea. ABISAL, în sens ontologic, termen care desemnează dinamica straturilor inconştiente, instinctive, psihoorganice, de adîncime a psihicului, opuse fenomenelor psihice care apar la suprafaţă, fiind uşor accesibile conştiinţei. Psihologia a., în sens epistemologic, termen care desemnează curentele psihanalitice: a) psihanaliza lui S. Freud; b) psihologia individuală a lui A. Adler; c) psihologia analitică a lui C. G. Jung. Uneori acest Iermen se mai aplică şi curentului Dougall.

 

Dicţionar Genetic ADN. O substanţă chimică din care sunt formate genele şi care conţine informaţia necesară formării şi funcţionării corpului uman. amniocenteză. Un test care constă în a recolta o cantitate de lichid amniotic pentru a analiza genele sau cromozomii unui bebeluş nenăscut. Bebeluşul este înconjurat, în uter, de un li-chid. Acest lichid conţine câteva celule din pielea bebeluşului. O cantitate mică de lichid amniotic este extrasă cu un ac foarte fin care puncţionează pielea mamei şi uterul. Lichidul este trimis la laborator pentru a fi analizat. arbore familial. O reprezentare schematică a persoanelor din familia dumneavoastră, care au sau nu o afecţiune genetică, precum şi a modului în care sunt ele înrudite una cu cealaltă şi cu dumneavoastră. autozomal. Omul are 23 de perechi de cromozomi. Perechile de la 1 la 22 se numesc autozomi şi arată la fel la ambele sexe. Perechea cu numărul 23 diferă la cele două sexe şi aceşti cromozomi se numesc cromozomi sexuali. avort spontan. Terminarea unei sarcini înainte ca bebeluşul să supravieţuiască în afara uterului matern. boală ereditară. O boală care este moştenită (transmisă într-o familie de-a lungul generaţiilor). boală genetică. O boală cauzată de o anomalie la nivelul unei gene sau a unui cromozom. boli autozomal dominante. Aceste boli apar când o persoană moşteneşte o copie modificată (mutaţie) a unei gene. Gena modificată este dominantă faţă de gena normală. boli autozomal recesive. Aceste boli apar când o persoană 2 ta. translocaţie neechilibrată. O translocaţie în care rearanja-mentul cromozomial conţine material cromozomial în plus şi/sau în minus. Poate apare la copilul unui părinte cu o translo-caţie echilibrată. translocaţie reciprocă. O translocaţie reciprocă apare când două fragmente rupte din doi cromozomi diferiţi îşi schimbă locul. translocaţie robertsoniană. O translocaţie robertsoniană apare atunci când un cromozom se ataşează altui cromozom. trăsături legate de X. Vezi boli legate de X. uter. Termenul medical pentru cavitatea în care se dezvoltă be-beluşul în timpul sarcinii. vagin. Calea de legătură dintre uter şi exteriorul corpului femi-nin, canalul de naştere. XX. Cromozomii sexuali ai unei femei normale. Fiecare cro-mozom X este moştenit de la cei doi părinţi. XY. Cromozomii sexuali ai unui bărbat normal. Bărbaţii au un cromozom X şi un cromozom Y. Un bărbat moşteneşte cro-mozomul X de la mama lui şi cromozomul Y de la tatăl lui.

INTRODUCERE           1. Ce este psihologia.           Omul simte, gândeşte, voieşte şi face. Se supără sau se bucură, se întreabă despre rostul lucrurilor şi încearcă să le schimbe conform scopurilor sale. Îi place sa fie împreuna cu alţii, dar are şi momente când prefera sa fie singur. Când vine pe lume, nu ştie nimic, nu vorbeşte şi este complet neajutorat, dar învăţa să vorbească, să se comporte, să acţioneze şi să-şi poarte singur de grijă. Dar fiecare simte, gândeşte, voieşte şi face, comunică şi intră în relaţii cu alţi în felul său personal, pentru că fiecare om este o personalitate distinctă, cu însuşiri proprii care îl deosebesc de alţi oameni.           A simţi, a gândi, a voi, a face, a comunica şi a fi împreună cu alţii, precum şi însuşirile fiecărei persoane sunt manifestări ale psihicului uman.             Psihicul este o modalitate prin care omul există ca fiinţă în acelaşi timp biologică şi socială, deci ca fiinţă biosocială iar ca fiinţă bio-psiho-socială, omul este personalitate.           Psihicul său îi asigura omului adaptarea la condiţiile mediului, prin comportamente care depind atât de schimbările din mediu, cât şi de condiţiile interne specifice ale individului respectiv.             Comportamentul este o reacţie vizibilă, observabilă. Vom da câteva exemple de comportamente: vorbirea, rezolvarea unei probleme, fuga din faţa primejdiei. Exteriorizarea simţirii, a gândirii, a voinţei precum şi activitatea, fie ea joc, învăţare, munca sau creaţie, sunt de asemenea comportamente.           Întotdeauna comportamentul este subiectiv, în sensul că, prin comportamentul său, individul răspunde la o situaţie aşa cum o trăieşte şi o înţelege el, în funcţie de propria experienţa şi de însuşirile sale de personalitate. De aceea, în aceeaşi situaţie indivizi diferiţi pot să aibă răspunsuri sau reacţii diferite. Să ne gândim, de exemplu, la următoarea situaţie: într-o clasa de elevi, se cere sa se răspundă în scris prin “DĂ sau “NU” la următoarea întrebare: “Este bine ca uniforma şcolară sa fie obligatorie?” Este imposibil să se obţină numai răspunsuri afirmative sau numai răspunsuri negative. Fiecare va răspunde în funcţie de criteriile după care se conduce, de modul său de a judeca lucrurile, de experienţa şi gustul sau. Un alt exemplu care demonstrează că suntem subiectivi ar putea fi următorul: dacă luam în mână un obiect mic de fier în greutate de 1 kg şi o pungă cu lână cântărind 1 kg, avem impresia ca punga cu lâna este mai uşoară, deşi cele doua obiecte sunt egale ca greutate.           Omul este în acelaşi timp fiinţă naturala (biologică), prin genetica sa moştenită la naştere şi fiinţă care se formează şi se dezvolta în mediul social-cultural uman.           Deci psihicul său are atât origine naturala, cât şi origine social-culturala, căci omul trăieşte între oameni şi asimilează de la aceştia cunoştinţe, moduri de a se comporta şi a-şi manifesta simţirea, moduri de a face, valori după care se conduce. În procesul de formare a psihicului uman limba, ca instrument de comunicare, este esenţială.           Vom spune ca prin psihicul sau omul cunoaşte (ştie), face şi se conduce după valori.           Psihicul se manifesta prin procese psihice (gândire, memorie, afectivitate etc.), prin stări psihice (starea de conştienţă sau de inconştienţă, buna sau proasta dispoziţie etc.) şi prin însuşiri psihice (însuşiri temperamentale, caracter, nivel de creativitate etc.). La omul concret psihicul este chiar personalitatea sa, care se formează, se dezvoltă şi se manifestă în societate prin relaţiile interpersonale.           Obiectul de studiu al psihologiei este psihicul omului ca fiinţă bio-psiho-socială.           Încă din Antichitate, marii gânditori s-au preocupat de problema spiritului şi-au pus întrebarea dacă omul este numai corp sau şi suflet, prin care cunoaşte adevărul, binele şi frumosul.           De exemplu, pentru a arăta diferitele trepte la care omul poate să ajungă în cunoaşterea adevărului, Platon a creat, în dialogul Republica, mitul peşterii, pe care îl vom prezenta pe scurt: să presupunem că o mulţime de oameni sunt înlănţuiţi cu faţa spre interiorul unei peşteri, încă de la naştere. Din spatele lor, nişte “păpuşari” proiectează pe peretele peşterii păpuşi care sunt copii ale lucrurilor. Cei înlănţuiţi vad umbrele acelor păpuşi. Să presupunem că unii dintre cel înlănţuiţi reuşesc să întoarcă privirea spre ieşire. Întâi vor fi orbiţi de lumina focului din spatele păpuşilor. Încetul cu încetul se vor obişnui cu acea lumina şi vor vedea păpuşile. Cât de mare este deosebirea dintre ceea ce vad acum şi umbrele pe care le văzuseră în timpul înlănţuirii! Unii mai cutezători vor rupe lanţurile şi vor urca cu greu spre ieşirea din peştera. Ajunşi afara, vor fi orbiţi de lumina zilei. Cu timpul se vor obişnui şi atunci vor vedea lucrurile ale căror copii sunt păpuşile proiectate în peştera. Dar cât de mare este deosebirea dintre cal şi păpuşa care îl reprezintă Cine va reuşi sa privească în soare, va vedea ideea de Bine.           Termeni de reţinut: psihic, comportament, comportament subiectiv.           Structura şi dezvoltarea personalităţii.           SENZAŢILE           1. L. Definirea şi caracterizarea generală a senzaţiilor             Senzaţiile sunt procese psihice senzoriale elementare de cunoaştere a însuşirilor concrete, luate separat, ale obiectelor, când acestea stimulează receptorul unul singur organ de simţ.           De exemplu, atingând zăpada, o simţim rece.           Termenul senzaţie denumeşte procesul de semnalizare prin simţuri şi, în acelaşi timp, rezultatul acestui proces, adică imaginea primară a însuşirilor concrete ale obiectelor. De exemplu, senzaţie de acru, senzaţie de roşu etc.           Orice obiect este o sinteza de mai multe însuşiri concrete, iar senzaţiile reflectă astfel de însuşiri separate. De exemplu, zăpada are însuşirile concrete “albă”, “rece”, “moale”. Ochiul ne dă doar senzaţia de alb.           Modalităţi senzoriale.           Senzaţii vizuale. Sunt produse de undele electromagnetice cu lungimea de unda cuprinsă între 390-80 milimicroni. Dacă obiectul reflecta în proporţii egale undele din spectrul 390 – 80 milimicroni, atunci avem senzaţia de alb; dacă obiectul reflecta undele selectiv, vom avea senzaţia culorii respective. Bastonaşele din retina sunt specializate pentru lumina diurnă, iar conurile pentru lumina cromatică (culori).           Proprietăţile culorilor: 1) Luminozitate. Cu cât reflectă mai multă lumină, cu atât culoarea este mai strălucitoare.           2) Tonalitatea cromatică este determinată de lungimea de unda care predomină. De exemplu, dacă predomină lungimi de circa 60 milimicroni, avem culoarea roşu.           3) Saturaţia. Cu cât lungimile de unda reflectate sunt mai omogene, cu atât culoarea este mai pura (mai saturată).           Din combinarea celor trei proprietăţi, rezultă o gamă foarte diversă de însuşiri vizuale ale obiectelor, deci posibilitatea de a le identifica şi discrimina. Exista o corelaţie între ambianţa cromatică şi stările sufleteşti. De exemplu, culorile închise provoacă tristeţe, iar cele deschise optimism. Oamenii se deosebesc între ei şi după preferinţa lor pentru anumite culori.           Imagini consecutive. Reprezintă perseverarea senzaţiei câteva momente şi după ce stimularea a încetat. Pe acest fenomen se bazează perceperea filmelor la cinematograf.           Senzaţii auditive. Sunt produse de vibraţii ale obiectelor. Undele sonore cu frecvenţa între 16-20 cicli pe secunda şi 20 0 cicli pe secundă sunt stimulii pentru senzaţiile auditive, în care sunt reflectate următoarele caracteristici ale undelor sonore:           A) amplitudinea, care dă intensitatea sunetului; b) frecvenţa, care dă înălţimea sunetului; c) forma undei, care dă timbrul.           Timbrul este determinat de natura sursei sonore (vioară, corn, voce omeneasca etc.). Undele periodice produc sunete numite muzicale, iar cele neperiodice produc zgomote. Senzaţiile auditive au un rol important în învăţarea vorbirii (auzul fonematic).           Senzaţii cutanate. Iau naştere ca urmare a stimulării receptorilor din piele şi sunt de mai multe feluri:           A) senzaţiile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intrăm în contact Prin ele obţinem informaţii despre consistenţă, duritatea, asperitatea obiectelor. Cea mai ridicată sensibilitate tactila se află pe suprafaţa limbii, pe buze şi pe vârful degetelor, iar cea mai scăzuta pe frunte şi spate. Aceste senzaţii sunt foarte importante deoarece, în interacţiune cu cele kinestezice, contribuie la cunoaşterea caracteristicilor spaţiale ale obiectelor: formă, mărime, relief. Activitatea manuală, inclusiv scrierea nu este posibilă fără ele.           B) senzaţii termice iau naştere datorita diferenţei dintre temperatura corpului şi temperatura din mediu.           Senzaţii olfactive. Sunt determinate de natura chimică a substanţelor, stimulii lor fiind substanţele volatile; sunt importante pentru că reglează apetitul. De asemenea, senzaţiile olfactive ne avertizează asupra prezenţei substanţelor periculoase şi au o tonalitate afectivă accentuată.           Senzaţii gustative. Sunt determinate de caracteristicile chimice ale substanţelor solubile în salivă. Există 4 gusturi fundamentale: dulce, acru, sărat şi amar; o mare diversitate de gusturi iau naştere din combinarea acestora. În corelaţie cu senzaţiile olfactive, de temperatură şi vizuale, contribuie la reglarea apetitului. Ca şi celelalte senzaţii au şi tonalitate afectivă (gusturi plăcute sau gusturi neplăcute):

A: (litera) avertisment ca trebuie sa iei o noua iniţiativă, ca te afli în fata unui alt început, sau trebuie sa iei totul de la capăt. ABDOMEN: (dureros) nereguli sau probleme interne, profunde în viaţa ta, ce se cer descoperite; (dezgolit) lipsuri materiale, deschidere la orice propunere, (umflat sau foarte mare) acumulare exagerata de bunuri sau relaţii, lăcomie, exagerare, snobism; imaginaţie bogata; minciuni. ABUR: lucruri confuze, neclare, nesigure, nelămuriri pe plan profesional sau intelectual; (rece) încercarea de a te concentra profund într-o problema; (fierbinte) te simţi extenuat, suprasolicitat, nemaifăcând fata la aglomeraţia de informaţii sau evenimente pe care le deţii sau provoci. AC: certuri, critici, cinism, remarci ostile, ironii, umor neînţeles de alţii; ceva nu merge bine; nelinişte; (găsind) griji inutile cu privire la lucruri banale; extenuare; senzaţia ca nu mai faci fata evenimentelor; minuţiozitate, atenţie sporita la detalii, trebuie sa priveşti lucrurile în amănunt, fara sa te apleci numai asupra aspectului de ansamblu; munca de detaliu şi precizie; (punând ata în ac) pregătiri pentru noi planuri sau proiecte. ACADEA: vorbe dulci, de împăcare; linguşeala; relaţii cu un bărbat cu chelie. ACATIST: dorinţe şi planuri multiple, multe cunoştinţe noi; ti se cere să-ţi întorci gândul către religie sau către origini (casa, familie, regiune de baştină). ACCELERAŢIE: (apăsând pe pedala la un vehicul) vei atinge obiectivele pe care ti leai pus în plan cu ajutor din afara, nu numai prin eforturi proprii; (pedala este blocata) nu dezvolta un obicei care sar putea transforma mai târziu în viciu; abtinete de la unele lucruri ce ar putea deveni periculoase; nevoia de a încetini putin ritmul pentru a nu exagera; exces de zel ce ar putea duce la extenuare sau suprasolicitare; senzaţia ca lucrurile stau pe loc şi dorinţa de a face ceva concret pentru a înainta mai repede. ACCEPT: condiţii favorabile, perspectiva unor avantaje; (ti se propune ceva şi accepţi cu greu) înţelegere, acord, colaborare, cu lanse de succes; îndoieli, suspiciuni, incertitudine, nehotărâre; ai nevoie de o perioada de gândire într-o chestiune importanta; se cere multa chibzuinţă; (accepţi imediat) siguranţa, încredere, iniţiativă, curaj, speranţe mari. ACCIDENT: turnura proasta a evenimentelor, surprize neplăcute, vesti proaste, zbucium sufletesc, teama de eşec, pesimism, neîncredere în viitor; gânduri negative; piedici în evoluţia unor proiecte; blocaj în comunicare; relaţii defectuoase cu cei din jur; neînţelegeri, cponflicte, lipsa de armonie în plan relaţional; dispute; (martor sau implicat într-un accident de orice fel) avertisment; prudenta sporita în relaţie cu ceilalţi; (de maşină) blocaje în comunicare; neînţelegeri; conflicte în domenii financiare, probleme legate de bani şi proprietăţi; (de avion) neînţelegeri pe plan profesional, dispute aprinse, contradicţii cu colegii de serviciu sau cu şefii; (pe mare) mari probleme pe plan emoţional, zbucium sufletesc, neînţelegeri în cuplu sau în relaţiile cu cei dragi. ACOPERI: (ceva) încercare de a ascunde ceva; eschivare, teama de răspundere, egoism; (pe cineva) grija, compasiune, înţelegere, mila, instinct matern/patern dezvoltat, nevoie de implicare emoţională. ACOPERIŞ: senzaţie de siguranţă, ocrotire, mulţumire, protecţie în fata problemelor materiale; confort; încredere, ajutor dat de cineva la nevoie; (stricat, spart, dărăpănat) nesiguranţa, instabilitate, insecuritate, probleme în sânul familiei. ACORDEON: emoţii puternice, melancolie, romantism, amintiri puternice, sentimentalism. ACROBAT: (pe sârma sau la trapez) situaţie riscanta, hazardanta, se cere curaj şi înfruntarea pericolului de unul singur, într-o situaţie incerta, dar cu posibilitatea de a primi sprijin la nevoie; nesiguranţa, teama de a greşi; (cazând) ai nevoie de autocontrol sau de o alternativa de rezerva, care sa te scoată din impas în cazul unui posibil eşec.

Dictionar Geografic             A           Agroclimatologie             Ramura a climatologiei, care studiază clima ca factor al producţiei agricole.           Alba Iulia (oraş)             Oraş situat în Podişul Transivaniei, culoarul Alba Iulia – Turda.           Menţionat inca din perioada daco-roman sub numele de Apullum.           Albie minora             Canalul de scurgere al unui rau la debite medii. Sinonim matca răului.             Almajului (munţi)           Culme muntoasa în Munţii Banatului -1224 m.           Alogena           Care se deosebeşte (prin natura şi origine) de mediul în care se afla.             Altin-Tepe (mina)           Mina situata în Podişul Dobrogei unde se extrage minereu de cupru.             Altiplanaţie           Procesul de nivelare în mici trepte, a reliefului pe versanţii montani, sub acţiunea alterării şi dezagregării ciclice a îngheţului şi dezgheţului. Se realizează trepte, terase şi umeri.             Alumina           Oxid natural de aluminiu, a cărui forma cristalizata este corindonul.             Aluminiu           Metal uşor, ductibil şi maleabil, de culoare argintie, folosit pe scara întinsă în industrie şi în tehnica.             Aluvionare             1. Depunere de aluviuni.             2. Concentrare a minereurilor şi a cărbunilor efectuata în jgheaburi cu ajutorul unui curent de apa, materialele depuiindu-se în ordinea greutăţii lor specifice.           Aluviune           Material detritic (mil, nisip, pietriş) transportat şi depus prin acţiunea apelor curgătoare.           Ament           Inflorescenţa din flori foarte mici, insrate pe o axa şi atârnând ca un ciucure             Amorf           Care nu cristalizează, nu are forma precisa.             Ampoi (rau)           Afluent al Mureşului (Munţii Apuseni).             Aninei (munţi)           Culme muntoasa situata în Munţii Banatului – 1160 m.             Aninoasa           ANINOASA           AŞEZAREA GEOGRAFICA           Depresiunea Petroşani, pe Jiul de Vest           VECHIMEA şi NUMĂRUL DE LOCUITORI (1992)           Depresiunea sub 25.000           PROFILUL ECONOMIC           Industrial: industria carbonifera           Antibiotic           Substanţa care are un efect bacteriostatic supra dezvoltării anumitor microbi.             Anticlinal           Parte ridicata în forma de bolta a unei cute de teren. Se compune din flancurile anticlinalului şi creasta (axa sau şarniera) anticlinalului (axa mediana a boltii).           Antropica           1. Forma de relief creata de om.           2. Eroziune declanşată de om în urma distrugerii covorului vegetal sau a altor acţiuni de exploatare neraţională a mediului. Omul este factorul esenţial al dezechilibrului actual al medului geografic.           Antropogen            (In sintagma) Fenomen antropogen = fenomenn datorat acţiunii omului, cu urmări asupra reliefului, vegetaţiei şi climei;             Fenomen antropic             Apa curgătoare           Ape care au un curs continuu; curg tot timpul.            Apa de adâncime           Ape ale căror cursuri sau bazine, în cazul lacurilor sobterane, se afla în totalitate sau parţial la odistanta mai mare sau mai mica de suprafaţa pământului;           Apa freatica           Pânza de apa subterana provenita din apa de infiltraţie, din care se alimentează izvoarele şi fântânile.           Apa subterana - Ape de adâncime           Ape teritoriale - Porţiune a marii sau a oceanului situata dealungul coastelor unui stat şi formând o parte integranta a teritoriului acestui stat.           Apicultura - Apicultura este ştiinţa care se ocupa cu creşterea şi îngrijirea raţională a albinelor, în scopul folosirii produselor lor; prisăcărit, albinărit, stupărit.           Apuseni (grupa muntoasa)           Arad - Oraş situat în Câmpia de Vest, Câmpia Aradului, pe Mureş. Menţionat documentar din perioada feudala, 1132.           Argeş (rau) - Argesul are izvoare în Munţii Făgăraş şi pina la vărsarea în Dunăre, aduna afluenţi din zona mai înaltă (Vâlsan, Râu Doamnei, cu Râu Târgului si Argesel) şi din câmpie (Şabăr şi Neajlov cu Cilnistea). Principalul sau afluent, Dâmboviţa (tot cu izvoare în Făgăraş) are un curs complex, similar Argesului şi un afluent în câmpie (Colentina);           Argila - Roca sedimentara alcătuită din silicaţi de aluminiu, foarte răspândită în natura şi folosita în olărie.           Argiloiluviere - Proces pedogenetic caracterizat prin translocarea mecanica a particulelor argiloase dintr-un orizont superior (eluvial) într-un orizont inferior (iluvial).           Argint - Metal preţios, maleabil şi ductibil, de culoare alba cenuşie.           Arţar - Arbore cu lemnul alb, rezistent, înrudit, cu paltinul.             Atmosfera - Învelişul de aer menţinut în jurul Pământului de forţa gravitaţiei.           Limita superioara a atmosferei este considerata a fi la o înălţime de circa 3000 km, unde forţa de gravitaţie a Pământului se egalizează cu forţa centrifuga, sau la 20.000 km, unde se mai resimte magnetismul terestru.           Forma atmosferei este elipsoidala pentru stratele inferioare (ca efect al forţei centrifuge şi mişcărilor convective care o fac sa fie mai bombata la poli şi mai aplatizata la ecuator) şi de „para” sau de „cometa” pentru stratele superioare (din cauza „vântului solar” care o turteşte în partea expusa spre Soare, determinând totodată alungirea ei sub forma unei trene, în parte opusa).           Atol - Insula de forma unui inel, cu unele întreruperi, construita prin depunerea scheletelor de corali, având la mijloc unlac de tip laguna (lagoon), care comunica sau nu cu marea prin mici canale.           Aur - Metal preţios, de culoare galben stalucitoare, din care se fac obiecte de valoare;           Aurora boreala           Autarhie           Autobuz           Autocamion           Autoturism           Avicultura

Dictionar frazeologic Englez - Roman               abide by the rules=a respecta regulile           abide by the regulations=a respecta regulamentul           abound în one's own sensee=a-si fi singurul povatuitor           about and about=tot un drac           about East=adevarat           about right=corect;cum se cuvine;zdravan;solid           above-board=deschis;sincer;cinstit;cu cartile pe fata           above ground=in viata           above one's bend=peste puterea de intelegere a cuiva           above par=peste medie;deasupra mediei           above the mark=cu totul iesit din comun           above the salt=in capul mesei=in fruntea bucatelor           abreast of the time;abreast with the time=in pas cu vremea           accede to a demand;accede to a request=a stisface o cerere           accept a brief for=a accepta sa apere           accept on behalf of somebody=a accepta sa reprezinte pe cineva în justitie           accept persons=a fi partinitor           accept something at its face value=a lua ceva drept bani buni           according to Cocker=dupa toate regulile artei;ca la carte           account for expenses=a justifica cheltuielile           account for something=a explica cauza unui lucru           ace it (up)!=stop!;stai!;opreste!           achieve one's end;achieve one's purpose=a-si realiza scopul;a-si realiza tel           acknowledge the corn=a recunoaste veridicitatea unei afirmatii;a admite un fapt           acknowledge the corn=a-si recunoaste vina; a se da batut           acquiesce în something=a consimti la ceva           across the board=in general           across the board wage increase=crestere generala a retributiei           act for somebody=a actiona în numele cuiva(temporar indisponibil)           act ham=a juca ca o cizma           act one's age=a (re)actiona conform virstei           act on one's own initiative=a actiona din proprie initiativa           act upon one's own initiative=a actiona din proprie initiativa           act on somebody's advice=a proceda dupa sfatul cuiva           act upon somebody's advice=a proceda dupa sfatul cuiva           act out a word=a mima intelesul unui cuvint           act the ape=a se maimutari; a se prosti           act the ass=a face pe caraghiosul; a se prosti;a face pe prostul           act the (giddy) goat=a da cu caciula-n ciini           act a stone to somebody's cairn=a aduce laude post-mortem           add fuel to the fire=a pune paie pe foc           addoil to the fire=a turna gaz peste foc           admit daylinght into somebody=a ciurui pe cineva;a face strecuratoare pe cin           adore the rising sun=a se da dupa cum bate vintul;a se pune bine cu stapinir           address oneself to something=a se apuca de (o munca)           administer justice=a aplica legea; a face dreptate           advantage in=avantaj serviciu(la tenis)           advantage out=avantaj primitor(la tenis)           after fashion;after sort=de bine de rau; aşa şi asa; în felul sau; sui gener           after a manner=intr-un fel sau altul;cumva           after death the doctor=i-a venit doctorul dupa moarte           after meat mustard=dupa ploaie nu mai trebuie caciula           agains heavy odds=in conditii extrem de vitrege(precare)           agains somebody's mind=contrar dorintei cuiva;contrar vointei cuiva           agains the collar=cu chiu cu vai;cu greu; fara tragere de inima;de nevoie           agains the collar=(referitor la o treaba) foarte penibil           agains the grain;agains hair=fara chef;fara tragere de inima;mai mult în sil           agains the sun=de la dreapta la stinga           agree like cats and dogs=a se avea ca ciinele cu pisica;a se minca intre ei           agree like harp and harrow= a se minca intre ei           agree like pickpockets în a fair=a se minca intre ei           agree with somebody=a-i prii;a-i face bine;a suporta           ahead of one's time=depasind vremea;depasind epoca sa           ahead of time=inainte de vreme;(referitor la ceas)inainte           aim at the moon=a tintii sus           air one's knowledge=a face caz de cunostintele sale;a face pe savantul           a la mode=inabusita în sos de vin; servita cu inghetata           alight on the lure=a inghiti momeala           alight on something=a da din intimplare(peste solutie)           alive and kicking=inca în putere;foarte activ; bine mersi; vesel şi vioi           all aboard!=imbarcarea!;poftiti în vagoane!           all alone like a country dunny=singur cuc;singurel           all along=tot timpul; de la inceput           all along of=din pricina;din cauza;datorita           all and sundry=toti fara exceptie           all behind like Barney's bull=a fi obosit-mort;epuizat;darimat;           all behind like Barney's bull=a fi lat în fund;gluma: a fi latifundiar           all clear!=alarma aeriana a trecut!; drumul e liber!           all covet,all lose=lacomia sparge sacul;lacomia sparge omenia           all day with somebody;it's all day with him now=se poate sterge(linge) pe bo           all hands to the pumps!=toata lumea la lucru!           all fis geese are swans=tot ce are(face)el este nemaipomenit!;ca el nimeni!           all in=istovit; sleit; secatuit; stors; vlaguit; una peste alta           all în a breath=intr-un suflet; pe nerasuflate; toti odata           all în a fluster=foarte tulburat; în draci           all în all=totul; cu totul           all în goog time=toate la timpul lor           all în the day's work=normal; în firea lucrurilor; nimic deosebit;treaba uso           all în the same key=monoton; uniform; la unison           all is fish that comes to his net=stie sa traga folos din toate           all is grist that comes to his mill=stie sa traga folos din toate           all is not gold that glitters=nu tot ce sclipeste e aur           all is not gold that glitters=nu tot ce zboara se maninca           all legs and wings=nu stie ce sa faca cu miinile şi picioarele(ref.vlajgan)           all manner of=tot felul de;fel de fel de           all my eye(and Betty Martin)=curata prostie!; curata timpenie!           all of a dither;all of a doodash=agitat; excitat; iritat; emotionat; tulbura           all of a jump;all of a twitter=foarte agitat; tremurind de emotie           all of a piece (with)=in deplina concordanta cu;la fel cu           all of shake;all off a tremble=tremurind ca varga;dirdiind din toate madular           all of a twitter=foarte agitat; tremurind de emotie           all one knows=tot posibilul;tot ce e cu putinta; în limita posibilitatilor           all on one stick=cu toata sleahta           all out=din rasputeri; cu toata energia           all over=pretutindeni;in tot locul;din cap pina-n picioare;leit;(gata) termi           all over again=inca o data;da capo al fine           all over creation=pretutindeni; peste tot locul           all over onself=in al noulea cer; plin de sine; infumurat; arogant; prezumti           all over the shop=pretutindeni;in toate directiile;in toate sensurile           all over the shop=nesistematic;alandala;claie peste gramada;fara un scop pre           allow for=a lua în considerare           all present and correct=cu efectivul complet           all's quiet along the Potomac=totul este o.k.;toate-s bune şi la locul lor           all's right with the world=toate-s bune şi la vara cald; totul este în regul           all sugar and honey=foarte mieros;cuvintul dulce de viclean,ca o miere sarat           all talk and no cider=vorba lunga, saracia omului;mult zgomot pentru nimic           all the difference în the world=este o deosebire ca de la cer la pamint           all the fat în the fire=o sa fie vai şi amar           all the go=ultimul strigat al modei           all the other way=tocmai contrariul; exact invers           all the rage=ultimul raget; ultimul strigat(al modei)           all there=a fi la inaltime; a fi ager           all the vogue=ultimul strigat (al modei)           all the world and his wife=toti în par; toata sleahta           all told=cu totul; una peste alta           all to the good=cu atit mai bine           all to the mustard=fain; misto           all water runs to his mill=o duce bine           all well and good(but.)=n-am nimic impotriva(dar.)           all wool and a yard wide=strasnic;teribil;veritabil;autentic;demn de increde           almost never killed a fly=e mai prudent sa fi rezervat în vorbire           almost was never hanged=e mai prudent sa fi rezervat în vorbire           amalgamate(with)=a se uni; a fuziona           Am i ever!= as!;nici vorba(ca nu)!;ti-ai gasit!           among the shades=in imparatia umbrelor           anchor comes home=incercarea da gres; chix           and all=si (toate)celelalte; şi restul; şi aşa mai departe           and all that=si aşa mai departe           and how!=ba bine ca nu!; mai e vorba!; cred şi eu! şi inca cum!           and no mistake=va asigur;negresit; zau asa!; nevoie-mare!(ironic)           and no one is the wiser=fara sa stie nimeni; pe furis           and small wonder=si nu-i de mirare; e normal sa fie asa           and some=inca multe altele; şi aşa mai departe           and stuff=si alte fleacuri; şi altele           and that=si aşa mai departe           and that's that=asa care va sa zica;asta e, şi cu asta basta           and there's an end=asta-i tot; şi gata; şi cu asta basta           and they hanged Ned Kelly!=asta-i curata tilharie           angle for=a vina o favoare(functie,invitatie,complimente)           angle with a silver hook=a umbla cu viclenii           answer în kind=a plati cu aceeasi moneda           answer the purpose=a corespunde destinatiei sale           answer's a lemon=nu tine!; nu se prinde!           answer to the description (of)=corespunde semnalmentelor;corespunde descrier           answer to the name of=a raspunde la numele de           A number one=de prim rang; de mare clasa           any day=fara doar şi poate; fara discutii; nu mai incape discutii;de buna se           any advance?=cine ofera mai mult?; cine spune mai mult?           any port în a storm=cind nu ai de calitate, este bun şi ce ai           any port în a storm=la vreme de lipsa şi unealta rea-i buna           anything doing?=se poate face ceva?           anything goes=se poate orice; merge orice           appeal to the country=a dizolva parlamentul;a tine alegeri noi           appear before the footlights=a aparea pe scena; a-si face debutul           appear for somebody=a reprezenta pe cineva(in instanta)           applaud to the echo=a aplauda frenetic           apply oneself to=a-si concentra energia şi eforturile(intr-o directie)

Comportamentul este activitatea observabila ce apare în interacţiunea cu mediul.           Conduitele sunt deci „reacţii” complecse, integrate, organizate ierarhic, în funcţie de caracteristicile ansamblului de stimuli.           Metoda (din grecescul methodos -drum, cale de urmat) desemnează o serie de demersuri sau reguli pe care le adoptam în vederea atingeri unui scop.           Prin observaţie înţelegem studierea sistematica şi intenţionata a comportamentului în condiţii naturale, în absenta intervenţiei observatorului (psihologului) şi în scopul unei descrieri detaliate.           Introspecţia (numita şi autoobservaţie) este o forma a observaţiei care are ca obiect propriul comportament, propriile gânduri şi trăiri afective.           O forma distincta a observaţiei este studiul de caz. Acesta consta în investigarea foarte detaliata a unui singur individ sau grup în scopul de a generaliza rezultatele observaţiei la întreaga populaţie.           Experimentul presupune provocarea unui experiment psihic, în condiţii bine determinate, cu scopul verificării unei ipoteze, a unei relaţii cauzale.           Chestionarul este o metoda sau o tehnica folosita adesea în cercetări descriptive sau în diagnosticul psihologic. Prin intermediul lui, un grup selectat de persoane (numit eşantion) îşi exprima opiniile, atitudinile sau părerile despre comportamentele din anumite circumstanţe.           Testele sunt situaţii standardizate în care răspunsurile oamenilor sunt măsurate folosind etaloane specifice populaţiei din care fac parte.           Senzaţiile definesc captarea şi transformarea energiei în mediu în energie nervoasa, recunoscuta ca atare de sistemul nostru nervos.           Percepţia se refera la interpretarea acestei informaţii, la modul în care noi ii acordam un înţeles.           Văzul: reprezentarea unui sistem vizual în creierul nostru nu are nevoie de nici o asemănare fizică cu ceea ce vedem.           Auzul ne informează despre obiectele din jur prin intermediul unor forme de energie numite unde sonore.           Pragul absolut este cea mai mica intensitate a unui stimul care îl face sa fie perceput.           Strâns legata de noţiunea de prag absolut este şi acea de seanibilitate, care numeşte capacitatea unei persoane de a sesiza un stimul la o valoare a pragului cat mai mica. Ea este într-o relaţie invers proporţională cu valoarea pragului absolut.           Zgomotul se refera la intensitatea stimulilor din mediu care nu fac obiectul percepţiei noastre în acel moment.           Pragul diferenţial este cantitatea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru ca noi sa percepem o schimbare.           Creşterea sau scăderea sensibilităţii ca urmare a acţiunii repetate a stimulilor sau a modificării condiţiilor de mediu poarta denumirea de adaptare senzoriala.           Constanta perceptuala se refera la perceperea obiectelor ca având forma şi mărime constante indiferent de unghiul din care sunt privite.           Atenţia se refera la concentrarea şi focalizarea efortului mintal, focalizare care este insa selectiva, dirijabila şi distibutiva.           Atenţiei selective – procesul prin care selectam din mediu un singur element, în timp ce le ignoram pe celelalte.           La fel ca în cazul atenţiei selective, când în formaţiile din mediu ajungeau toate în memoria de scurta durata şi abia aici erau atenuate înainte de a fi trimise către mamoria de lunga durata, atenţia distributiva presupune capacitatea de a acorda prioritate alternativ, rapid, când unei sarcini, când celeilalte.           Desi mai exista şi alti factori ce pot în fluenta performanta în sarcinile simultane, ca o regula generala trebuie sa ştim ca doua sarcini diferite, simple, exersate îndelung pot fi executate foarte bine simultan, în timp ce doua sarcini similare, complecse şi noi vor fi efectuate incomplet sau greşit.           Memoria este procesul psihic care asigura întipărirea, stocarea şi reactualizarea experientei anterioare.           Gândirea: manipularea reprezentărilor mentale ale informaţiilor.           Conceptele sunt condensări informaţionale, generalizări despre obiecte, fiinţe şi fenomene ce au caracteristici similare.           Noi realizam generalizări pornind de la similarităţile existente intre instanţele intre instanţele (sau exemplarele) diferitelor obiecte şi ignorând diferenţele.           O problema apare atunci când o persoana îşi propune sa atingă un scop sau sa reacţioneze într-o situaţie şi nu are pentru aceasta un răspuns dinainte pregătit.           Euristica se refera la regulile mentale care pot conduce la o soluţie.           Euristica reprezentativităţii este tendinţa de a presupune ca, daca ceva seamănă cu un membru al unei anumite categorii, acel ceva face parte din categoria respectiva, indiferent de datele statistice aflate la îndemână.           Euristica reprezentativităţii este tendinţa de a presupune ca, daca ceva seamănă cu un membru al unei anumite categorii, acel ceva face din categoria respectiva, indiferent de datele statistice aflate la îndemână.           Euristica disponibilităţii este tendinţa de a presupune ca un eveniment sau ca un eveniment sau un lucru este cu atât mai frecvent cu ca il putem evoca mai uşor din memorie.           Motivaţia reprezintă ansamblul factorilor care declanşează activitatea individului, o orientează către anumite scopuri şi o susţine energetic.           Trebuinţă este expresia psihica a necesitaţilor înăscute sau dabandite ale omului.           Nivelul de aspiraţie este definit drep standardul pe care o persoana se aşteaptă şi spera să-l atingă într-o sarcina data.           Procesele afective sunt stări sau trăiri subiective care reflecta relaţiile omului cu lumea înconjurătoare, măsura în care necesităţile luim interne sunt sau nu satisfăcute. Ansamblul proceselor afective (emoţii, dispoziţii, sentimente, pasiuni) constituie activitatea.

Dictionar de termeni specifici crizelor - psihologie militara   Col. dr. MIRCEA COSMA Lt. col. BENONI SFÂRLOG Lt. col. ALEXANDRU RIZESCU                 ARGUMENT.           Dicţionarul de termeni specifici crizelor urmăreşte definirea celor mai importante concepte angajate în teoria şi practica gestionarii crizelor.           Sub genericul de „termeni specifici crizelor” sunt grupate trei categorii de concepte cu valoare metodologica însemnată, confirmata de numeroasele situaţii concrete care apar în „situaţiile de criza”: a.) concepte fundamentale de maxima stabilitate epistemica: criza, managementul crizei, gestionarea crizei; b.) oncepte operaţionale variabile în funcţie de condiţiile concrete care apar la nivelul practicii gestionarii crizelor: planificare adaptabila, conceperea operaţiunii, cursul acţiunii, cursul optim, planificarea execuţiei, planuri funcţionale, centre de greutate (gravitate), adecvare, ordin de alerta, ordin de execuţie, evaluarea informaţiilor, procedura, regenerare, timp de reacţie, estimare strategica, operaţiuni speciale etc.; c.) oncepte specifice, preluate din alte domenii de cercetare ştiinţifică -disciplinara, intradisciplinara, transdisciplinara – valorificate din perspectiva socio-umana şi a ştiinţei militare: sistem de informaţii automat, baza de date pentru amplasare, fişier, doctrina, război electronic, planificare, factor de programare, control operaţional, validare etc.           Ordinea prezentării conceptelor respecta rigorile clasice, aplicabile în cazul oricărui dicţionar de specialitate. Definiţiile propuse pot fi înţelese, astfel, în mod independent, în funcţie de conţinutul specific reflectat şi de deschiderile teoretice şi practice implicate. Perspectiva propusa are în vedere evidenţierea nucleului epistemic central al gestionarii crizelor, realizata printr-un efort de scientizare a domeniului, posibil la nivelul unei noi abordări din perspectiva manageriala (conducere globala – optima – strategica, centrarea pe obiective, asigurarea corespondentei: obiective – resurse – evaluare).           Unitatea dicţionarului poate fi regăsita la nivelul liniei de continuitate existente intre dimensiunea teoretica, relativ constanta, a conceptelor fundamentale şi latura aplicativa, socialmente deschisa, a noţiunilor operaţionale angajate în analiza problematicii gestionarii crizelor.           Opţiunea noastră metodologica evidenţiază în mod special dimensiunea fundamentala a conceptelor prezentate. Am urmărit sa realizam consistenta lor epistemica, evaluabila dincolo de variabilitatea fenomenului criza, obiectivat în fapte şi situaţii concrete care sunt pe de o parte incomensurabile, iar pe de alta parte aflate în permanenta schimbare.           Dicţionarul de termeni specifici crizelor defineşte 982 concepte vehiculate, de regula, în domeniul ştiinţei militare şi a ştiinţelor socio-umane, în zona comunităţii cadrelor militare ca şi a altor colectivităţi, angajate în rezolvarea problemelor generate de crize, relevante în plan național, zonal, continental, planetar.           Bibliografia consultata pentru redactarea dicţionarului este grupata pe trei coordonate orientative care oferă cititorului resurse complementare de informare şi documentare necesare în contextul riscurilor actuale la adresa securităţii naţionale şi internaţionale:           * Cursuri, dicţionare, tratate de specialitate.           * Literatura de specialitate (ştiinţa militara, ştiinţe socio-umane, filosofie).           * Legi, regulamente, reviste, ghiduri, culegeri metodologice).           Lucrările incluse în bibliografie subliniază în mod special, contribuţiile teoretice din spaţiul Euro-Atlantic, dar şi pe cele româneşti, sistematizate în analiza domeniului propus. Eventualele omisiuni ca şi cărţile apărute după predarea manuscrisului conferă bibliografiei selecţionate un caracter deschis.           Autorii considera ca acest „Dicţionar de termeni specifici crizelor” este folositor studenţilor, cadrelor didactice şi altor specialişti implicaţi în mod direct sau indirect în rezolvarea problemelor din ce în ce mai complexe ale gestionarii geopolitice şi geostrategice a crizelor interne şi internaţionale.             (înapoi la cuprins)           Autorii.           A.           ACCEPTABILITATE – Criteriu de analizare a planului de acţiune. Analizarea şi stabilirea modului în care cursul de acţiune (modul de execuţie) propus merita costul forţei angajate, a materialului şi a timpului implicate şi daca acesta este compatibil cu legea războiului şi poate fi susţinut din punct de vedere militar şi politic.             (înapoi la index)           ACOPERIREA SPAŢIULUI TERESTRU, AERIAN şi MARITIM AL TARII – Ansamblul de acţiuni militare, cu rol de siguranţă strategica, desfăşurate simultan sau succesiv de către marile unităţi ale tuturor categoriilor de forte ale armatei şi de celelalte forte ale sistemului național de apărare pe frontiera de stat şi în adâncimea teritoriului național, cu forte gata de lupta permanent. Aceasta se realizează pe baza unei concepţii unitare, pentru evitarea surprinderii, oprirea şi respingerea agresiunii inamicului, iar în unele cazuri pentru lichidarea capetelor de pod create de acesta la frontiera ori în adâncimea teritoriului național, în scopul asigurării condiţiilor favorabile executării mobilizării şi desfăşurării tuturor forţelor participante la război.           ACTIVITATE DE INFORMARE şi RELAŢII PUBLICE – Proces continuu şi sistematic al conducerii, care urmăreşte sa obţină pentru armata înţelegerea, simpatia şi sprijinul celor cu care are relaţii, vizând realizarea stabilităţii şi menţinerea de către comandanţi a unor raporturi corespunzătoare în interiorul comunităţii militare şi intre aceasta şi diferite sectoare ale societăţii civile.           ACTIONALISMGrup de concepţii sociologice relativ diferite, a căror nota comuna o constituie promovarea principiului acţiunii sociale ca punct de plecare al oricărei cercetări sociologice.           ACŢIUNE ADECVATA – O acţiune a Parlamentului ce permite agenţiilor guvernamentale sa facă plati din trezorerie pentru o anumită perioada de timp şi cu un anumit scop.           ACŢIUNE DE LUPTA – Acţiunea desfăşurată de forţele aflate în conflict, folosind armament şi tehnica adecvate, cu scopul de a nimici, captura sau respinge acţiunile inamicului. Acţiunile de lupta se desfăşoară în mod organizat, folosindu-se forte şi mijloace militare de valoare variabila şi exprima, cel mai fidel, trăsăturile caracteristice confruntării armate.           ACŢIUNE DEMONSTRATIVA – Atac demonstrativ de forte pe un fond de lupta făcut cu scopul inducerii în eroare a inamicului.           ACŢIUNE FLEXIBILA – Concept operaţional ce reflecta capacitatea forţelor armate de a-şi adapta misiunile şi modul de îndeplinire a acestora la o diversitate de scenarii şi situaţii concrete. Totodată, acest concept presupune o anumită abilitate în folosirea fiecărei structuri militare angajate pe module acţionale, specifice misiunii primite din perspectiva scopurilor planificate.           ACŢIUNE MILITARA ASOCIATA LUPTEI – Ansamblul masurilor şi activităţilor prin care structurile militare sunt pregătite sau aduse în starea din care sa poată desfăşura acţiuni militare de lupta sau nonviolente.           ACŢIUNE MILITARA COMBINATA (MULTINAŢIONALA) – Acţiune conceputa, planificata şi desfăşurată în comun de forte militare aparţinând mai multor tari în cadrul unor alianţe sau coaliţii sub o comanda unica şi cu un scop unitar.           ACŢIUNE MILITARA ÎNTRUNITĂ – Acţiune conceputa, planificata şi desfăşurată în comun, de doua sau mai multe categorii de forte ale armatei într-o zona de operaţii, în vederea atingerii aceluiaşi scop. (înapoi la index)           ACŢIUNE MILITARA – Ansamblul masurilor şi activităţilor concepute, planificate şi desfăşurate de structurile militare pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate, concretizate în forme de lupta armata şi operaţii militare, altele decât războiul, sau alte forme asociate acestora.           ACŢIUNE RAPIDA (CONCEPT OPERAŢIONAL) – Acţiunea militara prin care marile unităţi şi unităţile mobile, cu mare putere de foc şi independenta logistica, executa o riposta rapida, ferma şi decisiva, în orice zona (punct) de interes strategic (operativ).           ACŢIUNE SOCIALA – Activitate umana semnificativa fata de o componenta structurala a societăţii, în sensul ca este determinata sau determina locul, rolul sau funcţia respectivei componente în structura şi funcţionalitatea ansamblului vieţii sociale.           ACŢIUNE UNIFICATA A FORŢELOR ARMATE – Prezintă strategiile, principiile, doctrinele şi funcţiile care conduc activităţile şi performantele Forţelor Armate din SUA, când doua sau mai multe departamente militare sau componente de servicii din cadrul acestora acţionează împreună.           ACŢIUNEA „PORŢI DESCHISE” – Ansamblul de activităţi organizate în unităţile militare o data sau de doua ori pe an, în scopul accentuării transparentei şi deschiderii armatei fata de societate. Are drept scop aprecierea obiectiva a rolului armatei în cadrul statului de drept, pentru cunoaşterea principalelor sale preocupări privind misiunile care ii revin, a condiţiilor de instruire, educare şi de viaţa din unităţile militare, precum şi creşterea încrederii reciproce intre personalul militar şi populaţia civila.           ACŢIUNI DE APĂRARE (MENŢINERE) A ORDINII CONSTITUŢIONALE – Ansamblul masurilor şi acţiunilor întreprinse de către organele şi forţele legale ale statului, destinate menţinerii şi repunerii acestuia în drepturile constituţionale, atunci când autoritatea a fost grav tulburata.           ACŢIUNI PSIHOLOGICE DE PROTECŢIE – Acţiuni organizate şi desfăşurate în scopul menţinerii echilibrului psihic al efectivelor proprii, echilibru absolut necesar îndeplinirii cu succes a misiunilor şi sarcinilor ce le revin.      ACŢIUNI PSIHOLOGICE – ¨ Totalitatea masurilor şi activităţilor destinate sa menţină sau sa modifice percepţiile, atitudinile şi comportamentul unor indivizi sau grupuri umane în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse, precum şi de a preveni folosirea eficace a acestui gen de acţiuni de către inamic; ¨ Operaţiuni planificate sa transmită informaţiile şi indicaţiile selectate pentru a le influenta emoţiile, motivaţia, judecata logica şi în ultima instanţă comportamentul unor persoane străine din guverne, organizaţii şi grupuri străine. Scopul operaţiunilor psihologice este de a induce sau întări atitudini şi comportamente care sa fie favorabile obiectivelor iniţiatorului; ¨ Totalitatea acţiunilor şi activităţilor în domeniile prevenirii conflictelor, restabilirii, menţinerii, impunerii şi edificării păcii, acordării sprijinului umanitar, precum şi în cel al menţinerii ordinii constituţionale; ¨Totalitatea masurilor, activităţilor şi programelor destinate sa influenţeze concepţiile, mentalitatea şi comportamentul tintelor (grupurilor de audiente), sa contracareze influenţarea psihologica desfăşurată de adversar şi sa menţină, la un nivel dezirabil, starea psihomorală a forţelor militare şi populaţiei proprii din zona de acţiune. (înapoi la index)