Dictionare si manuale de tot felul

A a (=area) arie, suprafaţă AAE (American Association of Engi-neers) Asociaţia Americană a Inginerilor abandon abandonare, părăsire; a abandona, a părăsi, a renunţa abandonment (nav) abandon abate (met) a (se) calma; a reveni, a face o revenire; (termo) a slăbi, a micşora (focul, arderea); (TH) a risipi (fumul), a abate, a reduce, a slăbi abatement slăbire, reducere; (chim, met) calmare; (ec) rabat, bonificaţie; (met) revenire; (termo) slăbirea focului / arderii; risipirea (fumului) abbreviate a prescurta abbreviation abreviere abeam (nav) (la) travers Abel closed tester (chim, T) aparat Abel-Pensky închis aberration aberaţie, abatere, deviaţie, deviere ability capacitate, aptitudine, proprie-tate; putere; tărie; (ec) solvabilitate ability test examen de aptitudine ability to flow (T, TH) fluiditate, capacitate de a curge / de curgere ability to maintain cutting power (mas-un) durabilitate a sculei / a tăişului ability of supply capacitate de aprovizionare ABMTM (Associated British Machine-Tool Markers) Societatea Britanică a Producătorilor de Maşini-Unelte ablation scoatere / îndepărtare de material de pe suprafaţa unui corp (prin vaporizare, topire, aşchiere, etc.) ablative material material special pentru acoperiri asigurând protecţie termică able to work gata / apt / capabil de lucru / de muncă abnormal anormal, neregulat; (TH) ne-corespunzător (calitativ, dimensional) abnormality anormalitate, anomalie, neregularitate abnormal steel (met) oţel necorespunzător aboard (ship) (nav) la bord abolish a desfiinţa, a anula abort a renunţa la o comandă / acţiune, a întrerupe (brusc) o activitate / o procedură about circa, aproximativ, cam; despre, de; cu privire la about length lungime aproximativă about-sledge hammer (met) baros above-critical supercritic, supracritic above-freezing peste punctul de congelare above-grade de calitate excepţională above-ground de suprafaţă; (de) pe sol; la suprafaţă, suprateran, aerian above-mentioned mai sus-menţionat above par de calitate excepţională; peste nivelul obişnuit above the level deasupra nivelului abr. (=abridged) prescurtat abradability abrazivitate abradability index (TH) indice de abrazivitate abradant abraziv (rar) abrade a pregăti o suprafaţă în sensul măririi rugozităţii, a coji (semifabri-cate metalice), a şlefui, a curăţa cu material abraziv abrader (T) maşină de încercat la abraziune abrading curăţire cu abraziv, şlefuire abraser abraziv, material abraziv abrasion abraziune, şlefuire, (mec) răzuire; (T) uzură abrazivă abrasion hardness duritate / rezistenţă la abraziune abrasion proof rezistent la abraziune abrasion resistance rezistenţă la abraziune abrasion resistant / resisting rezistent la abraziune / la uzură abrazivă abrasion test (T) test de rezistenţă la abraziune abrasion tester (T) aparat de încercare la abraziune abrasion testing încercare / testare la uzură (abrazivă) abrasive abraziv; (met) nisip de sablare, material de şlefuit; material abraziv abrasive belt (mas-un) bandă abrazivă abrasive belt grinding machine maşină de rectificat cu bandă abrazivă abrasive blade disc abraziv abrasive blasting (met) împroşcare / curăţare cu material abraziv abrasive brick (mas-un) pilă abrazivă abrasive cleaning (met) curăţire prin sablare, sablare abrasive cloth pânză de şmirghel / abrazivă abrasive cutting(-off) machine (mas-un) maşină de debitat cu disc abraziv abrasive cutting(-off) wheel (mas-un) disc abraziv pentru debitare abrasive disc / disk disc abraziv, piatră abrazivă / de polizor abrasive dust (mas-un) praf de şlefuit, pulbere abrazivă abrasive hardness (T) duritate la striere / la uzură prin frecare abrasive material material abraziv abrasive paper hârtie abrazivă / de şmirghel abrasive paste pastă abrazivă / de rodaj abrasive power pulbere abrazivă, şmirghel abrasive resistance (T) rezistenţă la uzură abrazivă

Dictionar Geografic             A           Agroclimatologie             Ramura a climatologiei, care studiază clima ca factor al producţiei agricole.           Alba Iulia (oraş)             Oraş situat în Podişul Transivaniei, culoarul Alba Iulia – Turda.           Menţionat inca din perioada daco-roman sub numele de Apullum.           Albie minora             Canalul de scurgere al unui rau la debite medii. Sinonim matca răului.             Almajului (munţi)           Culme muntoasa în Munţii Banatului -1224 m.           Alogena           Care se deosebeşte (prin natura şi origine) de mediul în care se afla.             Altin-Tepe (mina)           Mina situata în Podişul Dobrogei unde se extrage minereu de cupru.             Altiplanaţie           Procesul de nivelare în mici trepte, a reliefului pe versanţii montani, sub acţiunea alterării şi dezagregării ciclice a îngheţului şi dezgheţului. Se realizează trepte, terase şi umeri.             Alumina           Oxid natural de aluminiu, a cărui forma cristalizata este corindonul.             Aluminiu           Metal uşor, ductibil şi maleabil, de culoare argintie, folosit pe scara întinsă în industrie şi în tehnica.             Aluvionare             1. Depunere de aluviuni.             2. Concentrare a minereurilor şi a cărbunilor efectuata în jgheaburi cu ajutorul unui curent de apa, materialele depuiindu-se în ordinea greutăţii lor specifice.           Aluviune           Material detritic (mil, nisip, pietriş) transportat şi depus prin acţiunea apelor curgătoare.           Ament           Inflorescenţa din flori foarte mici, insrate pe o axa şi atârnând ca un ciucure             Amorf           Care nu cristalizează, nu are forma precisa.             Ampoi (rau)           Afluent al Mureşului (Munţii Apuseni).             Aninei (munţi)           Culme muntoasa situata în Munţii Banatului – 1160 m.             Aninoasa           ANINOASA           AŞEZAREA GEOGRAFICA           Depresiunea Petroşani, pe Jiul de Vest           VECHIMEA şi NUMĂRUL DE LOCUITORI (1992)           Depresiunea sub 25.000           PROFILUL ECONOMIC           Industrial: industria carbonifera           Antibiotic           Substanţa care are un efect bacteriostatic supra dezvoltării anumitor microbi.             Anticlinal           Parte ridicata în forma de bolta a unei cute de teren. Se compune din flancurile anticlinalului şi creasta (axa sau şarniera) anticlinalului (axa mediana a boltii).           Antropica           1. Forma de relief creata de om.           2. Eroziune declanşată de om în urma distrugerii covorului vegetal sau a altor acţiuni de exploatare neraţională a mediului. Omul este factorul esenţial al dezechilibrului actual al medului geografic.           Antropogen            (In sintagma) Fenomen antropogen = fenomenn datorat acţiunii omului, cu urmări asupra reliefului, vegetaţiei şi climei;             Fenomen antropic             Apa curgătoare           Ape care au un curs continuu; curg tot timpul.            Apa de adâncime           Ape ale căror cursuri sau bazine, în cazul lacurilor sobterane, se afla în totalitate sau parţial la odistanta mai mare sau mai mica de suprafaţa pământului;           Apa freatica           Pânza de apa subterana provenita din apa de infiltraţie, din care se alimentează izvoarele şi fântânile.           Apa subterana - Ape de adâncime           Ape teritoriale - Porţiune a marii sau a oceanului situata dealungul coastelor unui stat şi formând o parte integranta a teritoriului acestui stat.           Apicultura - Apicultura este ştiinţa care se ocupa cu creşterea şi îngrijirea raţională a albinelor, în scopul folosirii produselor lor; prisăcărit, albinărit, stupărit.           Apuseni (grupa muntoasa)           Arad - Oraş situat în Câmpia de Vest, Câmpia Aradului, pe Mureş. Menţionat documentar din perioada feudala, 1132.           Argeş (rau) - Argesul are izvoare în Munţii Făgăraş şi pina la vărsarea în Dunăre, aduna afluenţi din zona mai înaltă (Vâlsan, Râu Doamnei, cu Râu Târgului si Argesel) şi din câmpie (Şabăr şi Neajlov cu Cilnistea). Principalul sau afluent, Dâmboviţa (tot cu izvoare în Făgăraş) are un curs complex, similar Argesului şi un afluent în câmpie (Colentina);           Argila - Roca sedimentara alcătuită din silicaţi de aluminiu, foarte răspândită în natura şi folosita în olărie.           Argiloiluviere - Proces pedogenetic caracterizat prin translocarea mecanica a particulelor argiloase dintr-un orizont superior (eluvial) într-un orizont inferior (iluvial).           Argint - Metal preţios, maleabil şi ductibil, de culoare alba cenuşie.           Arţar - Arbore cu lemnul alb, rezistent, înrudit, cu paltinul.             Atmosfera - Învelişul de aer menţinut în jurul Pământului de forţa gravitaţiei.           Limita superioara a atmosferei este considerata a fi la o înălţime de circa 3000 km, unde forţa de gravitaţie a Pământului se egalizează cu forţa centrifuga, sau la 20.000 km, unde se mai resimte magnetismul terestru.           Forma atmosferei este elipsoidala pentru stratele inferioare (ca efect al forţei centrifuge şi mişcărilor convective care o fac sa fie mai bombata la poli şi mai aplatizata la ecuator) şi de „para” sau de „cometa” pentru stratele superioare (din cauza „vântului solar” care o turteşte în partea expusa spre Soare, determinând totodată alungirea ei sub forma unei trene, în parte opusa).           Atol - Insula de forma unui inel, cu unele întreruperi, construita prin depunerea scheletelor de corali, având la mijloc unlac de tip laguna (lagoon), care comunica sau nu cu marea prin mici canale.           Aur - Metal preţios, de culoare galben stalucitoare, din care se fac obiecte de valoare;           Aurora boreala           Autarhie           Autobuz           Autocamion           Autoturism           Avicultura

 

Dictionar de termeni specifici crizelor - psihologie militara   Col. dr. MIRCEA COSMA Lt. col. BENONI SFÂRLOG Lt. col. ALEXANDRU RIZESCU                 ARGUMENT.           Dicţionarul de termeni specifici crizelor urmăreşte definirea celor mai importante concepte angajate în teoria şi practica gestionarii crizelor.           Sub genericul de „termeni specifici crizelor” sunt grupate trei categorii de concepte cu valoare metodologica însemnată, confirmata de numeroasele situaţii concrete care apar în „situaţiile de criza”: a.) concepte fundamentale de maxima stabilitate epistemica: criza, managementul crizei, gestionarea crizei; b.) oncepte operaţionale variabile în funcţie de condiţiile concrete care apar la nivelul practicii gestionarii crizelor: planificare adaptabila, conceperea operaţiunii, cursul acţiunii, cursul optim, planificarea execuţiei, planuri funcţionale, centre de greutate (gravitate), adecvare, ordin de alerta, ordin de execuţie, evaluarea informaţiilor, procedura, regenerare, timp de reacţie, estimare strategica, operaţiuni speciale etc.; c.) oncepte specifice, preluate din alte domenii de cercetare ştiinţifică -disciplinara, intradisciplinara, transdisciplinara – valorificate din perspectiva socio-umana şi a ştiinţei militare: sistem de informaţii automat, baza de date pentru amplasare, fişier, doctrina, război electronic, planificare, factor de programare, control operaţional, validare etc.           Ordinea prezentării conceptelor respecta rigorile clasice, aplicabile în cazul oricărui dicţionar de specialitate. Definiţiile propuse pot fi înţelese, astfel, în mod independent, în funcţie de conţinutul specific reflectat şi de deschiderile teoretice şi practice implicate. Perspectiva propusa are în vedere evidenţierea nucleului epistemic central al gestionarii crizelor, realizata printr-un efort de scientizare a domeniului, posibil la nivelul unei noi abordări din perspectiva manageriala (conducere globala – optima – strategica, centrarea pe obiective, asigurarea corespondentei: obiective – resurse – evaluare).           Unitatea dicţionarului poate fi regăsita la nivelul liniei de continuitate existente intre dimensiunea teoretica, relativ constanta, a conceptelor fundamentale şi latura aplicativa, socialmente deschisa, a noţiunilor operaţionale angajate în analiza problematicii gestionarii crizelor.           Opţiunea noastră metodologica evidenţiază în mod special dimensiunea fundamentala a conceptelor prezentate. Am urmărit sa realizam consistenta lor epistemica, evaluabila dincolo de variabilitatea fenomenului criza, obiectivat în fapte şi situaţii concrete care sunt pe de o parte incomensurabile, iar pe de alta parte aflate în permanenta schimbare.           Dicţionarul de termeni specifici crizelor defineşte 982 concepte vehiculate, de regula, în domeniul ştiinţei militare şi a ştiinţelor socio-umane, în zona comunităţii cadrelor militare ca şi a altor colectivităţi, angajate în rezolvarea problemelor generate de crize, relevante în plan național, zonal, continental, planetar.           Bibliografia consultata pentru redactarea dicţionarului este grupata pe trei coordonate orientative care oferă cititorului resurse complementare de informare şi documentare necesare în contextul riscurilor actuale la adresa securităţii naţionale şi internaţionale:           * Cursuri, dicţionare, tratate de specialitate.           * Literatura de specialitate (ştiinţa militara, ştiinţe socio-umane, filosofie).           * Legi, regulamente, reviste, ghiduri, culegeri metodologice).           Lucrările incluse în bibliografie subliniază în mod special, contribuţiile teoretice din spaţiul Euro-Atlantic, dar şi pe cele româneşti, sistematizate în analiza domeniului propus. Eventualele omisiuni ca şi cărţile apărute după predarea manuscrisului conferă bibliografiei selecţionate un caracter deschis.           Autorii considera ca acest „Dicţionar de termeni specifici crizelor” este folositor studenţilor, cadrelor didactice şi altor specialişti implicaţi în mod direct sau indirect în rezolvarea problemelor din ce în ce mai complexe ale gestionarii geopolitice şi geostrategice a crizelor interne şi internaţionale.             (înapoi la cuprins)           Autorii.           A.           ACCEPTABILITATE – Criteriu de analizare a planului de acţiune. Analizarea şi stabilirea modului în care cursul de acţiune (modul de execuţie) propus merita costul forţei angajate, a materialului şi a timpului implicate şi daca acesta este compatibil cu legea războiului şi poate fi susţinut din punct de vedere militar şi politic.             (înapoi la index)           ACOPERIREA SPAŢIULUI TERESTRU, AERIAN şi MARITIM AL TARII – Ansamblul de acţiuni militare, cu rol de siguranţă strategica, desfăşurate simultan sau succesiv de către marile unităţi ale tuturor categoriilor de forte ale armatei şi de celelalte forte ale sistemului național de apărare pe frontiera de stat şi în adâncimea teritoriului național, cu forte gata de lupta permanent. Aceasta se realizează pe baza unei concepţii unitare, pentru evitarea surprinderii, oprirea şi respingerea agresiunii inamicului, iar în unele cazuri pentru lichidarea capetelor de pod create de acesta la frontiera ori în adâncimea teritoriului național, în scopul asigurării condiţiilor favorabile executării mobilizării şi desfăşurării tuturor forţelor participante la război.           ACTIVITATE DE INFORMARE şi RELAŢII PUBLICE – Proces continuu şi sistematic al conducerii, care urmăreşte sa obţină pentru armata înţelegerea, simpatia şi sprijinul celor cu care are relaţii, vizând realizarea stabilităţii şi menţinerea de către comandanţi a unor raporturi corespunzătoare în interiorul comunităţii militare şi intre aceasta şi diferite sectoare ale societăţii civile.           ACTIONALISMGrup de concepţii sociologice relativ diferite, a căror nota comuna o constituie promovarea principiului acţiunii sociale ca punct de plecare al oricărei cercetări sociologice.           ACŢIUNE ADECVATA – O acţiune a Parlamentului ce permite agenţiilor guvernamentale sa facă plati din trezorerie pentru o anumită perioada de timp şi cu un anumit scop.           ACŢIUNE DE LUPTA – Acţiunea desfăşurată de forţele aflate în conflict, folosind armament şi tehnica adecvate, cu scopul de a nimici, captura sau respinge acţiunile inamicului. Acţiunile de lupta se desfăşoară în mod organizat, folosindu-se forte şi mijloace militare de valoare variabila şi exprima, cel mai fidel, trăsăturile caracteristice confruntării armate.           ACŢIUNE DEMONSTRATIVA – Atac demonstrativ de forte pe un fond de lupta făcut cu scopul inducerii în eroare a inamicului.           ACŢIUNE FLEXIBILA – Concept operaţional ce reflecta capacitatea forţelor armate de a-şi adapta misiunile şi modul de îndeplinire a acestora la o diversitate de scenarii şi situaţii concrete. Totodată, acest concept presupune o anumită abilitate în folosirea fiecărei structuri militare angajate pe module acţionale, specifice misiunii primite din perspectiva scopurilor planificate.           ACŢIUNE MILITARA ASOCIATA LUPTEI – Ansamblul masurilor şi activităţilor prin care structurile militare sunt pregătite sau aduse în starea din care sa poată desfăşura acţiuni militare de lupta sau nonviolente.           ACŢIUNE MILITARA COMBINATA (MULTINAŢIONALA) – Acţiune conceputa, planificata şi desfăşurată în comun de forte militare aparţinând mai multor tari în cadrul unor alianţe sau coaliţii sub o comanda unica şi cu un scop unitar.           ACŢIUNE MILITARA ÎNTRUNITĂ – Acţiune conceputa, planificata şi desfăşurată în comun, de doua sau mai multe categorii de forte ale armatei într-o zona de operaţii, în vederea atingerii aceluiaşi scop. (înapoi la index)           ACŢIUNE MILITARA – Ansamblul masurilor şi activităţilor concepute, planificate şi desfăşurate de structurile militare pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate, concretizate în forme de lupta armata şi operaţii militare, altele decât războiul, sau alte forme asociate acestora.           ACŢIUNE RAPIDA (CONCEPT OPERAŢIONAL) – Acţiunea militara prin care marile unităţi şi unităţile mobile, cu mare putere de foc şi independenta logistica, executa o riposta rapida, ferma şi decisiva, în orice zona (punct) de interes strategic (operativ).           ACŢIUNE SOCIALA – Activitate umana semnificativa fata de o componenta structurala a societăţii, în sensul ca este determinata sau determina locul, rolul sau funcţia respectivei componente în structura şi funcţionalitatea ansamblului vieţii sociale.           ACŢIUNE UNIFICATA A FORŢELOR ARMATE – Prezintă strategiile, principiile, doctrinele şi funcţiile care conduc activităţile şi performantele Forţelor Armate din SUA, când doua sau mai multe departamente militare sau componente de servicii din cadrul acestora acţionează împreună.           ACŢIUNEA „PORŢI DESCHISE” – Ansamblul de activităţi organizate în unităţile militare o data sau de doua ori pe an, în scopul accentuării transparentei şi deschiderii armatei fata de societate. Are drept scop aprecierea obiectiva a rolului armatei în cadrul statului de drept, pentru cunoaşterea principalelor sale preocupări privind misiunile care ii revin, a condiţiilor de instruire, educare şi de viaţa din unităţile militare, precum şi creşterea încrederii reciproce intre personalul militar şi populaţia civila.           ACŢIUNI DE APĂRARE (MENŢINERE) A ORDINII CONSTITUŢIONALE – Ansamblul masurilor şi acţiunilor întreprinse de către organele şi forţele legale ale statului, destinate menţinerii şi repunerii acestuia în drepturile constituţionale, atunci când autoritatea a fost grav tulburata.           ACŢIUNI PSIHOLOGICE DE PROTECŢIE – Acţiuni organizate şi desfăşurate în scopul menţinerii echilibrului psihic al efectivelor proprii, echilibru absolut necesar îndeplinirii cu succes a misiunilor şi sarcinilor ce le revin.      ACŢIUNI PSIHOLOGICE – ¨ Totalitatea masurilor şi activităţilor destinate sa menţină sau sa modifice percepţiile, atitudinile şi comportamentul unor indivizi sau grupuri umane în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse, precum şi de a preveni folosirea eficace a acestui gen de acţiuni de către inamic; ¨ Operaţiuni planificate sa transmită informaţiile şi indicaţiile selectate pentru a le influenta emoţiile, motivaţia, judecata logica şi în ultima instanţă comportamentul unor persoane străine din guverne, organizaţii şi grupuri străine. Scopul operaţiunilor psihologice este de a induce sau întări atitudini şi comportamente care sa fie favorabile obiectivelor iniţiatorului; ¨ Totalitatea acţiunilor şi activităţilor în domeniile prevenirii conflictelor, restabilirii, menţinerii, impunerii şi edificării păcii, acordării sprijinului umanitar, precum şi în cel al menţinerii ordinii constituţionale; ¨Totalitatea masurilor, activităţilor şi programelor destinate sa influenţeze concepţiile, mentalitatea şi comportamentul tintelor (grupurilor de audiente), sa contracareze influenţarea psihologica desfăşurată de adversar şi sa menţină, la un nivel dezirabil, starea psihomorală a forţelor militare şi populaţiei proprii din zona de acţiune. (înapoi la index)