CURSUL 5
Derularea cercetării
Pentru atingerea obiectivelor şi realizarea scopului cercetării se parcurg etape
într-o succesiune logică.
Formularea problemei de cercetat
Relativ la problema aleasă este necesar a ne pune întrebări actuale relative la aceasta. Astfel,vom evita selecţia aleatoare a unor date şi nu vom putea discerne dintre acestea care ne vor fi utile sau care nu. O amplă documentare este necesară, aşa cum am menţionat mai înainte. Seria de întrebări ne va concentra pe specificul temei noastre de cercetare, ne va conduce la abordări de esenţă.
Ipoteze
O ipoteză este o relaţie de probabilă cauzalitate, ce urmează a fi verificată empiric sau demonstrată logic.
Formularea ei se bazează pe fapte observate sau pe cunoştinţe anterioare şi reflectă legături posibile dintre fenomenele evidenţiate.
Unele legături sunt cu caracter probabilistic. Supoziţiile fac legătura dintre variabile, stabilind care sunt independente şi care sunt dependente.
Pentru descrierea unui fenomen se pleacă de la fenomene observabile din domeniul respectiv. Există mai multe surse ale ipotezelor.
a) Ipoteze deduse din cunoştinţe teoretice; b) Ipoteze deduse din cunoştinţe practice, din experienţa proprie.
Pentru a testa plauzibilitatea unei ipoteze, se realizează ipoteza statistică (sau a ipotezei nule). Mărimea pragului / a probabilităţii ne arată dacă există o eroare de eşantionare peste acel prag. Dacă ipoteza nulă este respinsă, atunci ipoteza opusă va fi acceptată. Apropierea observaţiilor constituie statistica, care este o ramură a artei de a crea: ea apropie constatările şi le compară, pentru a descoperi asemănări sau deosebiri. Graficele vor apropia într-un spaţiu restrâns evenimente realmente risipite.
Aşa cum arătam în introducere, ştiinţa modernă cere ca ipoteza să fie verificată empiric.
Oricât de abstract este un rezultat ştiinţific nou descoperit, mai devreme sau mai târziu el va fi utilizat în aplicaţii. Unii dintre matematicieni cunoscuţi, au considerat contrariul. Nu după multă vreme, rezultatele teoretice proprii acestora, au fost utilizate ca aplicaţii în alte domenii ştiinţifice.
Printre exemple recente, amintim de Roger Penrose care, în anul 1974, a descoperit că două plăci numite ,, clinul” şi ,,zmeul”, (un patrulater convex cu laturile şi unghiurile de măsură iar al doilea, un patrulater concav cu laturile şi unghiurile de , unde este numărul de aur şi ) ce au fost folosite pentru a acoperi planul fără repetiţii periodice simple. La scurt timp, cercetătorii au aplicat rezultatul lui Penrose în teoria cvasi-cristalelor, prin fabricarea unor materiale sintetice noi ce au calităţi deosebite. sau
Metode pentru culegerea de date
Pentru a cuantifica o variabilă sau un set de variabile se utilizează noţiunea de
dată. Datele se reprezintă prin numere, forme, grafice care se referă la aspecte
cantitative sau au atribute calitative. Astfel, devin informaţii care prin prelucrare ne
conturează cunoaşterea unui fenomen studiat.
Tipuri de date şi metode de culegere
În funcţie de : a) unităţile examinate ( nume, prenume, sex, vârstă, profesie, ocupaţie, afiliere,, etc) sau date despre organizaţii ( denumire, anul înfinţării, profit, etc)
b) Scopul cercetării ( comportamentul consumatorilor, atitudini, intenţii, preferinţe, etc)
c) Unităţi care se adună îndate statistice, în Baze de date, biblioteci, Organizaţii Internaţionale, etc
În funcţie de :
c) Date primare : culese direct cu ajutorul unor instrumente pentru evaluări cantitative sau pentru evaluări calitative.
Cantitatve, pot fi obţinute pe baza unui chestionar structurat format din întrebări prestabilite, având ca posibilitate şi variante de răspuns. De exemplu, opţiuni de cumpărare ale unui produs dintr-o firmă. Metoda statistică se aplică cu succes dacă se stabileşte volumul de unităţi cercetate pentru a proceda corect cu privire la dimensiunea seriei, lungimea temoprală a acesteia .
Calitativ, prin interviu nestructurat, anchete asupra unei probleme. Se pot utiliza interviuri variate: cu o singură persoană ( o personalitate ),, faţă în faţă” sau cu mai multe persoane.
Metode de culegere a datelor
Datele se culeg din surse potrivite domeniului şi cu metodele adecvate acelui domeniu.
Se evidenţiază : observare, experiment, înregistrare, simulare, chestionări orale sau scrise, panel, studii de caz. Metoda Delphi reprezintă consultarea specialiştilor privind evoluţia în viitor al unui fenomen.
Prelucrarea datelor : metode statistice; analiza calitativă
Pentru verificarea ipotezelor şi atingerea obiectivelor prin stabilirea legăturilor dintre diverse variabile ( fără preocupări pentru cauzalitate), este întrebuinţată metoda statistică. Analiza de tip longitudinal : serii în timp – se urmăreşte evoluţia , printr-un eşantion reprezentativ. Analiza cross- secţional : se adresează unui grup pe baza unor caracteristici la un moment dat. Se determină omogenitatea grupului sau eterogenitatea lui. Este indicat să se urmărească atât aspecte cantitative, cât şi aspecte calitative.
După pelucrarea datelor statistice , se realizează analiza acestora apoi se formulează interpretări şi constatări. Pentru a realiza analize mai profunde se pot aborda teme mai limitate.
Cercetarea este un proces complex care conduce de la ceva imprecis, de la o tatonare, la o temă/problemă şi apoi la validarea ipotezelor, atingerea obiectivelor, formularea unor rezultate raportate la ipoteze.
Remarcă
Nu se emit mai întâi idei ce sunt ilustrate prin date, ci datele sunt prelucrate pentru a realiza în urma analizelor constatări sau aprecieri. Metodele nu se compară ci sunt valide dacă sunt folosite corect şi sunt potrivite dmeniului şi intenţiilor cercetării.
Competenţe profesionale
– Cunoașterea şi înțelegerea conceptelor cu care operează statistica;
– Folosirea corectă a termenilor de specialitate din domeniul statistic;
– Cunoașterea şi însușirea metodologiei de calcul şi interpretare a rezultatelor
– Folosirea competentă a publicațiilor naționale şi internaționale de baze de date statistice;
– Organizarea procesului de cercetare statistic într-o viziune sistemică;
– Utilizarea cu discernământ a corelațiilor factorilor economici;
– Utilizarea adecvată a cunoștințelor acumulate în planificarea și realizarea unor cercetări empirice
– Folosirea adecvată a noțiunilor și tehnicilor de calcul în diferite contexte ale practicii profesionale : comunicare profesională în materie de abordare cantitativă a investigațiilor cu specialiști din același domeniu sau din domenii apropiate.
– Realizarea unui studiu de caz folosind metodele și tehnicile statistice.
Competenţe transversale
– Respectarea principiilor care guvernează etica cercetării științifice
– Formarea deprinderii de a lucra în echipe de cercetare multi și interdisciplinară, de a coopera la realizarea unor proiecte.
Prezentarea datelor statistice
Rezultatul sistematizării necesită o prezentare sub o forma cât mai comod de manevrat şi vizualizat, sub forma de :a) tabele ; b) serii ; c) grafice.
Prezentarea datelor sub forma unui tabel statistic permite atât o bună vizualizare cât şi mai ales, efectuarea diverselor calcule în procesul de prelucrare a datelor.
În elaborarea unui tabel se identifică următoarele elemente şi reguli principale:
– titlul tabelului
– macheta tabelului
– subiectul tabelului – colectivitatea şi componentele ei
– predicatul tabelului – constituie variantele şi indicatorii cu care caracterizăm statistic colectivitatea studiată.
– Unitatea de măsură
– Sursa datelor (sub tabel)
– Numerotarea tabelelor (sus)
Subiectul tabelului îl formează colectivitatea şi componentele ei; predicatul tabelului îl constituie numărul unităţii şi indicatorii cu care caracterizăm statistic colectivitatea studiată.
Pot fi tabele cu o singură intrare şi cu două sau mai multe intrări, tabele de lucru şi de prezentare a rezultatelor.
prof.univ.dr.C.Chiteș