Mijloacele de imbogatire a vocabularului sunt :
– Interne – cand cuvintele noi sunt formate din elemente existente in limba.
Ele sunt : derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale (conversiunea);
–Externe – cand cuvintele se introduc din alte limbi, adica imprumuturile
DERIVAREA – este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care s eformeaza cuvinte noi cu ajutorul sufixelor si prefixelor
SUFIXELE – sunt sunetele sau grupurile de sunete adaugate dupa radacina. Ele sunt :
– lexicale – cand formeaza cuvinte noi : gradinar
– gramaticale – cand creeaza forme gramaticale (sufixe de timp si de mod) : plec, scris
– lexico-gramaticale – cand exprima simultan, un sens nou si o categorie gramaticala : gasca – gascan
Sufixele lexicale sunt folosite pentru denumirea :
– agentului (autor al actiunii sau meserias) : bautor, fierar, gornist, luntras;
– insusirii : auriu, fricos, fugar, iubitor, mancacios, purtabil, sprancenat, vamal;
– colectivitatii : aparaie, bradet, ierbarie, goruniste, turcime, zmeuris;
– instrumentului : alfabetar, pipernita, schimbator;
– notiunilor abstracte : cerinta, domnie, grasime, raceala, scursura, siguranta;
– modalitatii ; barbateste, pieptis, taras;
–locului si originii : benzinarie, fierarie, somesean;
–obiectelor sau insusirilor mici (sufixele diminutivale): binisor, calut, cascioara, cercelus, cosulet, lantuc, mataluta, pantofior, singurica, vanticel;
– obiectelor sau insusirilor mari (sufixele augmentative): baietandru, grasan, ladoaie, pietroi;
Sufixele formeaza substantive (galbenus), verbe (a ciocani), adjective(visiniu), adverbe(vitejeste), numerale(doime), pronume(matalica), interjectii(aolica)
PREFIXELE – sunt sunetele sau grupurile de sunete adaugate inaintea radacinii pentru a forma un cuvant nou. Prefixele modifica sensul cuvantului de baza fiind:
– negativa (neaga sensul cuvantului care este baza) : nesansa, inegalitate;
– privative (arata o lipsa) : a descreti, a desira;
– literative (arata o repetare) : a rasciti, a reaminti;
– Prefixele delocutive – formeaza cuvinte de locutiuni : a insira, a impaturi
– Prefixele formeaza substantive (neregula), verbe(a realege), adjective(nefiresc), adverbe(negresit)
Prefixele pot fi : – vechi : ne-, in-,des-, ras-…etc
– noi : anti-, con-(co-), inter-, pre- etc.
Derivatele parasintetice – sunt cele formate in acelasi timp cu un sufix si un prefix (a inchipui)
Cand baza unui cuvant derivat este un alt derivat se pot forma derivate in serie(tara + sufixul de origine -an = taran + sufixul motional -ca = taranca + sufixul diminutival -uta = tarancuta)
Exemple :
- a) derivate cu sufixe : frunzis,frunzulita,frunzar etc
- b) derivate cu prefixe :neadevar,inegal, reinvat, rastimp, nebun, strabun etc
- c) derivate parasintetice (cu sufixe si prefixe) :infrunzit,prescolar, refacut, neintelegator, stralucitor, etc
- d) prefixe care dau un anumit sens cuvintelor :
– antebrat (inaintea bratului)
– antirazboinic (impotriva razboiului)
– arhicunoscut (cunoscut foarte bine)
– bisilabic( cu doua silabe)
– hipertensiune ( tensiune marita)
– hipotensiv (cu tensiunea mica)
–intravenos ( in interiorul venei)
Mijloace de imbogatire interne de imbogatire a vocabularului
1) derivarea – formare de cuvinte noi de la cuvantul de baza : sufixe si prefixe se numesc afixe
2) derivarea parasintetica – cuvant derivat cu sufix si prefix (tanar-tinerel)
3) derivarea regresiva – consta in eliminarea unor afixe (aluna – alun; catifelat – a catifela)
4) compunere – un cuvant format din doua sau mai multe cuvinte dar care isi pierd forma initiala : Untdelemn
– compunere prin sudare
– alaturare cu cratima sau fara cratima
– sau prin abrevieri
Schimbarea valorii gramaticale a clasei morfologice (conexiunii)
– se poate misca dintr-o categori de cuvinte in alta (baiatul frumos merge pe strada)
– verbele de la participiul si gerunziu se pot transforma in adjective (“bine” – “el invata bine!”, “binele pe care mi l-ai facut” (“bine” se articuleaza cu “le”)
Fisa de lucru – Mijloace interne de imbogatore a vocabularului
Cititi cu atentie textul urmator:
“Gheorghita era un flacau sprancenat.Nu prea era vorbaret,dar stia sa spuie destul de bine despre cele ce vazuse.Avea un chimir nou si-i placea,vorbind,sa-si desfaca bondita inflorita si sa-si cufunde palmele in chimir. Intorcea un zambet frumos ca de fata si abia incepea sa-si infiereze mustacioara.Vitoria il admira din cealalta parte a masutei […]Afara se vedea padurea usor ninsa,sub un cer albastru si insorit.”
1.Transcrie patru cuvinte formate prin derivare:
……………………………………………………………
…………………………………………………………...
2.Transcrie doua cuvinte formate cu sufix diminutival:
…………………. si …………………
Explica rolul lor in text:
…………………………………………………………
…………………………………………………………
…………………………………………………………
3.Numeste mijlocul de imbogatire a vocabularului prin care s-a format cuvantul
despre……………………………………………………….
4.Identifica un alt cuvant din text care s-a format prin acelasi mijloc
…………………………………
5.Precizeaza valoarea morfologica,din text,a cuvantuluiusor
..............……………………….
6.Alcatuieste un enunt in care usor sa aiba alta valoare morfologica decat cea din
text:…………………………………………………
7.Scrie un diminutiv si un augumentativ de la cuvantul de baza
flacau:……………………………
8.Seria care contine numai derivate ale cuvantului ochi este:
a.ochitor,ochii,ochiul-boului
b.ochire,ochiului,ochit,ochios
c.ochisor,ochitor,neochit
9.Cuvantul subliniat din text este:
a.adverb de mod
b.conjunctie coordonatoare
c.pronume reflexiv
d.substantiv
10.Alcatuieste un enunt in care cuvantul bine sa aiba valoare
substantivala:……………………………………………………
11.Scrie pornind de la cuvantul de baza padure:
a.un cuvant derivat cu prefix augmentativ……………….
b.un cuvant format cu sufix diminutival……………………
c.un derivat parasintetic………………………………………
12.Explica cum s-au format urmatoarele cuvinte: inflorit, FloareaSoarelui, BCR, inca, umbrit, bunastare, biolog, binecuvantat, CFR, padurita