Educatia morala
Scopul educatiei e impartit in doua parti principale.
- Educatia morala care cuprinde trei insusiri ale caraterului unui copil : virtute, intelepciune, buna crestere.
- Educatia intelectuala care se defineste si insuseste prin instructia copilului, adica prin invatatura, deprinderi inca din anii copilariei.
- Educatia morala – in conceptiunea lui J. Locke (ganditor englez nascut in anul 1632 in localitatea Wrington facandu-si studiile la Westmisterschool, scoala care influenteaza si impresioneaza pe tanarul J. Locke la modul negativ. In lucrarea sa pedagogica protesteaza impotriva mijloacelor si metodelor de educatie aplicate in aceasta scoala)
Primele sale preocupari stiintifice sunt pe domeniul teologic (1660) si fizico-chimice (1665).
Destul de interesant in biografia sa este ca in anul 1667 il gasim in casa lordului Ashely unde avea dubla raspundere, pe de o parte era medicul, secretarul si colaboratorul lordului in viata politica si pe de alta parte era educatorul fiului si nepotului acestuia.
Din cauza persecutiei politice se refugiaza in Olanda, la indemnul prietenului sau Fr. Masham unde publica “Cateva idei asupra educatiei” in anul 1693. Tot in Olanda a terminat celebra sa lucrare filosofica “Incercari asupra intelectului uman” (1671-1687)
In ceea ce priveste educatia morala in viziunea lui John Locke, care pleaca de la premisa ca asa cum educatia fizica are rolul de a intari corpul si a-l mentine sanatos asa si educatia morala trebuie sa intareasca energia voluntara (caracterul omului/ copilului) pentru a rezista tentatiilor din afara si in special de la propriile simturi si de a o supune ratiunii.
Mijloacele pentru intarirea caracterului copilului.
John Locke a fost obsedat pe tot parcursul vietii lui de metoda aplicata frecvent si uneori fara nevoie a pedepsei corporale folosite in scoala engleza din timpul sau. Lucru de altfel folosit si in timpul nostru.
Aceasta metoda folosita de-a lungul vremii era considerata benefica pentru intarirea vointei elevului dar nu dadea suta la suta rezultatele asteptate.
Ca o paralela intre pedagogia lui John Locke si timpul nostru pot spune ca reperele epistemologice sunt aceleasi, ca metodele de abordarea educatiei morale nu sunt diferite chiar daca intre cele doua entitati sunt peste 300 de ani.
Argumentele contra tipului acesta de educatie, adica, pedeapsa corporala, aplicata copilului pentru a-si insusi invatatura si de a-si slefui caracterul sunt :
1) Vointa trebuie pusa in raport cu ratiunea si nu cu simturile, adica, de ce sa ne supunem copii in fata pedepsei ?. Deci in loc sa subjugam simturile facandu-le sa asculte de ratiune, putem ajunge, prin pedeapsa corporala sistematica la efectul invers, adica, intarim pornirile instinctive.
- Pedeapsa corporala il poate indeparta pe elev de educator si ajunge
sa-i devina antipatica materia predata de acesta.
3). Rezultatul final la care ar duce o asemena educatie morala ar fi ca in loc sa formam caractere puternice, personalitati energice, am duce la formarea unor creaturi servile, caractere de sclavi.
John Locke este de parere ca pedeapsa are ca antonim recompense deci trebuie folosita ca atare pentru faptele bune sau in viziunea mea de a stimula copilul sa de-a mai multa atentie invataturii decat capriciilor lui.
John Locke crede ca mijlocul cel mai indicat in educatie este aprobarea si dezaprobarea faptelor elevului. In acest caz nu ne mai adressam simturilor (aplicand pedeapsa corporala) ci sentimentelor superioare in special sentimentului moral.
Aprobarea si dezaprobarea corespunde in educatia morala a lui J. Locke cu opinia publica. Aceasta ne aproba sau ne dezaproba faptele, asa cum pentru copil “opinia publica” este parintele si educatorul.
John Locke foloseste doi termini STIMA si DISPRET. Stima trebuie manifestata atunci cand elevul face fapte bune si dispretul, atunci cand acesta greseste.
Pe calea aceasta a aprobarii si dezaprobarii vom reusi sa indrumam elevul in directia ratiunii si sa o indepartam de simturi.
Prin aceste mijloace (crede J.Locke) putem da vointei o forma constanta de manifestare care in timp le numim obiceiuri.
Un alt mijloc educativ introdus de Locke si care este foarte apreciat si astazi este INTUITIA, atat in domeniul educatiei morale cat si a educatiei intelectuale.
“ Daca elevii vor creste intr-un mediu rau, atunci toate regulele dupa lume, toate povatuirile cu putinta nu vor fi in stare sa le dea o mai buna purtare. Pentru ca trebuie sa privim ca un adevar incontestabil faptul ca societatea, in care se invartesc si felul in care se poarta, cei care le stau prin prejur, au cea mai mare influenta asupra purtarii lor, in ciuda tuturor invataturilor celor mai bune si a regulelor celor mai bine formulate. Copiii – ba si oamenii mari- se lasa a fi condusi de exemple in cele mai multe lucruri. Noi suntem cu totii un fel de cameleoni, care-si schimba culoarea intotdeauna dupa lucrurile, cari ii inconjoara; tocmai de aceea nu trebuie sa ne miram de copii, ca ei inteleg mai bine ceea ce vad decat ceea ce aud”– J. Locke – “Cateva idei asupra educatiei, paragraful 37, pag.42; Partea 1.
Aceste doua mari mijloace – obiceiul si exemplul care au ca rezultat final – formarea bunelor deprinderi.
Pe langa deprinderi sau alaturi de acestea J. Locke este preocupat in formarea caracterului, de chestiunea formarii convingerii morale.
El crede ca in foarte multe cazuri putem pleca de la convingerea morala la deprinderile morale, adica, sa apelam mai intai la ratiunea lui pentru a-l convinge de valoarea unor norme inainte sa le aplice.
- Locke avea convingerea ca educatia morala sa se faca in familie din urmatoarele motive :
- a)Pentru ca educatia morala se face mai bine in familie (el punand accent pe ea mai mult decat pe educatia intelectuala)
- b)Impresia de la timpul acela, in ceea ce priveste scoala engleza, dar care se regaseste si in timpul nostru.
I-au fost aduse contra argumete de netagaduit care vin in ajutorul educatiei scolare. Acestea fiind:
- Ca sa se dezvolte personalitatea copilului trebuie sa intre in contact cu lumea si cu viata, trebuie sa intre in contact cu alte individualitati. Numai astfel va putea dobandi increderea in sine (curaj si indrazneala) – insusiri atat de necesare in viata. Contact care ar lipsi cu desavarsire daca s-ar alege educatia in familie si nu in scoala.
- Cultura stiintifica se preda mai bine in scoala unde exista material didactic specific si personal pregatit didactic.
In aceasta disputa previzibila pentru J.Locke, acesta le-a raspuns ca educatia morala trebuie sa ne preocupe inainte de orice si care e mult mai bine cultivata in familie, iar daca pedagogul este bun, insusirile de intarire a personalitatii se pot realiza si in familie.
Argumetatie :
Aspecte comune care se regasesc in pedagogia lui J.Locke si educatia pedagogica moderna din timpul nostru.
- Un prim aspect comun dar cu influente modern adaptat intre viziunea lui J.Locke, in ceea ce priveste educatia morala individuala desfasurata in familie si educatia computerizata din timpul nostru, cand li se permite elevilor sa acceseze informatii utile invataturii fara a se mai deplasa la unitatea de invatamant. Aici as putea evidentia sistemul invatatmantului la distanta.
- In zilele noastre s-a promovat de-a lungul timpului pregatirea particulara in paralel cu scoala.
Acest tip de pregatire vizeaza numai rezultatele imediate (teste, teze sau examene de capacitate) dar care nu aprofundeaza sau definitiveaza educatia morala sau intelectuala a copilului.
Pot argumenta la cele spuse de J.Locke ca tipul acesta de educatie izoleaza tanarul intr-o lume falsa, sterila si fara viitor, fara a-i da posibilitatea sa interactioneze cu lumea reala, cu personaje reale, cu problemele reale.
In zilele noastre multi tineri au ramas captivi acestei lumi virtuale si riscul creste de la o noua inventie (aplicatie) la alta.
Copilul/tanarul nu se poate dezvolta moral si intelectual decat intre oameni, decat interactionand cu ei.