Aptitudini
– termenul de aptitudine provine din cuvantul latin aptus, care are sensul de “apt”, “capabil”, care se refera la posibiliatatea persoanei de a realiza o activitate
– notiunea de aptitudine, se refera mai mult la dispozitia nativa si in sensul acesta termenul de potentialitate este inerent intelegerii ei (Stefanescu Goanga)
Structura aptitudinilor
– verigo informationala- care implica reprezentari, notiuni, judecati despre un domeniu al activitatii
– verigo procesual-operatorie – un sistem de operatori logici, care se aplica elementelor informationale pentru realizarea modelului mental al produsului ce se doreste a fi obtinut
– veriga executiva – care include actiunile so procedeele mentale si motorii de punere in aplicare
– veriga dinamogena – reprezentata de motivatie si de afectivitate
– veriga de reglare – reprezentata de selectare si orientare valorica, de coordonare, optimizare si perfectionare
Stadii de dezvoltare a aptitudinii
- stadiul de dezvoltare – in care are loc o amplificare a structurii functionale a aptitudinii, avand ca efect o crestere a eficientei
2.stadiul de declin/regresie, care se manfesta printr-o dezvoltare optima a structurii functionale si o eficienta maxima
- stadiul de declin/regresie, in care are loc o degradare treptatta a structurii functionale a aptitudinii, avand ca efect o scadere a eficientei
Factori principali care stau la baza functionarii si organizarii aptitudinilor
- nivelul educational – care implica o crestere a performantei si mentinerea acesteia in timp
- natura si complexitatea aptitudinii – cele simple sunt formate mai rapid, la varste mai mici
- experienta necesara in vederea atingerii performantei – scaderea aptitudinii nu se asociaza neaparat cu scaderea performantei
– uneori performanta ridicata poate fi mentinuta si dupa ce nivelul aptitudinilor a scazut
– existenta unei singure aptitudini, oricat de dezvoltate ar fi nu poate sa asigure succesul intr-o activitate
– la nivelul aptitudinilor compleze este mai important modul de combinare a elementelor componente decat lipsa uneia dintre ele.
Dupa gradul de aplicabilitate in diverse domenii de activitate
– aptitudini generale- necesare si eficiente in domenii de activitate diverse, reprezentand nucleul operational al tuturor tipurilor de activitate
– aptitudinea cu cel mai mare grad de generalitate este inteligenta, ea insumand alte aptitudini dar si atentia concentrata si distributiva, spiritul de observatie, imaginatia creatoare, memoria cu un grad mare de precizie
– inteligenta creste performanta in orice domeniu de activitate, implicand flexibilitate si originalitate in abordarea fiecarei sarcini.
– aptitudini speciale, profesionale cu o aplicabilitate restransa, cu performanta intr-un singur domeniu de activitate : aptitudinea matematica, aptitudinea muzicala, aptitudinea literara, manageriala, pedagogica, sportiva, tehnica;
Aptitudinile speciale implica o organizare si o combinare a mai multor aptitudini simple ca :
- aptitudinea matematica – care transpune principiul de rezolvare la alte probleme, de a identifica regulile de organizare a infromatiilor, aptitudinea de a forma asociatii reversibile si de a reprezenta spatial, figurile si relatiile dntre acestea
- aptitudinea muzicala – o aptitudine care insumeaza auzul bun, diferentierea fina a tipurilor de sunete, simtul tonalitatii sau ureche muzicala, simtul itmului, auzul melodic, auzul armonic, imaginatie, reprezentare auditiv-muzicala
- aptitudinea literara – care inseamna spirit de observatie, gandirea critica, rapiditate asociativ-verbala, memorie vizuala si auditiva, empatie, expresivitate, perseverenta
- aptitudine manageriala – care inseamna spirit de observatie, felxibilitate in gandire, capacitate de planificare si coordonare, de anticipare, abilitatea de a lua decizii rapide, spirit critic, comunicativitatea, autocontrol, empatie, initiativa, imaginatie, fermitate.
- aptitudinea pedagogica – ce implica claritate, fluenta si expresivitate verbala, memorie buna, atentie distributiva, rationament deductiv, originalitate, spirit de observatie, empatie, rabdare, autocontrol emotional, capacitate de organizare, perseverenta, receptivitate la nou.
- aptitudinea sportiva – ce presupune coordonare, ritm, rezistenta la efort, echilibru, precizia miscarilot, perseverenta, disciplina, autocontrol.
- aptitudinea tehnica – care presupune o buna sensibilitate vizuala, auditiva, tactila, precizie motrica, viteza de reactie, perceptia corecta si rapida a formei, marimii, distantei, directiei si volumului obiectelor, spirit de observatie, reprezentarea spatiala.
Imbinarea mai multor aptitudini la nivel calitativ este definit in literatura de specialitate drept talent.
talentul implica atat dezvoltarea la nivel superior ai multor aptitudini cat si intreaga personalitate, temperamentul, caracterul, inteligenta, creativitatea, persoana contribuind la imbogatirea activitatilor dintr-un domeniu de activitate.
Pe langa talent, conceptul de geniu este frecvent intalnit in literatura stiintifica dedicata aptitudinilor
– geniul inseamna cea mai inalta forma de dezvoltare a atudinilor speciale si generale care se manifesta cu o importanta istorica in societate
– geniul creeaza un nou curent, o noua orientare, o noua paradigma in domeniul in care activeaza.