- Curs VI 1. Utilizarea manualului de geografie in lectie
2. Lecturile geografice
3. Folosirea tablei si a desenului explicativ
4. Metoda lucrului cu harta
1. Utilizarea manualului de geografie in lectie
– lucrul cu manualul sau dictionarul (poate fi dictionar geografic sau dictionar de explorari si calatorii) sau alte carti cu un continut geografic sau inrudite cu geografia(descrieri, legende, curiozitati geografice, jurnale de calatorii)
– constituie un sistem de actiuni prin care se urmareste formarea priceperilor si deprinderilor necesare in vederea utilizarii corecte si eficiente a manualeleor si a altor carti ca surse de informare
– rolul acestei metode, consta practic in actiunea cadrului didactic de a-i introduce pe elevi in tehnica folosirii textului scris, a ilustratiilor, a graficilor si a hartilor, cu semnele corespunzatoare, al caror continut completeaza textul scris
– este metoda care se foloseste pe toate treptele invatamantului, in forme diferite, in functie de particularitatile de varsta si de sursele de informare pe care le utilizeaza fiecare.
Metodica utilizarii manualului impune profesorului sa-l prezinte din prima ora de curs, de la inceputul anului scolar, sa dea informatii cu privire la titlul acestuia, la continutul capitolelor, sa nuanteze importanta lor pentru a le starni interesul, curiozitatea si placerea de a lucra cu el.
– cu ajutorul manualului si a altor materiale intuitive, se face dirijarea invatarii pe fiecare secventa a lectiei din manual, potrivit obiectivelor operationale propuse;
– utilizarea si lucrul cu manualul este de doua feluri :
1. activitatea dirijata
2. activitatea independenta
1. activitatea dirijata, in primul caz, profesorul impreuna cu elevii fac citirea lectiei pe secvente in stransa relatie cu ilustratiile, harta din manual, se explica si se redau ideile principale in schita repetata.
2. activitatea independenta – elevii continua lucrul dupa modelul facut in clasa pentru completarea planului de studiu
– in semidirijarea activitatii independente profesorul trebuie sa faca urmatoarele precizari :
a) analiza textului pe secvente
b) integrarea ilustratiilor din manual si a schitelor de harta la care trebuie urmarita legenda pentru a fi citita si interpretata
c) imbinarea schemei unei lectii facuta in clasa cu manualul acasa, pentru fundamentarea continutului
d) colectionarea de catre elevi a unor ilustratii care sa reprezinte continutul manualului
– utilizarea dictionarului geografic este un instrument de lucru, atat pentru profesori cat si pentru elevi, deoarece ofera informatii clare si concrete a unor fenomene neprecizate in manual;
– utilizarea altor surse bibliografice in acelasi scop al pregatirii suplimentare pentru elevii pasionati de disciplina geografie, li se pot recomanda si alte carti de specialitate sau reviste de gen.
- Lecturile geografice
– reprezinta un fragment selectivcu mesaj geografic surprins de autori in diferite tipuri de lucrari cu caracter literar sau de reportaj geografic sau note de calatorie sau jurnale , legende , povestiri cu un continut istorico-geografic , note biografice ale unor exploratori , ghiduri turistice , etc.
In lectiile de geografie lectura este fecvent folosita , deoarece prin stilul de redare expresiv , simbolic , metaforic , exprima continuturi stiintifice mai abstracte insa redate in imagini vii trezind astfel interesul si curiozitatea elevilor .
Lectura ii conduce pe elevi treptat in explicatia fenomenelor si conditiilor de intelegere a acestora .
Pentru ca lectura geografica sa-si atinga scopul trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte :
– Sa se tina cont de obiectivele propuse in lectie ;
– Sa se tina cont de particularitatile de varsta ale elevilor si de nivelul lor de intelegere ;
– Lectura geografica sa aiba un mesaj stiintific ;
– Sa se raporteze la regiuni precise si la obiecte concrete .
Lecturile trezesc curiozitatea de a cunoaste si de a cerceta , dorinta de a participa la discutii si creste imaginatia .
Lectura poate fi utilizata in oricare moment al lectiei .
- Folosirea tablei si a desenului explicativ
Tabla constituie unul dintre mijloacele indispensabile procesului de invatamant la toate nivelele .
Continutul de idei , definitii , schite sau desene care explica si completeaza lectia redactata pe tabla reprezinta practic un model de organizare a caietului de notite in special pentru elevii de gimnaziu .
Deprinderea de scriere sistematizata se formeaza la elevii de gimnaziu in acelasi timp cu activitatea profesorului , care utilizeaza tabla oferindu-le modalitati diferite de intocmire a cunostintelor schematice de lectii cu utilizaerea cretei colorate , a simbolurilor si desenelor .
Prin schema continutului de idei pe tabla , elevii percep lectia in intregime , pot face unele legaturi mai rapide intre secventele lectiei , intre obiectivele operationale , toate acestea ducand la fixarea cunostintelor .
Cerintele impuse pentru utilizarea tablei sunt :
– Scrierea expresiva , clara , nuantata a titlului lectiei .
– Succesiunea logica a ideilor din lectie , care alcatuiesc planul de idei .
– Spatiul tablei sa fie proportionat in asa fel incat paralel cu continutul scris(stanga) sa fie si desenul explicativ (dreapta).
– Scrierea sa fie clara , ingrijita , cursiva , corecta si fara prescurtari care ar crea confuzii .
– Este recomandat pe cat posibil sa nu se stearga tabla cu desenul explicativ pana la sfarsitul lectiei .
– Notiunile mai abstracte si denumirile proprii .
Desenul explicativ are un rol deosebit deoarece parcurs etapa cu etapa , clarifica si fixeaza notiunile invatate . Exemplu desenul structurii interne a pamantului , in care invelisurile componente sa fie redate cu creta colorata sau desenul unui bazin hidrografic sau desenul explicativ al unor tipuri de structuri geografice- aparat vulcanic .
Desenul trebuie in asa fel amplasat pe tabla pentru a fi vizibil pentru intreaga clasa .
Desenul sa se sincronizeze cu explicatia orala, cu precizarea elementelor desenate pe plansa si pe harta .
- Metoda lucrului cu harta
Harta reprezinta unul dintre cele mai importante mijloace de invatamant legat de specificul geografiei inclusiv de predarea ei ca obiect de invatamant in scoala .
Harta geografica este o reprezentare grafica conventionala micsorata la sacra si generalizata a suprafetei terestre pe un plan pe care este redata repartitia spatiala a diferitelor elemente naturale si socio-economice de pe un anumit teritoriu sau de pe intreaga planeta .
Harta reala micsoreaza suprafata terestra conform unei scari de proportie care arata de cate ori a fost micsorata unitatea de lungime (km.)existenta in natura pe hata . Exemplu la sacra 1 la 100 de mii , la un km. din natura corespunde un cm. patrat .
Harta reda elementele din natura in mod conventional si intuitiv cu ajutorul semnelor conventionale care pot fi de mai multe tipuri :
– Culorile , simbolurile geometrice , hasuri , litere , simboluri chimice , cifre sau alte simboluri prin desene schematizate care sunt explicate in legenda hartii .
– continuare –
Metoda nr. 4 – Metoda lucrului cu harta
– harta constituie un model al organizarii spatiale a obiectelor si fenomenelor din natura, un instrument de invataredeductiva si inductiva, un izvor de cunostinta explicand interdependenta intre elementele continute.
Simion Mehedinti scria :”…cea dintai pagina de geografie a fost un plan sau o harta…care a fost si va ramane totdeauna temelia adevarata a tuturor descrierilor geografice.”
George Valsan spunea :” Harta este o inlesnire pentru minte, pricepandu-se usor si aratandu-se dintr-o data in toata complexitatea fenomenelor care intereseaza. O harta inseamna o mare economie pentru invatatura .”
Tipuri de harti si atlase
Se pot grupa dupa mai multe criterii :
a) dupa scara de proportie
– harti la scara mare, 1:25.000 – 1:200.000, numite si harti topografice;
– harti la scara mijlocie, 1:200.000 – 1:1000.000, numite si harti geografice;
– harti la scara mica, peste 1:1000.000
b) dupa continutul pe care il redau
– harti ale reliefului, numite si harti geomorfologice
– hartu climatice si meteorologice
– harti ale vegetatiei
– harti ale faunei
c) tot dupa continutul lor dar cu o reprezentare mai generala a elementelor geografice pot fi :
– harti geografice fizice
– harti geografice economice
– harti politico administrative
d) dupa destinatia speciala pot fi :
– harti de navigatie maritima
– harti de navigatie aeriana
– harti turistice
– harti militare
– harti rutiere si feroviare
– harti scolare
d) dupa intinderea teritoriului pe care il reprezinta sunt :
– harti ale continentelor
– harti ale oceanelor
– harti ale tarilor
– harti ale judetelor
ATLASUL
Constituie o colectie de harti care se ordoneaza dupa un anume plan tematic in functie de continutul lor
Atlasele gepgrafice se clasifica si ele dupa aceleasi criterii :
– dupa marimea teritoriului – atlase mondiale si nationale
– dupa continut – atlase fizico-geografice si economico-geografice
– dupa destinatie – atlase scoalre, atlase stiintifice, atlase rutiere
– dupa continutul de specialitate avem atlasul climatologic, atlasul botanic, atlasul zoologic, atlasul istoric
Utilizarea hartii in activitatea didactica
– profesorul trebuie sa-l invete pe elev sa identifice tipul hartii, sa descifreze legenda, sa citeasca si sa interpreteze harta, sa localizeze pe harta elementele din continutul lectiei
A citi harta – inseamna a cunoaste mai intai semnele conventionale iar cu ajutorul lor sa se identifice ce elemente si fenomele gepgrafice reprezinta ele pe harta, cerute de o anumita lectie sau o acrtivitate didactica desfasurata in clasa, ori in teren, in orizontul local sau in excursii scolare
– in continuare tot harta ofera posibilitatea de a le descrie dupa caracteristicile lor : altitudine, densitate, grad de fragmentare, orientarea in teren, lungime
A interpreta harta – inseamna a intelege relatiile dintre obiectele si fenomenele reprezentate pe harta prin semnele conventionale si a le aplica potrivit cerintelor obiectivelor operationale din lectia data.
Citirea si interpretarea hartii – sunt totusi laturi ale aceluiasi proces si numai luate impreuna, conduc la o cunoastere a continutului hartii
– formarea deprinderii de a citi harta se formeaza in timp, fapt pentru care se impune ca harta sa fie utilizata intens la fiecare activitate didactica geografica, incepand din clasa pana in teren si in excursiile scolare.
Utilizarea hartilor din manual si din atlasul scolar
– harta din manual, prin semnele sale conventionale accesibilizeaza informatia intr-un timp foarte scurt, o simplifica, o sistematizeaza
– de aceea, profesorul va da atentie mai intai lucrului cu harta din manual, in care va avea grija deosebita ca toti elevii sa descifreze semnele conventionale pentru a face posibila citirea si interpretarea, apoi a repera elementele cerute pe atlasul geografic si in final pe harta murala.
Harta muta
Procedeul de lucru cu harta muta
Definitie : Harta este definita astfel, intrucat elementele geografice reprezentate pe ea nu poseda nici o denumire, urmand ca elevii sa le identifice si sa le denumeasca corect.
– la lectia “Carpatii Meridionali” se deseneaza harta reprezentand cele 4 grupe de munti delimitate de rauri si depresiunile principale fara nici o denumire.
– se stabilesc elevilor urmatoarele cerinte :
– precizati denumirea raurilor care-i delimiteaza
– identificati principalele grupe de munti
– enumerati culmile si depresiunile componente fiecarui grup
-
January 5, 2018 at 10:53 am#1805
EliaKeymaster
OfflineTopics: 1417
Replies: 911
Been thanked: 29 times
Metode de explorare si descoperire
Dupa specificul lor se pot grupa in :
Metode de explorare directa (observarea sistematica si independenta a obiectelor si fenomenelor geografice, lucrarile experimentale – descoperirea)
Metode de explorare a realitatii geografice prin intermediul substitutelor acesteia ( metoda demonstrativa, calculatorul si instruirea asistata de calculator)
Observarea sistematica si independenta a obiectelor si fenomenelor geografice
– metoda didactica de cercetare, de explorare geografica, nemijlocita imediata a relaitatii, un proces complex de privire a obiectelor si proceselor de asociere si de integrare si interpretare a celor vazute, dar si pe baza unor imagini similare si a unor teorii
– prin observare se aduna material faptic in cadrul metodei experimentale, a modelarii a descrierii etc.
– pe baza perceptiei directe, cu ajutorul observatii, elevii participa activ la procesul cunoasterii
– elevii privesc lumea inconjuratoare, vad obiectele si fenomenele, dar nu stiu sa observe, sa sesizeze ceea ce au in comun si ceea ce le deosebeste
– de aceea, profesorul este acela care formeaza la elevi priceperea si deprinderea de a observa
-privind modul de observare, acesta poate fi direct, atunci cand se percep elementele direct in natura sau indirect, cu ajutorul substitutelor acestora, ilustratii, scheme grafice, desene, harti, filmul dupa caseta video etc.
Observarea prin comparare
Exemple :
– observati comparativ densitatea retelei hidrografice din zona montana si din zona de campie in tara noastra ? Ce raspuns puteti da ?
– observati comparativ roca de lignit si un esantion de huila ! Ce caracteristici desprindeti ?
– in cadrul lectiei Industria energiei electrice, observati harta din manual, legenda ei si identificati principalele termocentrale si hidrocentrale dupa semnul conventional caracateristice.
continuare curs VII – 10 mai 2016
Lucrarile experimentale
– metoda de explorare directa a realitatii, prin care elevii sunt pusi in situatia de a provoca si experimenta fenomenele pentru a cunoaste in mod corect, diferite manifestari ale lor.
– sub supravegherea profesorului elevii efectueaza experiente pentru a observa concret adevarul
– activitatea se desfasoara cu ajutorul aparatelor, instrumentelor si altor materiale dinainte stabilite si pregatite de profesor, in cabinetul de geografie, in sala de clasa si pe terenul geografic.
Lucrarile experimentale se pot grupa in trei categorii :
a) lucrari frontale – exercitate de toti elevii avand aceeasi sarcina
b) lucrari pe grupe – fiecare grup are sarcinile lui
c) lucrari individuale – in care activeaza fiecare elev
Dupa specificul si finalitatea pedagogica se pot desfasura in mai multe variante
a) lucrari experimentale de tip demonstrativ in care profesorul desfasoara in fata clasei fenomenul propus
b) lucrari experimentale aplicative, care se efectueaza de catre elevi in vederea urmaririi in practica a cunostintelor teoretice
Metoda experimentala
– stimuleaza spiritul de observatie al elevilor, le suscita interesul pentru descoperirea adevarului, imbina elementele practice(manuirea unui instrument cu cele teoretice (observaream, analiza, sinteza)
– lucrarea experimentala necesita o pregatire prealabila din partea profesorului pentru asigurarea conditiilor materiale si masurilor organizatorice
– metoda experimentala depinde mult in reusita si de capacitatea creatoare a profesorului, de pasiunea lui si se aplica in functie de continutul temelor si particularitatilor de varta ale elevilor.
METODA DESCOPERIRII
– se afla in stransa corelatie cu metoda problematizarii, care pune accent pe declansarea si crearea unor situatii problema de invatare, iar descoperirea impune o atitudine activa de cautare si de gasire a diverselor alternative pentru gasirea solutiei; are loc o reactualizare a cunostintelor insusite anterior, de prelucrare, de asociere, de observare etc,. in vederea gasirii raspunsurilor.
– invatarea prin descoperire se poate realiza prin mai multe forme in raport cu cerintele didactice formulate : inductiva, deductiva si mixta(inductiv-deductiva)
Descoperirea de tip inductiva – implica analize de detaliu a unor date particulare, care conduc la generalizari in descoperirea unor concepte care definesc fenomenele de ansamblu
Descoperirea deductiva – se realizeaza in procesul de invatare, cand elevul pleaca de la cazuri generale (definitii, reguli, principii, legi, etc.) insusite anterior, pentru a ajunge treptat la adevaruri noi, la judecati particulare.
4. METODA DEMONSTRATIEI SI FORME ALE ACESTEIA
– metoda ce consta in utilizarea unor obiecte, procese sau reproduceri mai mult sau mai putin schematice ale acestora, precum si executarea sau producerea in fata elevilor a unor actiuni, fenomene, experiente, etc,. in vederea acumularii de informatii despre ele si a familiarizarii cu executarea corecta a actiunilor respective
– la baza demonstrativa se afla intotdeauna o sursa sau un model intuitiv, fie in stare naturala din mediul inconjurator, fie material ilustrativ simboloc, grafic, mijloace tehnice audio-vizuale etc.
Formele demonstratiei
Demostartie cu ajutorul obiectelor, fenomenelor si porceselor in starea lor naturala
– cea mai eficienta in invatare pentru elevi, o are perceptia directa a obiectelor si fenomenelor din mediul natural unde profesorul argumenteaza un adevar sau altul dirijand observarea elevilor
– posibilitatile de demonstratie cu ajutorul obiectelor si fenomenelor naturale sunt multiple, incepand chiar din orizontul local.
Demonstratia continutului lectiilor cu ajutorul materialului intuitiv
– se bazeaza pe utilizarea diferitelor materiale ilustrative si mijloace demonstrative care sunt in masura sa redea cu mai multa sau mai putina fidelitate, ansamblul de obiecte si fenomene despre care elevii urmeaza sa ia cunostinta
– in aceste conditii a aparut necesitatatea practica de folosire a mijloacelor de invatamant demonstrative si intuitive care sa asigure baza perceptiva si sugestiva pentru realizarea unei lectii atractive mai sugestive in intelegerea continutului stiintific.
FORME ALE DEMONSTRATIEI CONTINUTULUI LECTIILOR CU AJUTORUL MATERIALELOR INTUITIVE
A. Demonstrarea prin desene schematice efectuate pe tabla
– desenul geografic reprezinta imaginea grafica sau cartografica a cunostintelor geografice si utilizat pentru intelegerea fenomenelor si proceselor din continutul lectiei putand fi utilizat in orice moment al lectiei
– el nu trebuie sa inlocuiasca desenul din manual sau alte maeriale didactice
B. Demonstratia cu ajutorul planselor
– plansele sunt materiale grafice executate pe cartoane de dimensiuni mari, o serie de schite grafice, desene care pot fi vizualizate de la distanta din orice punct al clasei
– plansele necesita o mare grija din partea desenatorului, sa fie clare, expresive, ingrijite, sugestive si sa redea esentialul continutului stiintific in mod corect
– ele trebuie sa fie in concordanta cu obiectele lectiei, sa fie actuale, sa fie in ajutorul elevului si profesorului.
C. Demonstratia cu ajutorul fotografiilor si ilustratiilor tematice
– colectia de ilustratii tematice sau de fotografii, se organizeaza dupa capitole, teme si lectii in colaje tematice si planse poster sau panouri poster cu un caracter permanent in cabinetul geografic
– colectionarea ilustratiilor si fotografiilor se poate ordona si in mape-tematice, ilustrative sau portofolii didactice
– ilustratiile au un rol deosebit in geografie, substituind elemente si fenomene de la distante mari, inaccesibile elevilor in momnetul desfasurarii lectiei.
D. Demonstrarea cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale : diapozitive, film didactic, retroproiector
– modalitatea de imbinare a imaginii cu fondul muzical sau comentariu inregistrat se numeste activitate diason sau diaporama
– se poate utiliza in orice moment al lectiei
– demonstratia cu ajutorul filmului didactic ofera posibilitatea observatiei fenomenelor si elementelor indepartate in miscarea lor naturala
E. Calculatorul si instruirea asistata de calculator
Calculatorul si instruirea asistata de calculator(I.A.C)
– Utilizarea calculatorului standard sau in sistem multimedia in procesul de instruire la toate disciplinele de invatamant amplifica interactiunea elevilor cu calculatorul .
– In conditiile instruirii cu ajutorul calculatarului se ofera posibilitatea ca in aceeasi situatie de invatare sa regrupeze un set de elemente variate :sunete ,voci ,texte,imagini fotografice ,imagini video –animate .
– In aceste conditii , elevii pot studia fenomenele ,procesele,informatiile complexe in mod direct independent ,stopand ,revenind asupra unor secvente ,apeleaza la alte informatii vehiculate de celelalte mijloace associate a calculatorului .
– Instruirea asistata de calculator(I.A.C)este apreciata de unii autori ca fiind inovatia tehnologica cea mai importanta a pedagogiei moderne , deoarece contribuie cert la eficienta instruirii , este un rezultat al introducerii treptate a informatizarii in invatamant.
– In toate situatiiile ,calculatorul este un instrument de organizare al procesului de invatamant dirijat de profesor dar si prin autoinstruire.
– Pentru utilizarea adecvata si eficienta ,calculatorul trebuie combinat cu alte mijloace ,metode,forme de organizare a activitatii.
– Utilizarea lui la intamplare,fara obiectiv precis al invatarii,neintegrat la momentul oportun in desfasurarea lectiei ,fara o contributie la realizarea rezultatelor.
Metode bazate pe actiune
Exercitiul
Metoda algoritmizarii
Jocul didactic geographic
Modelarea
Exercitiul
-Metoda didactica fundamentala ,care se bazeaza pe actiuni motrice sau intelectuale ce se repeata relativ identic,in scopul automatizarii si interiorizarii unor modalitati sau tehnici de lucru de natura motrica (manuala) sau mintala .
-A efectua un exercitiu ,inseamna o actiune in mod repetat si constient,a face un lucru de mai multe ori ,in vederea dobandirii unei indemanari ,a unei deprinderi.
– In functie de continutul lor se pot delimita doua categorii principale de exercitii : motrice si operationale .
*Exercitiile motrice sunt cele care conduc spre formarea de priceperi si deprinderi in care predominanta este componenta motrica , ca de exemplu:manuirea aparatelor ,instrumentelor,metodelor etc.
Exemple de exercitii motrice;exercitii de manuire a busolei ,pentru aflarea punctelor cardinalesi intercardinale in clasa,dar mai ales la iesirea in teren,in orizontul local pentru determinarea punctelor cardinal in care sunt amplasate diferite puncte aflate in campul vizual(scoala ,biserica,o padure ,o sosea etc.)
-Manuirea instrumentelor meteorologice in scopul aflarii valorilor masurate:termometru,pluviometru ,girueta etc.
*Exercitiile operationale sunt acele exercitii care contribuie la formarea operatiilor intelectuale .
-Spre exemplu ,pentru consolidarea conceptului de variatie a orei pe glob ca o consecinta fundamental a miscarii de rotatie a pamantului se pot face urmatoarele exercitii cu elevii,utilizand plansa cu fusele orare si apoi atlasul.
Calculati ce diferenta de ore este intre Bucuresti si urmatoarele orase :New York,Sydnei,Tokyo?
Daca in Bucuresti este ora 10,ce ora este in fiecare oras mentionat mai sus?
Cate grade de longirudine ar trebui sa aiba fusele orare,daca o zi ar dura 36 ore,12 ore,18 ore?
Dupa functiile indeplinite,exercitiile pot fi:
De instruire(introductive sau de acomodare)
De baza(de fixare si consolidare)
Aplicative
Recapitulative
De evaluare si verificare
De manuire(operatorii)
De observare si analiza
De exprimare concreta(desen,de orientare)
De exprimare abstracta(lectura,notite )
De creatie(descrieri si compuneri geografice)
