Câmpiile și Delta Dunării
Câmpiile completează spre sud și spre vest relieful țării noastre.
– sunt cele mai netede și joase forme de relief;
– datorită climei prielnice și solurilor roditoare, vegetația naturală de stepă a fost treptat înlocuită de oameni cu diferite culturi agricole;
Câmpia Română și Câmpia de Vest reprezintă principalele regiuni agricole ale țării, în care se cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui,sfeclă de zahăr.
– în subsol, ambele câmpii prezintă zăcăminte de petrol și gaze naturale.
Câmpia Română este situată în partea de sud de-a lungul Dunării și este traversată de văile largi ale râurilor Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, care vin dinspre munți și se varsă în marele fluviu;
– Câmpia Română cuprinde suprafețe mai înalte și mai puțin netede, în partea nordică, spre Podișul Getic (Câmpia Piteștilor, cea mai înaltă ajunge la 300 de metri), suprafețe foarte joase, care ajung chiar la 10 metri în partea de est (Câmpia Siretului) și cea mai mare întindere pe suprafețe largi și foarte netede – Câmpia Olteniei, Câmpia Bărăganului;
– Câmpia Olteniei este alcătuită din câmpii tabulare, cu numeroase dune de nisip fixate prin culturi de viţă-de-vie sau salcâm: Câmpia Blahniţei, Câmpia Băileştilor şi Câmpia Romanaţilor.
Câmpia Munteniei cuprinde toate tipurile de câmpii: câmpii piemontane, în nord: Câmpia Piteştilor, Câmpia Târgoviştei şi Câmpia Ploieştilor;
– câmpii de subsidenţă, situate în locul de confluenţă a unor râuri coborâte din zona deluroasă: Câmpia Titu, Câmpia Gherghiţei şi Câmpia Buzăului;
– câmpiile tabulare sunt situate sudic: Câmpia Boianului, Câmpia Găvanu – Burdea, Câmpia Burnasului (cu margine abruptă spre Dunăre) şi Câmpia Vlăsiei (unde se află situată capitala ţării).
– Bărăganul în partea estică se compune din întinsa Câmpia a Bărăganului, de natură tabulară şi cu următoarele secţiuni: Bărăganul Ialomiţei, Bărăganul Călmăţuiului şi Câmpia Brăilei.
Câmpia de Vest este situată în vestul țării, până la granița cu Ungaria și Serbia;
– spre est se întinde până la marginea dealurilor;
– cuprinde porțiuni mai înalte, ce depășesc 100 de metri : Câmpia Carei, Câmpia Vingă
– și porțiuni mai joase : Câmpia Someșului, Câmpia Crișurilor, Câmpia Timișului
– Câmpia de Vest este o regiune cu o pouluație numeroasă, cu multe sate și orașe mari.
Delta Dunării
– este cea mai joasă unitate de relief, clădită de Dunăre și de mare
– înainte de vărsarea în mare, fluviul se desparte în 3 brațe : la nord Chilia, care formează granița cu Ucraina, la mijloc Sulina, cel mai scurt braț, pe care înaintează vapoarele de pe mare până la Brăila și la sud Sfântu Gheorghe;
– între aceste brațe se întinde Delta Dunării în ce mai mnare parte mlaștini, lacuri și canale
– porțiunile de uscat se numesc grinduri;
– vegetația Deltei este alșcătuită din stuf, arbori iubitori de umezeală (sălcii, răchite) și mici păduri de stejar, pe unele grinduri (Letea);
– aici trăiesc foarte multe specii de păsări (pelicani, cormorani, lebede) și de pești
– din cauza întinderilor mici de uscat, populația est epuțin numeroasă;
– singurul oraș este Sulina;
– principalele bogății ale Deltei sunt stuful și peștii;
– datorită peisajelor deosebite, a faunei bogate în specii rare, Delta Dunării a fost declarată rezervație naturală, cunoscută în toată lumea, de aceea suntem obligați moral să o protejăm dincolo de lege.
Fauna
Fauna Deltei este probabil cel mai important factor pentru care acest teritoriu a fost declarat ca şi rezervaţie a biosferei.
Păsările reprezintă faima Deltei Dunării, aici se intâlnesc peste 327 de specii de păsări ceea ce este cea mai bogată şi variată colonie de păsări din Europa. Din totalul speciilor de păsări 218 cuibăresc în Deltă, restul fiind doar în trecere, fiind prezente doar în anumite sezoane. Dintre speciile de păsări ocrotite din Delta Dunării amintim: pelicanul comun şi pelicanul creţ, piciorongul, ciocintors, egreta mică şi egreta mare, lopătarul, călifarul alb şi călifarul roşu, lebăda mută şi lebăda cântătoare precum şi una dintre cele mai rare păsări din Europa: vulturul codalb
Peştii sunt atracţia celor împătimiţi în arta pescuitului sportiv. Aici trăiesc 110 specii de peşti dintre care 75 sunt specii de apă dulce. Printre cele mai valoroase specii de peşti din Deltă se numără cu siguranţă sturionii. Aceştia sunt apreciaţi mai ales datorită icrelor negre (caviarul). Dintre speciile de sturioni existente pe plan mondial sunt prezente în Delta Dunării: morunul, nisetrul, păstruga (sturionii marini), cega şi viza (sturionii de apă dulce). Alte specii de peşti: scrumbia (peşte migrator), crapul, carasul, bibanul, ştiuca, somnul (cel mai mare peşte din Deltă – poate ajunge chiar şi la 400 de kilograme), salăul, avatul, roşioara
Mamiferele sunt reprezentate mai ales de animale de talie mică: vidra, nurca, dihorul, enotul, vulpea.
Reptile şi amfibieni se intâlnesc la tot pasul. Cele mai reprezentative fiind broaştele ţestoase şi şerpii de apă
Flora
Vegetaţia Deltei este luxuriantă, pe alocuri vizitatorul are impresia că se află într-o veritabilă junglă. Putem deosebi mai multe tipuri de plante: plante de uscat , plante riverane şi de plaur şi plante cu frunze plutitoare.
Dintre plantele de uscat menţionăm plopul, arinul, salcia albă, frasinul. Plantele riverane şi de plaur sunt reprezentate de stuf, papură, măcriş, floarea de nu mă uita, feriga de apă, izma broaştei. Un aspect interesant de notat este faptulo că Delta Dunării reprezintă cea mai compactă suprafaţă stuficolă din lume (circa 240 000 de hectare). În ceea ce priveşte plantele cu frunze plutitoare, ele sunt reprezentate de nufărul alb (Castalia Alba), nufărul galben, iarba broaştelor, limba apei, ciulinii de baltă.
Un element de vegetaţie aparte îl reprezintă plaurii – aceştia sunt insule de vegetaţie plutitoare, un veritabil amestec de rădăcini, ierburi, stuf şi resturi organice. Plaurii se formează atunci când în rizomii de stuf (tulpinile subterane ale stufului) se acumulează gaze care duc la ridicarea stratului de stuf. Plaurii sunt de mai multe tipuri: mobili (se deplasează liber), împotmoliţi şi fixaţi. Plaurii pot fi periculoşi pentru navigaţie deorece împinşi de vânt pot închide canalele sau lacurile îngreunând semnificativ navigaţia.
Populaţia
Delta Dunării este cea mai puţin populată zonă din Europa temperată, densitatea medie fiind de 2 locuitori la kmp. Populaţia totală se ridică la aproximativ 15000 de locuitori din care 4600 în oraşul Sulina iar restul în 27 de sate. Dintre aceste sate doar 3 au mai mult de 500 de locuitori.
Printre cele mai importante localităţi se numără: Sulina, Sfântu Gheorghe, Chilia Veche, Crişan, Malicu, Pardina, Mila 23, Caraorman, Periprava. În ceea ce priveşte componenţa etnică a locuitorilor aici putem întâlni o gamă variată de naţionalităţi. Alături de români trăiesc ruşi lipoveni, turci, tătari, ucrainieni.