AnnaE
#0

Harta conceptuală

 

Harta conceptuală sau harta cognitivă se defineşte ca fiind o imagine a modului de gândire, simţire şi înţelegere ale celui sau celor care le elaborează. În cazul preşcolarului, după multe experienţe în acest sens realizează o hartă conceptuală – simplă la început, apoi din ce în mai completă -, devenind o modalitate, o procedură de lucru la diferitele domenii experienţiale, dar şi inter – şi transdisciplinar. Aceasta procedura poate fi folosită în predare, în învăţare şi în evaluare.

 

Harta conceptuală este o metodă prin care învăţarea noilor informaţii depinde de cunoştinţele acumulate şi de relaţionările pe care copilul le stabileşte între acestea. În hărţile conceptuale sunt incluse idei noi într-o structură cognitivă, fiind rearanjate cunoştinţe deja acumulate, astfel încât idei noi dau roade pe terenul metodelor cognitive existente.

 

Conceperea acesteia se bazează pe principiul potrivit căruia „învăţarea temeinică a noilor concepte depinde de conceptele deja existente în mintea elevului şi de relaţiile care se stabilesc între acestea”. (Teoria lui Ausubel).

 

Esenţa cunoaşterii constă în modul cum se structurează cunoştinţele. Important este nu cât ştie preşcolarul, ci relaţiile pe care le stabileşte între cunoştinţele asimilate.
Astfel, harta conceptuală poate fi înţeleasă ca un grafic ce cuprinde concepte centrale, localizate în centrul acesteia şi concepte secundare, localizate pe marginea hărţii.

 

Etapele metodei sunt următoarele:

 

– pregătirea, formarea grupurilor;
– stabilirea temei de lucru;
– generarea idelor, definirea conceptelor;
– structurarea ideilor, selectarea lor;
– reprezentarea grafică, elaborarea hărţilor conceptuale;
– interpretarea: verificarea listei de concepte, analiza utilităţii pentru scopurile propuse, analiza relaţiilor dintre concepte;
– utilizarea hărţilor conceptuale: prezentarea unor proiecte, realizarea unor produse, întocmirea unor portofolii.

 

Ca metodă de evaluare, harta conceptuală are următoarele avantaje:
– organizează cunoştinţele existente în mintea preşcolarului;
– elimină simpla reproducere a unor definiţii sau algoritmi de rezolvare a unei probleme; – scoate în evidenta modul cum gândeşte copilul şi cum foloseşte ceea ce a învăţat.

 

Exemplu de hartă conceptuală :
Animale sălbatice
Se poate lucra individual, dar şi pe grupe.
Educatoarea sau copiii pot desena în mijlocul paginii câteva animale sălbatice, iar prin săgeţi trasate spre margine, copilul desenează sau scrie tot ce ştie despre animalele sălbatice.