Zeul Thoth a fost una din figurile centrale in mitologia egipteana din care s-au inspirat ocultistii de-a lungul secolelor.
Divinitate importanta in panteonul egiptean, Thoth a fost identificat de greci ca fiind zeul lo Hermes, pentru ca mai tarziu prin combinarea trasaturilor acestor doua divinitati sa apara alt personaj pe numele sau Hermes Trismegistus, adica, “de trei ori nascutul”. El a fost considerat parintele magiei moderne, sdar si un mare profet, intelept si un scriitor prolific al acelor vremuri iar in secolele urmatoare avea sa exercite o puternica influenta asupra ocultismului, alchimiei si magiei.
In ceea ce-l priveste pe Thoth, acesta era zeul scrib egiptean si inventatorul scrierii si al legii. A fost zeul timpului, matematicii si al astronomiei, precum, si stapanul magiei. Cunoscut pentru abilitatea si siretenia sa apare infatisat adesea cu cap de pasare ibis, purtand o tablita pe care isi nota greutatea sufletelor din asa-numita “sala a judecatii”, peste care prezida Osiris, zeul lumii de apoi. El era, asadar, “mediatorul” intre divinitati si mesager al zeilor, prin aceasta trasatura avea sa fie identificat ca Hermes de catre greci si Mercur la romani.
Hermes Trimegistus avea sa se nasca din amestecul dintre un zeu egiptean si un zeu grec, la care s-a adaugat un alt component neasteptat, iudaismul timpuriu. Unii savanti sustin ca existenta unei legaturi intre Thoth, Hermes si Enoh, profetul din Vechiul Testament si aceasta ar explica periaoda indelungata pe care israelitii au petrecut-o in captivitate in Egipt (informatie considerata reala de catre istorici).
In Facerea se relateaza ca Eboh ar fi trait 365 de ani iar moartea sa era descrisa astfel :
” Si a placut Enoh lui Dumnezeu si apoi nu s-a mai aflat, pentru ca l-a mutat Dumnezeu”.
Enoh era considerat faptuitorul dorintelor lui Dumnezeu, mesagerul lui si inventatorul matematicii, astronomiei si al scrierii, calitati pe care le imparte cu Thoth si Hermes. Observam ca intre credinta iudeo-crestina si traditiile “pagane’ nu e o diferenta prea mare pe cat am putea crede. Aceasta legatura va deveni in timp, sursa de inspiratie pentru numeroase societati secrete si cercuri oculte.
Hermes Trimegistus era privit de catre antici dar si de adeptii sai de mai tarziu drept Constiinta sau Mintea Universala. El a lasat o mostenire palpabila, fiind autorul mai multor carti si a o serie de texte cunoscute sub denumirea Hermetica, in care trateza teme de filozofie, misticism si gnosticism, facand numeroase referiri la magie si alchimie. Aceaste teme au fost scrise pe papirus in greaca, se crede ca prin jurul secolelor I si III d.Hr., sintetizand conceptiile lumii “pagane” din acea perioada, cu precadere cultura orasului egiptean Alexandria, puternic influentata de gandirea greaca.
Se crede ca aceste texte sunt copii ale unor parti dintr-o opera mult mai vasta care nu e rezistat in totalitate trecerii timpului. Aceste copii cuprind un mozaic de idei care reflecta teme pagane ale epocii, alcatuind un fel de biblie a paganismului si magiei, asa cum Noul si Vechiul Testament reprezinta chintesenta gandirii iudaice si crestine a acelor vremuri.
Manly P.Hall in cartea sa publicata in 1928, “Invataturile magice ale tuturor timpurilor” a remarcat ca acets texte si implicit autorul lor nu au fost primite cu ostilitate la inceputurile crestinismului iar unii dintre Parintii Bisericii au declarat ca Hermes dadea semne de inteligenta si ca daca s-ar fi nascut intr-o epoca mai luminata ar fi devenit un mare om.
Clement Alexandrinul a fost unul din primii invatatori si scriitori crestini, fiind principala noasta sursa de legatura cu Hermes Trimegistus a sustinut ca opera acestuia cuprindea 42 de carti dintre care 36, contineau “intreaga filozofie a egiptenilor”
Exista pareri ca multe din textele lui Hermes au fost ascunse in desert intr-un loc stiut de o mana de initiati, fapt care a nascut de-a lungul vremii nenumarate speculatii.
rezumat dupa cartea “Istoria societatilor secrete” de Michael Streeter