AnnaE
#0

SATURN

 

    Isi trage denumirea de la zeul secerisului la romani: Saturn;

  • din cele 5 planete din antichitate Saturn a fost cunoscutã ultima;
  • are o miscare înceatã de 30 de ani in jurul Soarelui;
  • la o distantã de 2 ori mai mare de Pãmânt decât Jupiter;
  • este greu de studiat datoritã iluminatiei slabe;
  • se cunosc putine date despre ea dinaintea erei spatiale;
  • Inelul- în 1610- Galilei- observã cã planeta pare sã aibã mânere si scrie cã “Saturn are urechi”;
  • în 1656- Chr. Huygens- descoperã inelul planetei;
  • a doua mare planetã din Sistemul Solar;
  • are un diametru ~ 120000 km pe care ar putea fi aliniate 9 planete având dimensiunea egalã cu cea a Pãmântului;
  • volum de 100 de ori mai mare decât cea a Terra iar masa este de 95 de ori mai mare;
  • forta de gravitatie la ecuatorul saturnian este mai micã decât pe Terra în ciuda mãrimii;
  • materialul sãu este mai mult în stare lichidã si gazoasã si de aceea densitatea este foarte micã 70% din cea a apei;
  • are o rotatie rapidã în jurul axei 10 h, 26 min. rezultã o umflãturã la ecuator unde diametrul este cu 10500 km mai mare decât la poli;
  • este cea mai turtitã planetã;
  • ca si Jupiter este o sursã de cãldurã: radiazã de 2.9 ori mai multã energie decât Soarele;
  • cãldura internã a planetei Saturn determinã încãlzirea atmosferei si fenomene meteorologice;
  • acoperitã de nori densi si o pãturã de metan mai groasã în atmosfera înaltã a planetei;
  • partea cea mai spectaculoasã a planetei este inelul;
  • însã în 1975 s-au descoperit douã inele, concentrice despãrtite de diviziunea Cassini, apoi trei (mai târziu) si prin sondele spatiale precum Pioneer 11 câteva mii;
  • acestea ridicã câteva enigme cum ar fi natura lor despre care nu se stie nimic;
  • cert este cã acestea sunt prea active pentru a fi rãmas neschimbate 4 milioane de ani;
  • dacã s-ar cãlãtori pe un inel, inelul A, cu 25 km/zi am reveni la locul de plecare dupã 95 de ani;
  • grosimea lor diferã de la 5-10 km la 10 m;
  • o altã enigmã este existenta inelelor care reprezintã o sfidare a legii gravitatiei;
  • combinate cu presiunea luminii solare si câmpul magnetic saturnian, particulele din inele ar trebui o parte sã cadã pe planetã iar cealaltã sã fie împrãstiatã în spatiu;
  • ca structurã sunt formate din particule diverse: praf, pietricele si blocuri gigantice;
  • sonda Pioneer 11 a trecut prin inelul 3 fãrã urmãri, dar cu cel putin 4 lovituri;
  • materialul are densitate micã si s-ar pãrea cã este gheatã;
  • inelele nu sunt de loc asemãnãtoare dupã cum aratã sonda Voyager;
  • peste inele se pot observa dâre de luminã asemãnãtoare unei “spite”; fenomenul este legat de lumina solarã;
  • Satelitii:- sunt în numãr de 17 si foarte diferiti între ei;

                    - au densitãti foarte diferite la fel ca activitatea;

  • la marginea primului inel, A, orbiteazã un satelit de 30 km diametru;
  • primul satelit, cu alti 2 formeazã o centurã de trei;
  • pe la 150000 km de centru se aflã alti 2 sateliti de 180 si 120 km diametru;
  • toti cei 5 au fost descoperiti în 1980;
  • nu au primit nume ci doar numere de ordine;
  • urmãtorul în ordinea distantei fatã de centru planetei, Mimas, are diametrul ~ 400 km; este supranumit “satelitul cu motor” datoritã existentei pe el a unui crater de 130 km diametru cu un vârf înalt de 6 km în centru, ca un motor cu reactie;
  • urmãtorul este Enceladus ~ 500 km diametru, reflectã aproape în întregime lumina de la Soare lucru care dovedeste cã este aproape în întregime acoperit de gheatã;
  • acestui satelit datoritã eruptiilor din interior i se sfarmã gheata si în jurul sãu se formeazã un microinel reâmprospãtat de gheata ruptã din satelit care se depãrteazã;
  • pe la 300000 km, Thetys- de douã ori mai mare ca Enceladus brãzdat de un sant de 3 km adâncime si lat de 20 km;
  • urmeazã satelitii Diona si Rhea: sfere cu diametru de 1120 km si 1530 km; foarte întunecati;
  • Diona are un tovarãs mai mic Diona B la 377400 km de centrul planetei, alcãtuit din gheatã;
  • Rhea orbiteazã la 527000 km; atât Rhea cât si Diona sunt plini de cratere;
  • Titan- are diametrul cu 5800 km mai mare ca a planetei Mercur si ridicã problema vietii;

               - are o atmosferã de azot- 70% , metan si acid cianhidric- 8%;

               - presiunea este de 4 ori mai mare ca pe Terra;

               - are o temperaturã foarte scãzutã de –180ºC, o pãturã de nori mai groasã ar putea mentine solul la o temperaturã favorabilã vietii (~ ca în Antarctica);

               - are o gravitatie de 2/3 din cea a lunii si se roteste la ~ 1228000 km;

  • Hyperion- se roteste la ~ 1.5 milioane km de centrul planetei;

                      - are diametrul de 300 km;            

                      - este foarte putin cunoscut;

-     Iapet- are 1500 km diametru;                     

               - se roteste la 3.5 milioane km;

               - are o emisferã de 5 ori mai strãlucitoare ca cealaltã;

  • Phoebe- este un asteroid care trecând pe lângã Saturn i-a devenit satelit;

                  - orbiteazã la 13 milioane de km de Saturn;                              

                  - este singurul care se roteste retrograd (în sens invers celorlalti);

  • Saturn apare ca un minisistem planetar în care Saturn ar fi astrul central;
  • Ultimele cercetãri aratã cã între Titan si Rhea se aflã o centurã de asteroizi;