Conceptul de inovare și creativitate
“Inovarea - o schimbare care creează o nouă dimensiune a performanţei.”
(Peter Drucker)
Definiție – concept: Termenul „inovare” are o largă utilizare, fiind folosit cu diverse semnificaţii. Într-un sens larg, inovarea defineşte introducerea noului pentru obţinerea de rezultate utile.
În multe cazuri, inovarea are la bază invenţii, dar cele două concepte nu sunt sinonime.
Conform DEX, a inventa înseamnă „a crea, a născoci ceva nou care nu a existat până atunci, a imagina pentru prima dată; a face o descoperire tehnică”, iar invenţia reprezintă “o rezolvare sau realizare tehnică dintr-un domeniu.
A inova înseamnă „a face o schimbare, a introduce o noutate într-un domeniu, într-un sistem”, iar inovare înseamnă „noutate, schimbare, prefacere”.
„Procesul global de creativitate tehnologică şi comercială, transferul unei noi idei sau a unui nou concept până la stadiul final al unui nou produs, proces sau activitate de service, acceptate de piaţă.”(Oslo Manual, 2005)
Descriere:
Inovația în cercetare, în educație și cultură, în științe și în toate domeniile vieții sociale nu poate fi asigurată fără a asigura prin sistemele și procesele de învățământ aceste premise, fără a forma pe copii pentru a fi inovatori, creativi, având încredere în potențialul lor inovativ, cultivându-l și stimulându-l.
Aceasta presupune schimbări profunde în sistemul de învățământ, atât în plan curricular, cât și în formarea cadrelor didactice, pentru a interacționa diferit cu copiii, încurajând și stimulând, atrăgând și cultivând curiozitatea descoperirilor, plăcerea de a descoperi, încrederea în potențialul lor. De aceea, prin workshop-ul explorativ, ne propunem să identificăm tipurile de cercetări și de acțiuni de întreprins, pentru a delimita bune practici, a diagnostica practicile care stimulează inovația, a le promova și implementa, a identifica pârghiile și modalitățile prin care putem introduce această schimbare paradigmatică pe scară largă în educație și formare, la toate nivelurile de școlaritate și în afara lor, în educația nonformală și informală.
Notiunea de creativitate a fost, initial, consemnata sub alte denumiri: inspiratie, talent, supradotare, geniu, imaginatie (fantezie creatoare). Dupa studii aprofundate si de lunga durata din domeniul psihologiei, s-a remarcat faptul ca aceste notiuni reprezinta doar unele trasaturi psihologice ale persoanei creative.
Inspiraţia este o stare psihica de tensiune puternica, cu o durata variabila, in cursul careia se contureaza in linii generale viitoarea idee sau solutie noua. Atributele esentiale ale inspiratiei sunt spontaneitatea si vibratia afectiva.
Talentul este considerat ca o continuare a unei aptitudini naturale sau a unei abilitati, o treapta superioara de dezvoltare a acesteia. Talentul nu este caracterizat doar prin efectuarea cu succes a unei activitati, ci si prin capacitatea de a crea opere originale. Individul dotat cu talent se caracterizeaza printr-o inteligenta deosebita, o puternica impresionabilitate, o mare exigenta fata de sine dispunand de un puternic spirit autocritic, care-l face sa fie permanent nemultumit de ceea ce creeaza si doreste perfectiunea. Ca trasatura distinctiva a talentului este uriasa putere de munca.
Supradotarea sau geniu sunt termeni care se intrepatrund in mare masura. Individul supradotat este inzestrat cu „daruri naturale” care ii permit sa faca lucruri deosebite, iar geniul constituie aptitudinea naturala de a crea ceva cu totul remarcabil.