AnnaE
#0

Convorbirile

 

În învăţământul preşcolar primele obiective ale educaţiei  limbajului se referă la formarea deprinderilor de a răspunde la întrebări şi de a formula întrebări . Deci convorbirea ca activitate de tip preşcolar contribuie la realizarea acestor obiective şi urmăreşte în acelaşi timp , formarea deprinderilor de pronunţie corectă , de structurare a exprimării şi de însuşire a limbii române literare .

         În funcţie de nivelul exprimării copiilor ,  educatoarea  stabileşte momentul în care org. fiecare tip de convorbire .

        

Convorbirea o putem transforma şi în jocuri , de exemplu ,,scaunul povestitorului”.

          Având în vedere evoluţia formării limbajului la copii preşcolari şi particularităţile vârstei , putem deduce mai multe tipuri de convorbiri cu suport :

-          Convorbiri  cu suport intuitiv de sprijin ;

-          Convorbiri după o ilustraţie ;

-          Lectură după imagini ;

-          Convorbiri generalizatoare ;

-          Convorbiri pe teme date .                                                       

        În funcţie de subiectele abordate , convorbirile dezvoltă calităţi morale ca : respect , hărnicie , curaj , cinste , stăpânire de sine , politeţe etc.

     În cadrul convorbirilor se formează deprinderi de comunicare , deoarece fiecare copil este receptor sau transmiţător , ptr. că învaţă să formuleze un mesaj , să respecte cadrul şi subiectul mesajului , să aprecieze corect şi civilizat răspunsuri . Cei timizi , dobândesc curaj şi încredere în sine , fac eforturi de voinţă , se deprind să-şi susţină ideile etc.

     Trebuie să alegem temele pentru convorbiri cu mare atenţie . Acestea pot fi din lumea copilăriei , din plan social , din natură . Pentru a atrage copii să participe la convorbiri , acestea trebuie să fie cunoscute copiilor , să fie atrăgătoare , să le stârnească interesul .

         

Convorbiri  după materiale de sprijin :

         

Materialele de sprijinpot fi : ilustraţii , imagini pe calculator , pe video, obiecte etc.

Educatoarea îndrumă copiii să  observe materialele , le pune întrebări în legătură cu ele , iar copiii răspund în prop. După ce se  formează deprinderile de a răspunde la întrebări , copii  sunt îndrumaţi să formuleze întrebări despre  conţinutul materialelor de sprijin .  

        Convorbirile pot fi eficiente , dacă materialele de sprijin îndeplinesc anumite condiţii:

-          să urmărească obiectivele activităţii ;

-          să prezinte aspecte cunoscute copiilor ;

-          să conţină 1-2 acţiuni observabile ;

-          să fie realizate într-o formă accesibilă copiilor de 3-5 ani ;

-          să prezinte acţiuni cu  legături logice între ele ;

-          să aibă o dimensiune potrivită sălii de grupă , încât să fie observate de toţi copiii ;

-          să corespundă din punct de vedere estetic.

 

Întrebările au şi ele o foarte mare importanţă, ele trebuie să se încadreze în următoarele criterii :

-          să fie clar formulate ;

-          să aibă în vedere nivelul exprimării copiilor ;

-          să nu fie prea dezvoltate ;

-          să se refere la materialul de sprijin ;

-          să solicite răspunsuri în propoziţii ,

-          să stimuleze gândirea , imaginaţia .

Educatoarea ţine seama de faptul că aceste convorbiri pot fi eficiente, dacă se desfăşoară într-o atmosferă caldă deschisă , nestresantă, unde exprimarea copiilor este liberă , fără teama de a greşi .

Momente :

1.  Asigurarea climatului corespunzător -   aerisirea  clasei

                                                                                           -aşezarea scăunelelor în semicerc ;

                                                                                           -materialul de sprijin este pus în locul în care poate fi văzut de toţi copiii .

                          

2. Introducerea în activitate – Putem începe cu o ghicitoare ,un  proverb , un joc scurt cu păpuşile , etc. În continuare , actualizăm cunoştinţele dobândite anterior în legătură cu tema , se trezeşte  interesul pentru noua temă .

                         

3 .  Anunţarea temei . Putem spune că ,, am vrea să ştim …, am auzit că. .., am primit o scrisoare în legătură cu…, am vorbit cu…               

                       

Momentul următor este ,,Desfăşurarea convorbirilor „ care  începe cu formularea unor precizări referitoare la desfăşurarea activităţii . Acum li se reaminteşte copiilor că trebuie să asculte întrebările cu atenţie , să formuleze răspunsuri clare , să asculte răspunsurile colegilor , să le completeze dacă sunt solicitaţi etc.

                         

4. Prezentarea  materialelor de sprijin este făcută de educatoare , iar copii le privesc şi răspund la 1-3 întrebări în legătură cu ele .

                        

5. Intuirea materialului prin întrebări şi răspunsuri se face având  în vedere structura unei compuneri : introducere , cuprins şi încheiere. Potrivit comportamentelor ce trebuie formate , educatoarea urmăreşte ca răspunsurile să fie formulate în prop. simple la gr. mică , în prop. dezvoltate la gr. mijlocie şi în fraze la cei de gr. mare . este bine ca pentru fiecare întrebare să , să se solicite mai multe răspunsuri . În felul acesta copiii obţin informaţii şi unii de la alţi , pe lângă cele date de educ.

       Răspunsurile copiilor depind în mare măsură , de :

        - nivelul exprimării lor ;

       - pregătirea pentru activitate ;

       - tema convorbirilor :

       - calitatea întrebărilor ;

       - calitatea materialelor de sprijin .

        Educatoarea urmăreşte ca răspunsurile copiilor să îndeplinească următoarele condiţii :

-          să fie în concordanţă cu întrebarea ;

-          să fie formulate clar , corect , precis ;

-          să fie rezultatul gândirii copiilor .

După ce au fost parcurse toate materialele de sprijin se formulează concluziile . Copii sunt solicitaţi să aşeze propoziţiile formate în ordine logică .

                      

 6 . Concluziile convorbirilor :

-la gr. mică      2-3 prop. despre ce a prezentat materialul

-la gr. mijlocie mai multe prop. despre prezentare

-la gr. mare   text / variante de text( mai multe prop. puse într-o ordine logică

ptr. a forma o exprimare coerentă)

           Concluziile pot fi : parţiale după fiecare idee principală şi  generale la sfârşitul convorbirilor .

          Aceste concluzii nu înseamnă repetarea mecanică a celor discutate , ci reprezintă un  nou exerciţiu de eficient de exprimare.

                       

7. Evaluarea convorbirilor  se realizează de educatoare , de obicei într-o formă pozitivă . Se poate referi şi la alte aspecte , fără să nominalizeze copiii(Data viitoare cred că daţi răspunsuri mai …) dar cu nuanţă mai mobilizatoare).

                     

Convorbiri după o ilustraţie(grupa mare)

           

 Intuirea ilustraţiei  -  Acest tip de activitate se desfăşoară doar la grupa mare deoarece copiii trebuie să sesizeze mai multe acţiuni  aflate într-o singură ilustraţie . Educatoarea le conduce observarea din plan apropiat spre plan îndepărtat , iar copiii formulează propoziţii în legătură cu ceea ce văd . Este bine să se ceară  , mai multe formulări de prop . pentru  aceeaşi  acţiune încât să fie activaţi şi solicitaţi mai mulţi copii. În continuare se realizează variante de enunţuri dezvoltate ( fraze) despre conţinutul materialului de sprijin .

          

Ordonarea enunţurilor  -  Acum copiii sunt solicitaţi să aşeze într-o ordine logică prop. formate în timpul convorbirii .

    În funcţie de nivelul exprimării lor se solicită cât mai multe variante , acestea fiind realizate prin încurajarea copiilor . Procedând astfel îi dăm posibilitatea copilului să creeze o formă proprie , care vine din interior şi nu din exterior ( aceasta am gândit-o eu ). 

   

Etapele activităţii sunt la fel cu cele de la convorbiri după material intuitiv .

                        

Lectura după imagini(gr. mare)

   

Potrivit DEX ,,lectură” este ,,faptul de a citi”. Pornind de aici ,apreciem că lectura după  imagini se poate  realiza cu copiii care pot ,,citi” aceste imagini . Pentru preşcolari , a citi înseamnă a observa o imagine şi a spune ceea ce vezi în propoziţii aşezate în ordine logică .

      Imaginile folositeîn această activitate trebuie să îndeplinească anumite condiţii :

-          să fie clare ;

-          să fie atractive ,să trezească interesul copiilor ;

-          să dezvolte o temă cunoscută ;

-          să evidenţieze introducerea , cuprinsul şi încheierea acţiunii prezentate .

Educatoarea conduce observarea copiilor prin întrebări clare , scurte ,corect formulate , care să solicite răspunsuri în propoziţii .

Întrebările urmăresc şi dezvoltarea limbajului copiilor prin introducerea unor cuvinte şi expresii noi .

 

Etapele lecturii după imagini pot fi următoarele :

1.      Asigurarea climatului –afectiv şi organizatoric ;

2.      Introducerea în activitate ;

3.      Trezirea interesului pentru activitate sau pentru temă ;

4.      Anunţarea temei ;

5.      Prezentarea imaginilor  în faţa copiilor ;

6.      Observarea  globală a imaginilor ;

7.      Întrebări generale despre imagini ;

8.      Intuirea imaginilor şi abordarea unor construcţii lingvistice în legătură cu construcţiile lor şi insistând pe variante de răspuns ;

9.      Aşezarea enunţurilor într-o ordine logică ;

10. Evaluarea în sensul mobilizator .

             

Convorbiri generalizatoare (gr. mare)

      

Acestea se fac după ce copiii şi-au însuşit informaţiile necesare în legătură cu o temă . Fiind vorba de de generalizări , ele se desfăşoară cu grupa care are cei mai mulţi copii capabili de această performanţă .

De exemplu , după ce s-au organizat mai multe activităţi despre animalele domestice şi sălbatice , de la noi din ţară sau din alte ţări , pot planifica şi convorbiri generalizate cu tema ,,Animale”.

       Pentru aceste convorbiri educatoarea îşi întocmeşte o serie de întrebări aşezate în ordinea în care ar dori să fie formulate concluziile finale . Pentru ca fiecare copil să-şi elaboreze concluzii prin efort propriu , se recomandă ca la fiecare întrebare să se solicite mai multe răspunsuri .

                            

Convorbiri pe teme date sau libere (gr. mare)

       

Acestea se desfăşoară pe teme alese de copii sau de educatoare . Au la bază seturi de întrebări care conduc copiii în „explorarea” temei .

         În prima parte copiii formulează răspunsuri la întrebările educatoarei şi în a doua parte ordonează  răspunsurile pentru realizarea unui enunţ despre temă .

           În alte activităţi de acest fel , educatoarea anunţă tema convorbirilor şi copiii prezintă diferite întâmplări care se încadrează în tema respectivă .  Aceasta urmărind pronunţia corectă , exprimarea corectă şi coerentă..

              

Etapele activităţii pot fi :

 

1.      Alegerea temei . Anunţarea ei . Stabilirea sarcinilor pentru pregătirea activităţii .

2.      Aşezarea materialelor ;

3.      Organizarea grupei ;

4.      Trezirea interesului pentru temă ;

5.      Stabilirea legăturii cu alte activităţi de acelaşi fel ;

6.      Desfăşurarea activităţii . Întrebări şi variante de răspunsuri ;

7.      Aşezarea răspunsurilor în ordine logică ;

8.      Elaborarea unui enunţ dezvoltat în legătură cu tema ;

9.      Evaluarea activităţii .

 

Attachments
convorbirile.docx 16.2 Kb . 389 Views