Definitie : Subiectul este partea de propozitie care arata cine face actiunea exprimata de predicat sau cine are caracteristica exprimata prin numele predicativ.
Intrebari: Cine? Ce? (face actiunea) Despre cine/ce este vorba in propozitie ? puse predicatului.
Cazul: Nominativ
Se exprima prin urmatoarele parti de vorbire:
-substantiv –comun –simplu: Baiatul lucreaza mult.
-compus: Floarea-soarelui este o planta.
-propriu: Radu invata la matematica.
-pronume –personal: El este acasa.
-de politete: Dumnealui este profesorul de sport.
-demonstrativ: Acela pleaca de la scoala.
-posesiv: A mea este in excursie.
-nehotarat: Toate sunt coapte.
-relativ: Ma intreb cine vine.
-interogativ: Cine a venit?
-negativ: Nimeni n-a venit la petrecere.
-numeral –cardinal: Doi au castigat.
-ordinal: Al treilea a invins.
-verb –infinitiv: A invata este necesar.
-supin: De cantat este placut.
-adverb cu rol de substantiv: Raul a trecut. Binele invinge.
-interjectie: Se aude vai!
E. Clasificare:
Sb –simplu: Maria citeste.
-compus: Corina si Raul se joaca.
Sb –inclus: verbul este la pers. I, II, sg si pl: Citesc. (eu) Cititi. (voi)
-subinteles: versul este la pers. III sg si pl: Citeste. (el) Citesc. (ei)
PREDICATUL
Definitie: Predicatul este partea principala de proopozitie care arata ce face, cine este, cum este, ce este subiectul.
Clasificare
Predicat verbal
Predicat nominal
1. Predicatul verbal – exprimat printr-un verb la modul personal, arata ce face subiectul, impreuna cu Sb. Sau fara el poate contrui o propozitie de sine statatoare
Exp. – verb la modurile personale: Indicativ: Eu merg la scoala.
Imperativ: Du-te!
Conjunctiv: Sa citim cu totii.
Conditional-optativ: Ar compune o scrisoare.
Verb la cele 3 diateze:
Activa: Eu invat la gramatica.
Pasiva: El este invatat de profesor.
Reflexiva: El isi face temele.
Intejectie predicativa: Hai la noi!, Iata o vaza!
Locutiuni verbale: Imi aduc aminte de tine., A luat-o la fuga pe drum.
A FI – verb predicativ in urmatoarele cazuri:
Cat este ceasul? (este poate fi inlocuit cu verbul „arata”)
Cat este painea? (costa)
Unde este elevul? (se afla)
Eu sunt din Sibiu. (provin)
Am fost la bunici. (a vizita)
Maine va fi o saptamana de la plecarea lor. (se implineste)
Textul este din nuvela « Alexandru Lapusneanul ». (apartine)
2. Predicatul nominal – exprimat printr-un verb copulativ la modul personal si un nume predicativ.
Arata – cine este subiectul : Omul acela este Vasile.
-ce este subiectul : Radu este antrenor.
-cum este subiectul : Mihai este destept.
Retine : Pe langa verbul « a fi » exista si alte verbe care pot fi copulative :
A iesi
A ajunge - cand pot fi inlocuite de verbul « a deveni »
A se face
A ramane – cand NU are sensul de a sta, a se opri
A insemna – cand NU are sensul de a face un semn
A deveni – este intotdeauna copulativ
A parea – cand nu poate fi inlocuit cu verbul « a fi »
Verbe copulative - P.N. Verbe predicative – P.V.
El este campion. El este in clasa.
El va ajunge doctor. El a ajuns in clasa.
El a iesit profesor. El a iesit din clasa.
El se face inginer. El isi face temele.
A munci inseamna a castiga. El si-a insemnat exercitiile facute.
El a ramas surprins. El a ramas in clasa.
El a devenit avocat. -------- 8. Parea fericita. Parea ca ninge.
OBSERVAȚIE! Verbele copulative au functie sintactica de Predicat nominal (PN) incomplet.
Numele predicativ- exprimat prin :
Substantiv – N: Prietena ta este Maria.
Ac+prep. : Papucii sunt din piele. G.: Rochia este a mamei.
Numeral – N: Prietenii mei sunt cei doi.
Ac+prep.: Surpriza este pentru al treilea.
G : Pachetele sunt ale celor doi. Adjectiv – pozitiv: Papusa ei este frumoasa.
comparativ - superioritate: Prajitura e mai buna.
egalitate: Este la fel de buna.
inferioritate : Este mai putin buna.
superlativ - absolut : Este foarte buna.
relativ : Este cea mai buna.
Pronume – N: Castigatoarea este ea.
Ac+prep.: Papusa este pentru ea.
G : Ciocolata este a lui.
Verb la modul – infinitiv : Dorinta ei este de a canta.
supin : Poezia este de invatat.
Adverb – de mod : Raspundul este asa.
de timp : Lectia este pentru maine.
de loc : Parintii sunt de acolo.
Interjectie : Este vai si amar de el !
Numele predicativ poate fi simplu : Baiatul este frumos.
multiplu : El este frumos si destept.
Definitie: Atributul este partea secundara de propozitie care determina un substantiv sau un substitut al acestuia (pronume, numeral).
Intrebari : care?, ce fel de ?, a, al, ai, ale cui ?, cati, cate ?, al catelea, a cata ? puse cuvantului determinat.
Clasificare
Atr. substantival – apozitional
genitival prepozitional
Atribut pronominal – prepozitional (Ac.) genitival (G.) dativul posesiv (D.)
Atribut adjectival
Atribut verbal
Atribut adverbial
Atributul substantival
Apozitional – N : Ion, elevul a plecat., Domnitorul, Mihai Viteazul a fost infrant.
Ac. : L-am vazut pe elevul Mircea.
D : I-am dat cartea lui Ion, prietenul meu.
Genitival: fara prep.: Aceste sunt faptele colegilor tai.
Cu prep.: Lupta impotriva turcilor a luat sfarsit.
Prepozitional: Ac.: Drumul de la scoala este lung.
Cadoul pentru parinti este pe masa.
Pomul din gradina a inflorit.
Goana dupa cumparaturi a inceput.
D: Reusita datorita mamei m-a bucurat
Construirea casei conform planului s-a terminat.
A primit pedeapsa potrivit legii.
Atributul pronominal
Prepozitional exprimat prin :
Pronume personal: Barfa despre ea nu este draguta.
Pronume reflexiv : Lauda de sine nu miroase a bine.
Pronume de politete : Dialogul cu Maria Sa a inceput.
Pronume demonstrativ : Cadoul pentru acela l-am dat.
Pronume posesiv : Relatia cu al meu s-a terminat.
Pronume nehotarat : Cearta cu toate m-a obosit.
Pronume negativ : Plimbarea cu nimeni nu ma incanta.
Pronume de intarire : Lauda despre insene nu este buna.
Pronume interogativ : Cartea de la care e pe masa ?
Pronume relativ : Nu stiu cartea de la cine e pe masa.
Genitival exprimat prin:
Pronume personal : Gluma lui nu este haioasa.
Pronume de politete : Sabia Mariei sale mai straluceste.
Pronume demonstrativ : Cartea aceluia e veche.
Pronume posesiv : Parerea a lor mei l-a suparat.
Pronume nehotarat : Cartile tuturora sunt vechi.
Pronume negativ : Penarul nici uneia nu este aici.
Pronume de intarire : Copilul insusi a mers la concert.
Pronume interogativ : Casa caruia ai vazut-o ?
Pronume relativ : Problema este ale cui carti le-am uitat.
Dativul posesiv
Pronume personal neaccentuat : Fapta-ti este cunoscuta.
Pronume reflexiv neaccentuat : Maria-si potolea setea.
Atribut adjectival exprimat prin :
Adjectiv demonstrativ : Caietul acestui baiat este rupt.
Adjectiv posesiv : Caietul meu e nou.
Adjectiv de intarire : Eu insami am gresit.
Adjectiv nehotarat : Fiecare baiat e fotbalist.
Adjectiv negativ : Niciun copil nu este acasa.
Adjectiv interogativ : Care fata a luat nota 10 ?
Adjectiv relativ : Nu stiu care fata a plecat.
Adjectiv propriu-zis: El are un scris frumos.
Verb la participiu : Copii certati plangeau.
Verb la gerunziu acordat cu substantivul : Cosurile fumegande, voce vibranta
Numeral cardinal : Doi copii se plimbau prin parc.
Numeral ordinal : Al doilea elev este absent.
Numeral colectiv : Tustrei elevii au chiulit.
Numeral de aproximatie : Circa 20 de copii au mers in excursie.
Locutiune adjectivala : Baiatul fara obraz enerveaza pe toti.
Atribut verbal - exprimat prin :
Verb la infinitiv : Dorinta de a invata nu exista.
Verb la supin : Textul de citit este interesant.
Verb la gerunziu neacordat : Am intalnit copii razand.
Locutiune verbala : Dorinta de a o lua la sanatoasa il caracterizeaza.
Atribut adverbial – exprimat prin :
Adverb de loc : Cartea de acolo este rupta.
Adverb de timp : Povestea de atunci este deosebita. , Discutia de ieri m-a deranjat.
Adverb de mod : Se auzea susurul alene a izvorului.
Locutiune adverbiala: Cititul de zi cu zi, invatatul pe de rost, plimbatul de colo pana colo
Definitie: Complementul este partea secundara de propozitie care determina :
-un verb : Am plecat la tara.
-un adjectiv : Pomii erau plini de flori.
-un adverb : Zboara lin ca vantul.
-o interjectie : Hai acolo !, Zarr pe un ram.
Clasificare
1. Complemente circumstantiale - de loc : unde ?
de timp : cand ?, de cat timp ?, - de mod : cum ?
de cauza
de scop
2.Complemente necircumstantiale
complement direct : pe cine ?, ce ?
complement indirect : cui ?, despre cine/ce ?, cu cine/ce ?, de la cine/ce ?, la cine/ce ?, pentru cine/ce ? - complement de agent
1. Complemente circumstantiale
C.C.L. – exprimat prin :
Subst.+prep.(Ac) : A scris pe carte.
Subst.+ locutiune prep. (G) : Zboara deasupra caselor.
Pronume pers. : Pleaca de la el.
Pronumele reflexiv : Sunetul venea despre sine.
Pronumele demonstrativ : Merge la acela.
Pronumele de politete : A alergat la dumnealui.
Pronumele posesiv : El pleaca cu al meu.
Pronumele nehotarat : Merge la toate.
Pronumele relativ : Ne gandim spre care se indreapta.
Pronumele interogativ : De la care ati venit ?
Numeral cardinal (prep. Ac.) : Merge la cei doi.
Numeral ordinal : Merge la al treilea.
Numeral colectiv : Vine de la tustrei.
Numeral fractional : Se indreapta spre o treime dintre ei.
Numeral cardinal (prep. G) : Sta inaintea celor doi.
Numeral ordinal : Ajunge deaspra celui de al treilea.
Numeral fractional : Cade in mijlocul doimii.
Verb la supin: Nica venea de la cules/scaldat.
Complementul circumstantial de timp – exprimat prin :
Subst.+prep.(Ac) : Vine la noi dupa sarbatori.
Subst. + prep. (G) : In jurul amiezii soseste acasa.
Adjectiv +prep. “de”(Ac.) : De mic/ de tanar a invatat sa citeasca.
Pronume pers. (Ac.) : Sosim indata dupa ei.
Pronume demonstrativ : Venim imediat dupa acela.
Pronume posesiv : A venit imediat dupa ai nostri.
Pronume nehotarat : Ajunge dupa unii.
Pronume de politete : Soseste dupa dumnealui.
Pronume negativ : Nu intra in clasa dupa nimeni.
Pronume relativ : Citeste dupa care invata..
Pronume interogativ : Dupa cine alearga ?
Pronume pers. (G) : Soseste inaintea dansului.
Pronume demonstrativ : Vine inaintea aceluia.
Pronume posesiv : Soseste acasa inaintea alor mei.
Pron. nehotarat : A ajuns inaintea la toti.
Pronume de politete : Se trezeste la ora 8 inaintea dumnealor.
Pronume negativ : Nu-si termina lectiile inaintea niciunuia.
Pronume relativ : Nu stiu inaintea cui a venit.
Pronume interogativ : Inaintea cui a venit ?
Numeral cardinal (prep. Ac.) : Merge la cei doi.
Numeral cardinal (prep. G) : Ajunge inaintea celor doi.
Numeral ordinal (prep. Ac.) : Ajunge dupa cel de-al doilea.
Numeral ordinal (prep. G) : Ajunge inaintea celui de-al doilea.
Adverb de timp : Dimineata merg la scoala.
Locutiune adverbiala : A plecat de cu seara.
Verb la infinitiv + prep. : Alearga inainte de a manca.
Complement circumstantial de mod. – exprimat prin :
Substantiv + « cat » : Este o minge cat pumnul.
Substantiv (Ac.) : E tare ca pamantul.
Substantiv (D) : S-a facut negru asemenea pamantului.
Substantiv (G) : (in baza, in lumina, in temeiul): A fost pedepsit in baza legii.
Pron. (Ac.) : Merge ca dumnealui.
Pron. (D) : Vorbeste asemenea noua.
Pron. (G) : Este pedepsit in baza acestora.
Numeral (Ac.) : Mananca ca zece.
Numeral (D) : Invata asemenea primului.
Numeral (G) : Ma lasa in baza amandurora.
Adverb de mod: Vorbeste bine engleza.
Locutiune adverbiala : Invata pe de rost poezia.
Verb la infinitiv : Nu traieste fara a manca.
Verb la gerunziu : Merge cantand/fluierand.
Adjectiv : Rochia sta pe ea ca scrisa.
2. Complemente necircumstantiale
a. Complementul direct – este exprimat prin :
Substantiv (Ac.) : El l-a batut pe Marius., A pierdut pantoful.
Pronume personal (Ac.) : L-a strigat pe el.
Pronume demonstrativ : L-a gasit pe acesta.
Pronume posesiv : I-am vazut pe ai tai.
Pronume reflexiv : S-a pieptanat frumos.
Numeral cardinal (Ac.): I-a vazut pe cei doi.
Numeral ordinal (Ac.) : L-a reprezentat pe al treilea.
Verb la infinitiv: Stie a canta.
Verb la gerunziu : Vedea venind pe cineva.
Verb la supin : I-am dat de revazut problema.
b. Complementul indirect – este exprimat prin :
Substantiv (G) : S-a intors impotriva baiatului.
Substantiv. (Ac.) : Am vorbit despre lectia de ieri.
Substantiv (D) : Ii dau o ciocolata baiatului.
Substantiv pers. : I-am cerut explicatii.
Pron. demonstrativ : A luptat impotriva aceluia.
Pron. posesiv: A reusit gratie alor sai.
Pron. reflexiv: Isi ia cartea.
Numeral cardinal : A vorbit despre cei doi.
Numeral ordinal : S-au aliat impotriva celui de al doilea.
Verb la infinitiv : Este obisnuit a se ruga in fiecare zi.
Verb la gerunziu : A obosit fugind.