Formele de evaluare
In anul 1967 Scriven propune specialistilor trei forme :
a) evaluarea formativa/continua
b) evaluarea initiala/de inceput/predictiv
c) evaluarea cumulativa/sumativa/finala
- la aceste forme pe care le intalnim cotidian, in demersul pedagogic, au aparut si alte doua forme :
d) evaluare normativa
e) evaluare criteriala
- aflarea diferentelor specifice intre cele cinci forme ale evaluarii tin de aspectul temporal si de satisfacerea unor criterii, norme, standarde, descriptori de performanta.
Evaluarea formativa
- se regaseste si sub intelesul semantic de evaluare continua ca atare se aplica permanent in cadrul seventelor de invatare
- este puternic centrata pe copil/elev intrucat raportarea la referent este imediata iar disfunctiile trebuie eliminate prin masuri speciale
- evaluarea formativa fiind continua evidentiaza progresele
- ocupa cam cel mult 10 minute dintr-o ora de curs, ajutandu-l pe elev sa invete, intrucat lucreaza independent ceea ce a lucrat ulterior sub supravegherea cadrului didactic
- de regula nu se exprima in calificative(nu e relevant pentru nota ci pentru a vedea disfunctia, daca aceasta exista)
- creeaza un climat pedagogic relaxant(copilul nu este sub impulsul notei sau ridicat in picioare sa raspunda)
- relatia cadru didactic - elev este una permisiva, adica, conduce la un dialog.
Evaluarea cumulativa/sumativa/finala
- se realizeaza la sfarsitul unei etape mari privind procesul de invatamant, adica, la sfarsitul unei unitati de invatare, in cadrul recapitularilor semestriale, sau anuale, la inceput de an scola, aici includem si tezele; acestea nu se fac cu scopul de a face predictie
- solicita un timp mare, care se poate intinde pe o ora sau doua ore
- se raporteaza la o norma unica care va conduce la aprecieri finale
- nu-mi prezinta procesele de invatatmant ci numai rezultatele
- creeaza un climat tensionat intrucat se vor anunta rezultatele
EVALUAREA SUMATIVA - se realizeaza de regula la sfârsitul unor mari etape de predare-înva?are, la finalul unui itinerar pedagogic, de aici ?i denumirea de evaluare finala. Atentionam ca la sfarsitul fiecarei unitati de înva?are apare evaluarea cumulativa/sumativa/finala.
Este o evaluare cantitativa întrucât ne precizeaza rezultate ,nu ne precizeaza nimic despre proces, dar statisticile ne pot ajuta în luarea unor decizii corecte. Din aceasta perspectiva are ?i un caracter public.
EVALUAREA INI?IALA - se realizeaza la începutul unui itinerar pedagogic (început de an ?colar,început de semestru, predarea la o clasa noua). Evaluarea ini?iala seamana cu evaluarea continua întrucât ne aarta o anumita calitate a cunoa?terii ca diagnostic si prognostic. Din perspectiva functiei de predictie, trebuie sa vedem ca aplicarea acestei valori trebuie sa ne dea posibilitatea proiectarii unor dimensiuni de înva?are diferen?iate.
EVALUAREA NORMATIVA - pune în eviden?a diferen?ele individuale clasificând elevii dupa rezultatele ob?inute în raport cu distribuirea performan?elor unui anume grup, ca atare evaluarea normativa determina pozitia elevului în raport cu ceilal?i elevi din grupul de referin?a.
Rezultatele evaluarii normative nu ne spun daca elevii sunt pregati?i pentru a merge mai departe, pentru a primi un material mai complex ci ne prezinta raportarea individuala în grupul din care face parte. Are valoarea mare întrucât compararea rezultatelor conduce la competitie, emula?ie, la rezultate care de multe ori par de neatins.
EVALUAREA CRITERIALA - a fost introdusa de Glaser în 1962,el precizeaza ca rezultatele elevilor sunt raportate la criterii, la obictive opera?ionale. Referin?a nu mai este distribu?ia performan?elor pt. o anumita popula?ie ?colara, ci registrul posibililor niveluri pt. fiecare obiectiv operational.
Rezultatele ev. criteriale comunica cadrului didactic cea ce pot sau nu pot sa faca elevii în anumite condi?ii, daca sunt capabili /pregati?i sa asimileze anumite no?iuni ,ev. criteriala trebuie vazuta numai ca raportare la criterii, la standardele de performan?a , atatandu-ne procesul si produsul.
METODE DE EVALUARE
Sunt 3 categorii de evaluare
1) Metode clasice cu forme orale, scrise ?i practice
2) Metode alternative cu formule de observare sistematica a comportamentului copilului/elev/student, proiect/portofoliu/referat/chestionar.
3) Autoevaluare
Între cele 3 metode de evaluare esen?iale nu exista incompatibilita?i ci exista complementaritate. Metodele tradi?ionale, clasice capata suple?e ?i dinamism daca sunt completate de metodele alternative.
Metodele alternative nu le elimina pe cele clasice ci le completeaza a?a cum metodele clasice nu le elimina pe cele alternative ci le da mai mult realism.
Autoevaluarea este necesara atunci când se pleaca de la metacogni?ie(cunoa?terea de sine).
Metode de evaluare :
Metodele de evaluare se gasesc concretizate prin forme specifice si anume:
metode traditionale care au ca forme :
A, forme orale
B. forme scrise (sub abordare semantica si simbolica)
C. forme practice
Metode alternative :
Se regasesc prin formule :
A. observarea sistematica a comportamentului copilului/elevului/studentului
B. investigatia
C. proiectul
D. portofoliul
E. referatul
F. autoevaluarea
Finalitatile evaluarii trebuie vazute din perspectiva cunostintelor, capacitatilor, competentelor, atitudinilor, intereselor, capacitatii de a face comportamente si caractere.
Probele de evaluare trebuie vazute ca acele evaluari create de cadrul didactic, aplicate de cadrul didactic si evaluate de cadrul didactic care le-a lucrat si aplicat.
Metode traditionale de tip oral
- aceste metode de tip oral sunt foarte putin utilizate in evaluarile nationale si bacalaureat si mai atent utilizate in invatamantul prescolar, primar si gimnazial.
- sunt absolut necesare in evaluarea capacitatilor de exprimare verbala/orala (limbile straine, limba materna)
Caracteristici :
- au un caracter interactiv, intrucat solicita relationare si comunicare
- ofera un feed-back imediat
- da posibilitatea profesorului sa obtina informatii ce nu se pot obtine prin probele scrise (expresivitatea comunicarii, caracteristici ale vorbirii)
- asigura totusi coordonarea mai multor criterii diverse (cunostinte, opinii, gandire)
- are ca disfunctie intr-o prima instanta un control redus, intr-un timp redus, pentru a raspunde, iar in cadrul unor examene evaluarile orale sunt cromofage, adica, mananca mult timp.
Tehnici utilizate in probele orale
A. tehnica intrebarilor si raspunsurilor, adica, formularea de catre evaluatori a unor serii de intrebari cu grad de dificultate progresiv
- intrebarile pot fi puse ca intrebari de baza si intrebari ajutatoare
B. tehnica discutiei care presupune control global dar si unul analitic
Nota bene (demn de retinut) : interventiile prea dese ale cadrului didactic, pot conduce la raspunsuri dezorganizate
C. tehnica interviului - este puternic focalizata pe ceea ce doreste evaluatorul de control (cel care iti ia un interviu)
D. tehnica prezentarii orale, adica ai primit intrebarile dinainte ori si promter pentru a raspunde (folosita in mass-media).