Subiect rezolvat - 15 iulie 2015

Următoarea secvență face parte din Programa școlară pentru clasa a III-a - Limba și literatura română (OMEC nr. 5198/2004)

 

Obiecte de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a III-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activități

1.3 să manifeste atenție față de interlocutor în diferite situații de comunicare

- simularea unor situații de comunicare diverse;

- exerciții de dialog: elev-elev, elev-învățător; jocuri de rol, de tipul vorbitor – ascultător, vizând formarea comportamentului de ascultător

2.6. să manifeste cooperare în diferite situații de comunicare

- jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire, de construire a unor dialoguri imaginare;

- exerciții de rezolvare a unor sarcini în grupe mici d elucru (perechi sau 4-5 elevi)

 

          Conținuturile învățarii:

          Comunicarea orală. Componentele comunicării dialogate. Adaptarea la particularitățile interlocutorului. Construirea de dialoguri în situații concrete sau imaginare.

          1. Prezentați demersul educațional pentru aplicarea unei metode de instruire pentru realizarea secvenței date, în cadrul unei activități instructiv-educative organizate pe grupe de elevi, prin valorificarea următoarelor repere:

- precizarea netodei de instruire alese pentru realizarea secvenței date;

- evidențierea caracteristicilor metodei alese;

- descrierea modului de utilizare a metodei alese în contextul secvenței date;

- precizarea a trei mnodalități de constituire a grupelor de elevi în cadrul activității instructiv-educative descrise;

- enumerarea a două mijloace didactice utilizate în aplicarea metodei alese.

 

2. Exprimați un punct de vedere argumentat cu privire la necesitatea îmbinării metodei alese cu alte metode de instruire pentru realizarea secvențeo date.

 

                                                                       Rezolvare

          1. Programa școlară este documentul care indică obiectivele cadru, obiectivele de referință, conținuturile învățării, propuneri ale unor activități de învățare ce trebuie parcurse într-un anumit an școlar.

           Disciplina limba română ocipă un loc important între disciplinele cadru din planul de învățământ din clasele I-a și a IV-a.

           Prin studierea limbii române se urmărește:

- cultivarea limbajului oral;

- cultivarea limbajului scris;

- cunoașterea și folosirea corectă a limbii;

- învățarea unor tehnici de bază ale activității intelectuale:citit, scris, exprimarea orală.

           Pentru realizarea unui demers educațional eficient, cadrul didactic trebuie să dea dovadă de tact pedagogic bine însușit.

           Pornind de la obiectivele/competențele regăsite în programă, profesorul trece la alcătuirea propriu-zisă a lecției, lucru inițiat prin formularea unor întrebări și răspunsuri:

- Ce voi face? Cum ? Cu ce ? Cum voi ști dacă s-a realizat ceea ce trebuie?

           Răspunsul la întrebarea „cum?” este dat de metodele pe care le alegem în activitatea de la clasă. Astfel, metoda didactică reprezintă „o cale eficientă de organizare și conducere a învățării, un mod comun de a proceda care reunește într-un tot familiar, eforturile profesorului și ale elevilor săi”. (I. Cerghit, 2001, p.63)

           Pentru secvența dată, voi utiliza, jocul de rol.

           Jocul de rol, este o ,metodă derivată din psihodramă, metodă terapeutică creată de J.L.Moreno în 1921, prin care se urmărește, în principal, formarea modului de a gândi, simți, acționa, specific unui anumit statut, dezvoltarea capacităților empatice, a capacității de a rezolva situații problematice, verificarea corectitudinii și a eficienței comportamentelor formate la elevi și înlăturarea comportamentelor inadecvate, neeficiente.

           În pregătirea și derularea jocului de rol, din punct de vedere metodologic, principalele etape care trebuie parcurse sunt:

- identificarea și definirea situației care va fi simulată, în concordanță cu obiectivele educaționale și cu specificul cunoștințelor(deprinderilor, comportamentelor) ce urmează a fi învățate.

- modelarea situației și proiectarea scenariului, constând în selectarea statusurilor și rolurilor celor mai importante din situația reală și a intercațiunilor esențiale, elaborându-se un scenariu;

- alegerea participanților și instruirea lor în legatură cu specificul fiecărui rol pa care urmează să-l interpreteze (în funcție de vărsta copiilor, se pot folosi în acest scop fișe cu descrierea fiecărui rol, sau ilustrarea prin desene, în cazul preșcolarilor);

- învățarea individuală a rolului (constând în studierea fișei la elevi);

- interiorizarea (internalizarea) rolului și conceperea modulului de interpretare, durata acestui moment fiind mai extinsă sau mai restrânsă, în funcție de timpul total avut la dispoziție;

- interpretarea rolurilor;

- dezbaterea cu toți participanții la joc a modului de interpretare, (prin intervievarea actorilor, analiza conținutului și analiza comportamentului de rol).

          Din punct de vedere metodic, se impun câteva exigențe, legate mai ales de distribuirea și interpretarea rolurilor;

- nu este adecvată modalitatea impunerii rolurilor, ci alegerea lor, oferind copiilor posibilitatea de a opta voluntar în a interpreta anumite roluri, altfel poate să apară pericolul unor blocaje emoționale;

- jocul de rol va fi precedat de prezentarea unor situații relativ asemănătoare cu aceea ce va fi simulată și a modurilor de rezolvare a lor;

- atmosfera de joc trebuie să fie relaxată, lipsită de exagerări care să îngreuneze interpretarea rolurilor și concentrarea asupra situației;

- interpretarea rolurilor va putea reluată cu aceiași copii sau cu copii diferiți, pentru însușirea comportamentelor de rol;

- analiza jocului de rol trebuie să fie condusă cu tact și pricepere de către conducătorul jocului, evidențiindu-se aspectele adecvate/inadecvate, deciziile corecte/incorecte, atitudinile mai mult sau mai puțin adecvate ale personajelor aflate în anumite situații.

      Jocul de rol îi poate ajuta să devină mai interesați și implicați, nu doar de învățarea unui material, ci, de asemenea, de învățarea pentru integrarea cunoștințelor, prin acțiune, prin abordarea problemelor, explorarea alternativelor, precum și prin căutarea unor soluții noi și creative. Jocul de rol este cel mai bun de a dezvolta deprinderile de inițiativă, comunicare, rezolvare de probleme, cunoaștere de sine și de lucru prin cooperare în echipă, iar acestea mai presus de toate - cu siguranță mai sus de învățarea simplelor fapte, din care multe, dacă nu cele mai multe vor fi depășite sau irelevante în câțiva ani - vor ajuta elevii să fie pregătiți oentru a face față provocărilor secolului XXI.

       Pentru conținutul ales, construirea de dialoguri în situații concrete sau imaginare, voi avea ca text suport fabula „Boul și vițelul”, de Grigore Alexandrescu. Clasa va fi împărțită în perechi, fiecare având ca sarcină de identificat trasături relevante pentru cele două personaje, dar totodată să le găsească corespondența în lumea reală, spunând cu ce tipologie de oameni se aseamănă. Acest lucru poate fi făcut prin metoda Brainstorming, elevii fiind îndrumați să noteze tot ceea ce consideră necesar. Pe baza a ceea ce au notat, vor avea de realizat un dialog între cele două personaje, dar transpus în viața reală, mai exact între două tipuri de oameni ce se caracterizează prin aceste trăsături. Odată realizat dialogul, fiecare pereche îl va prezenta sub forma jocului de rol, simulând întreaga situație, reacții, comportamente.

      Avantajul acestei metode este acela că elevii vor învăța cum să acționeze în anumite situații de viață, se vor pune în pielea acestor personaje. prin modul în care își va argumenta opțiunile alese, va reieși modul în care ei percep atitudinile celorlalți și într-o oarecare măsură, vor încerca să înțeleagă aceste comportamente, fie ele pozitive sau negative.

      Grupurile reprezintă un număr de persoane care comunică lucrează, interacționează între ele, într-o perioadă de timp. Grupul se bazează pe interrelatia dinamică a cinci elemente: activități, sentimente, norme de conduită, interacțiune, comunicare.

      Pentru realizarea grupurilor, există mai multe modalități de constituire a lor. Prima ar fi gruparea aleatorie, ce se poate realiza prin numărare, prin bilete, prin tragere la sorți, nume de flori etc.

     A doua modalitate ar fi prin distribuirea stratificată, mai exact grupul se constituie pe o singură trăsătură comună; stil de învățare, pasiuni comune, pe baza unui test, chestionar etc.

     De asemenea, grupurile se pot constitui pe baza inteligențelor deținute de membrii aceluiași grup, în urma aplicării unui chestionar prin care se stabilește tipul de inteligența dominant pe baza căreia se va face gruparea.

     Pentru atingerea obiectivelor este necesară și utilizarea unor mijloace didactice: bilețele pe care ei trebuie să scrie dialogul ce urmează a fi interpretat ulterior; videoproiectorul, pentru a oferi un fundal, atât vizual cât și sonor scenelor interpretate, dar și anumite elemente de recuzită: costume, pălării, diverse obiecte care pot fi folosite de cei care interpretează rolurile, pentru a da veridicitate situației, pentru a convinge auditoriul.

    2. Necesitatea îmbinării metodelor de instruire, în general, dar și pentru această secvență, este una relevantă din mai multe puncte de vedere.

       În primul rând, fiecare elev este unic, are personalitatea sa, are stilul său de învățare propriu, are o inteligența predominantă, lucruri ce ne impun condiții: nu putem folosi o singură metodă tot timpul, deoarece am stopa procesul cunoașterii, am limita elevii în gândire, fără a le oferi posibilități diverse de învățare.

      O altă condiție esențială este aceea de a ne gândi și la potențialul elevilor, îmbinând metodele orale cu cele scrise, oferindu-le o gamă largă de modalități de studiu. În cazul jocului de rol, acesta poate fi îmbinat cu oricare din metodele de instruire, alegerea lor ținând de mâiestria fiecăruia în ceea ce privește actul pedagogic. Referindu-se la pilonii educației ai lui Jack delors, putem spune că utilizând mai multe metode diferite, îi îndrumăm pe elevi să învețe să facă, să respecte regulile, să respecte opiniile celorlalți, având ca finalitate formarea idealului educațional cerut de societate si mai ales, formarea personalității lor.

     Fiind o metodă ce se desfășoară oral, este esențial a fi îmbinată cu una scrisă, cum ar fi: Brainsormingul, Eseul de 5 minute, Știu/Vreau să știu/Am învățat sau cu una orală: Conversația, Dezbaterea.

     În al doilea rând, este necesar să îmbinăm metode diverse, pentru a alunga monotonia, plictiseala din cadrul activităților și de a stârni elevilor curiozitatea, dragostea chiar, spre a se apleca asupra informațiilor, cunoștințelor transmise.

     Profesorul, fiind un facilitator al învățării, are obligația să se aplece spre necesitățile elevilor, să găsească modalități de a îmbunătăți în permanență actul educativ, acest lucru făcându-se prin aplicarea unor metode moderne diverse. Totodată nu am fi putut organiza toată activitatea în jurul jocului de rol, fără a conversa sau a dezbate anumite aspecte, fără a scrie diverse cerințe, plictiseala elevilor ar fi intervenit cu siguranță.

     În concluzie, este necesar să îmbinăm metodele de instruire, reușita fiecărei activități fiind limitată de acest aspect, deoarece atenția elevilor trebuie permanent captivată, doar așa procesul de învățare ar putea fi dus la bun sfârșit.