Еллйа

12 iulie 2017

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Următoare secvență face parte din Programa școlară pentru clasa a II-a - Matematică și explorarea mediului (OMEN nr. 3418/2013)

Competență generală:

3. Identificarea unor fenomene/relații/regularități/structuri din mediul apropiat.

Competență specifică

3.2 Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relație cu mediul natural și social

Exemple de activități de învățare

- efextuarea de drumeții în scopul de a observa medii de viață naturale;

- identificarea consecințelor unor acțiuni ale omului asupra mediilor de viață explorate;

- exprimarea unor opinii (acord/dezacord) cu privire la anumite atitudini și comportamente observate în mediile de viață explorate;

- inițierea și participarea la programe/proiecte eco.

Domeniu de conținut: Științele vieții

Conținut:

Plante și animale

- Medii de viață: lacul/iazul/balta,pădirea.Delta Dunării. Marea Neagră. deșertul, Polul Nord, Polul Sud

Domeniu de conținut: Științele Pământului

Conținuturi:

Elemente intuitive privind:

Pământul

- Alcătuire: uscat, apă și atmosferă

- Forme de relief: munți, dealuri, câmpii.

1. Prezentați necesitatea abordării activităților realizate în mediul extrașcolar (excursia, vizita) în formarea/dezvoltarea competenței specifice din secvența dată prin valorificarea următoarelor repere:

- enumerarea a patru mijloace didactice/suporturi tehnice de instruire utilizate pentru formarea/dezvoltarea competenței specifice din secvența dată;

- prezentarea a două metode de intruire eficiente în vederea formării/dezvoltării competenței specifice din secvența dată;

- prezentarea unei metode alternative de evaluare eficiente în vederea formării/dezvoltării competenței specifice din secvența dată.

2. Argumentați eficiența corelării, în procesul instructiv-educativ din învățământului primar, a activităților realizate în mediul extrașcolar (excursia, vizita) cu activitțile realizate în mediul școlar pentru formarea/dezvoltarea competenței specifice din secvența dată.

 

REZOLVARE

       1. Activitățile extrașcolare se referă la acele activități extracurriculare realizate în afara mediului școlar, în afara instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de învățământ.

       Forme de activitate extrașcolară organizate de cadrele didactice pot fi: excursii, expediții, marșuri turistice, întruniri, expoziții, concursuri, festivaluri, competiții.

       Vizitele la muzee, la expoziții, în diferite locuri cu încărcătură istorică, la case memoriale se pot constitui în adevărate modalități de a cunoaște și prețui valorile țării.

        „Excursiile și vizitele didactice sunt forme organizate în batură sau la diferite instituții culturale sau agenți economici în vederea realizării unor obiective instructiv-educative legate de anumite teme prevăzute în programele de învățământ” (I. Nicola, 200, 451). Ele „au menirea de a stimula activitatea de învățare, de a întregi și desăvârși ceea ce copiii/elevii au acumula în cadrul activităților/lecțiilor”, scria I. Nicola (2000.451).

         În cadrul activităților de tip excursii, drumeții, elevii pot cunoaște diferite localități ale țării, pot cunoaște realizările semenilor lor, locurile unde s-au născut diferite personalități naționale, au trăit și au creat opere de artă. De asemenea, își pot dezvolta afecțiunea față de natură, față de animale și plante. Copiii.elevii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legătură cu mediul, fiind dispuși să acționeze în acest sens.

        Necesitatea abordarii activităților realizate în mediul extrașcolar survine datorită multiplelor avantaje aduse de acestea. Astfel, în urma plimbărilor, a exfcursiilor în natură, a drumețiilor elevii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate, imaginea realității, în cadrul activităților de cunoașterea mediului și nu numai, iar materialele pe care le adună, pot fi folosite la abilități practice, în diverse teme de creație.

        Totoadtă excursiile și drumețiile tematice proiectate și organizate de instituțiile școlare au multiple valențe de informare și formare a elevilor, completând sau/și aprofundând procesul de învățământ. Conținutul didicatic al drumețiilor și excursiilor poate fi mai flexibil, mai variat și complex decât al lecțiilor organizate în clasă, având de asemenea și un caracter mai atractiv, elevii participând într-o atmosferă de optimism și bună dispozitie la asemenea activități.

        Pentru competența dată, „manifestarea grijii pentru comportarea corecta în relație cu mediul natural și social”, există numeroase activități extrașcolare ce pot fi făcute cu copiii și pot avea ca finalitate formarea și dezvoltarea acesteia. Astfel, având conținutul „pădurea”, se pot organiza drumeții/excursii/tabere la munte, într-o pădure apropiată, vizite într-un parc protejat etc. Elevii pot observa diverse aspecte întâlnite acolo:  tipuri de animale, de plante, relații de hrănire etc. Pot avea la îndemână chiar și fișe de observare a acestor elemente. Se pot derula chiar și fișe de observare a pădurii, reguli de respectat. Pot exista diverse acțiuni ale elevilor, jocuri, activități de organizare etc.

       În timpul desfășurării excursiei/drumeției, cadrele didactice dirijează procesul de observare în mod sistematic, îndemnând elevii să noteze ceea ce li se pare interesant. Informațiile culese vor putea fi valorificate la disciplinele de învățământ la care se pretează astfel fixându-se, aprofundându-se cunoștințele și îmbogățindu-se cultura generală a elevilor. În valorificarea cunoștințelor dobândite în timpul excursiilor, elevii pot veni cu nuanțe originale de natură afectivă, prin care își pot exprima propriile impresii și sentimente față de cele văzute.

      În acest mod, se formează competența dată, se accentuează caracterul practic-aplicativ al învățării, depășind limitele din sala de clasă, elevii fiind implicați direct.

      Toate aceste activități din excursie pot fi un ajutor real în activitatea de la clasă, unde sunt prezentate noțiunile aferente conținutului dat.

      Cu ajutorul laptopului, videoproiectorului ce prezintă rezultatele activității extrașcolare, filmulețe din excursie, pozele din cadrul activitaților, dar și cu ajutorul fișelor de observare al manualelor digitale, chiar și al unei machete construite de copii, se poate ajunge la o învățare durabilă. Toate aceste mijloace didactice nu fac altceva decât să înlesnească aplicabilitatea noțiunilor studiate, să formeze competențele în rândul copiilor.

      Prin diverse metode de instruire, se poate aborda acest conținut într-un mod atractiv. Astfel, cu ajutorul metodei Brainstorming, elevii pot enumera toate elementele întâlnite în pădure: animale, plante, deșeuri etc. Folosind tot această metodă, elevii pot enunța reguli de respectat pentru o vizită în pădure.

     O altă metodă de instruire eficientă în formarea/dezvoltarea competenței poate fi Mozaicul. Astfel, elevii pot fi împărțiți în 3 grupe de experți. Prima grupă poate deveni expertă în animalele întâlnite în pădure, alta în plantele regăsite acolo și cea de-a treia poate studia relațiile de hrănire din interiorul pădurii. După ce au loc discuțiile. insușirea informațiilor date, studierea materialelor, experții se întorc la grupele inițiale,transmițându-le și celorlalți ideile găsite în grupele de experți. astfel, la sfârșitul activității, toți elevii dețin informațiile necesare pentu acest conținut, dar mai ales toți și-au format această competență.

     Pentru a vedea dacă activitatea are o finalitate, dacă s-a format competența și s-au atins obiectivele stabilite, se desfășoară și o activitate de evaluare. Pentru aceasta se pot utiliza diverse metode. Printre cele mai noi, se numără: observarea sistematică, portofoliul, proiectul etc.

     Dintre metodele enumerate, proiectul este o metodă ce se poate aplica cu succes în formarea/dezvoltarea competenței specifice date. Astfel, elevii pot avea ca sarcină de realizat un proiect cu diverse teme: „Reguli de respectat în pădure!”, „Macheta unei păduri”, „Relații de hrănire între animale”, „Medii de viață: pădurea”, etc.

     Astfel elevii vor fi împărțiți pe grupe, își vor alege o temă pentru proiect, vor avea acces la diferite materiale sau surse de informare, vor stabili împreună cu cadrul didactic criteriile de evaluare. Pentru acordarea calificativului, se poate utiliza ca instrument de evaluare lista de control-verificare, în care sunt specificate clar obiectivele urmărite. Spre exemplu, dacă elevii au lucrat ingrijit, dacă au respectat tema dată, dacă s-au încadrat în timp etc.

     În concluzie, este necesar să abordăm în activitățile de la clasă pe cele desfășurate în mediul extrașcolar, datorită multiplelor avantaje pe care acestea le dețin, dar și pentru că, asa cum afirma I. Nicola „aceste activități au menirea de a stimula activitatea de învățare, de a întregi și desăvârși ceea ce elevii au acumulat în cadrul activităților/lecțiilor„.

 

2. Este binecunoscut faptul că toți copiii ce se află în perioada școlarității mici au gândirea concret-intuitivă, având nevoie de suport material pentru a învăța cu ușurință diverse noțiuni, pentru a-și forma și dezvolta diverse competențe.

     De aceea, este absolut necesar ca în activitățile de la clasă să existe trimiteri către activitățile de la clasă să existe trimiteri către activitățile desfășurate în afara acesteia, fie ele excursii sau vizite, tocmai pentru a întări caracterul practic-aplicativ al disciplinelor și conținuturilor aferente acestora. Competența specifică dată, ce referitoare la manifestarea grijii pentru comportarea corectă în realție cu mediul, se poate forma și mai apoi dezvolta și prin intermediul unor activități în natură.

     În primul rând, în urma plimbărilor, a excursiilor în natură, a drumețiilor, elevii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate, imaginea realității, în cadrul activităților de cunoaștere a mediului, pot formula propriile concluzii sau chiar stabili planuri de protejare a mediului, iar materialele pe care le adună, pot fi folosite la alte discipline, pot fi utilizate ca mijloace didactice.

    În al doilea rând, conținutul didactic al drumețiilor și excursiilor poate fi mult mai flexibil, mai variat și complex decât al lecțiilor organizate în clasă, având de asemenea și un caracter mai atractiv, elevii participând într-o atmosferă de optimism și bună dispoziție la asemenea activități, astfel întreaga activitate se poate desfășura într-un mediu extrașcolar.

    În al treile rând, gândirea elevilor la această vârstă este concret-intuitivă si, așa cum afirma și J. Piaget, copiii au nevoie de material concret pentru a înțelege abstractul. Pentru ca elevii să conștientizeze problemele mediului, cea mai bună cale de a înțelege aceste lucruri este de a lua parte efectiv, la divese activități desfășurate în carudl acestuia.

    Așadar, pentru a aborda conținuturile din cadrul programelor școlare, a oferi exemple concrete din viața reală, activitățile trebuie să se coreleze într-un mod optim. În felul acesta, elevii învață să-și manifeste grija pentru comportarea în relație cu mediul într-un mod corespunzător, luând parte la lecțiile dintr-un mediu instituționalizat, ce sunt susținute și exemplificate de numeroasele activități desfășurate în excursii sau vizite.

pentru mai multe subiecte rezolvate da-ti pe linkul de mai jos

https://latimp.net/forum/83/subiecte-programa-titularizare-si-definitivat-educatori-invatatori-2020/