Еллйа

Viata și studiile

S-a născut la Hotin, în Basarabia ocupată de Imperiul Rus. A copilărit la moșia părintească din Cristinești, Basarabia, fiind crescut de către mama sa vitregă, strămoșii săi fiind boieri. Fiu al boierului Alexandru Hâjdău şi al Elisabetei Dauksza, familie de învăţaţi; tatăl şi bunicul erau cărturari poligloţi, care au scris despre folclorul şi istoria românilor, ceea ce are o mare influenţă asupra viitorului savant.

Tatăl său, Alexandru Hâjdeu (fiul lui Tadeu Hâjdeu), era un adevărat savant; cunoștea zece limbi străine, printre care și persana, era istoric, publicist și a scris în latină despre flora Basarabiei.

Se căsătoreşte în anul 1865 cu o româncă ardeleancă, Iulia Faliciu, care-i dăruieşte peste patru ani un copil, pe Iulia.

Copilul s-a dovedit curând a fi un geniu. Ştia să scrie şi să citească de la vârsta de trei ani, la opt ani vorbea deja mai multe limbi: franceza, germana, engleza. La 11 ani îşi susţine examenele la liceul „Sf. Sava”, iar în 1886, la numai 17 ani, îşi ia bacalaureatul la Sorbona. Nu-şi mai poate continua studiile pentru că s-a îmbolnăvit de tuberculoză şi s-a stins din viaţă înainte de a împlini 19 ani (1888). Impactul asupra lui Bogdan Petriceicu Hasdeu a fost imens, toată perioada ce a urmat acestui trist eveniment a fost influenţată negativ, ducându-l spre un continuu declin ştiinţific, moral, comportamental, psihic.

Studiile

Bogdan Pietriceicu Hasdeu face primele clase în Polonia, la Viniţa, Rovo şi Cameniţa, liceul la Chişinău, dreptul la Universitatea din Harkov, Polonia (1852-1856), unde îşi aprofundează cunoştinţele de istorie şi filologie. Cunoaşte mai multe limbi: rusa, poloneza, germana, engleza, franceza.

Opera

În România, Hasdeu a început să lucreze la Arhiva historică a României (1865-1867), prima lucrare de istorie care a folosit surse în slavonă și română . A publicat și recenzia filologică din 1870, Columna lui Traian , cea mai bună la acea vreme din România. Cu lucrarea Cuvente dân Batrâni (2 volume, 1878-1881), a fost primul care a contribuit la istoria literaturii apocrife din România.

Istoria sa critică a românilor (1875), deși incompletă, marchează începutul investigațiilor critice asupra istoriei României. Hasdeu a editat vechiul Psaltire al lui Coresi din 1577  (Psaltirea lui Coresi , 1881).

Etymologicum magnum Romaniae (1886) a fost începutul unui dicționar enciclopedic al limbii române, deși nu a acoperit niciodată literele după B. În timp ce părțile completate ale lucrării urmăresc să fie exhaustive și sunt în mod remarcabil detaliate, multe dintre lucrările sale reflectă mai mult viziunea proprie a lui Hasdeu decât faptele istorice (într-o intrare celebră, el susține că este capabil să urmărească strămoșii lui Basarab în o linie directă către conducătorii daci, cu Dacia ca un stat dezvoltat care ar fi dominat, uneori, Imperiul Roman - până la punctul în care familia unică conducătoare ar fi dat Romei un număr mare de împărați).

Hasdeu s-a implicat în disputa privind originea latină a limbii române. Fiind contestat de numeroase argumente care arătau poziția centrală ocupată de cuvintele de origine slavă în limba română , Hasdeu a elaborat un verdict influent, considerat teoria circulației cuvintelor Concluzia la care a ajuns a fost că cuvintele slave nu au fost niciodată la fel de utilizate ca cele latine, folosirea conferind limbajului caracterul său.

În 1876 este numit șeful Arhivelor Statului din București , iar în 1878 profesor de filologie la Universitatea din București. În 1877, Hasdeu a fost ales membru titular al Academiei Române, iar în 1883 a devenit membru străin al Academiei Ruse de Științe.

 

Alte activități

Hasdeu era un politician adesea în contradicție cu unitatea românească. De exemplu, el a fost plasat în arest pentru un interval de nouă zile după conspirația „ Republica Ploiești ” a căpitanului Alexandru Candiano-Popescu (1870). Deși fusese un apărător ferm al despărțitului Alexandru Ioan Cuza , el a susținut în cele din urmă mișcarea împotriva lui (condusă de Mihail Kogălniceanu ) și nu s-a opus noului Domnitor (viitorul rege al României) Carol I. 

Cu toate acestea, Hasdeu a fost activist al Partidului Liberal (a fost ales în Parlament pe lista sa pentru doi termeni non-consecutivi) și apropiat de cea mai radicală aripă republicană - cea condusă de CA Rosetti. Pe măsură ce experimentul republican a coincis cu relațiile agravate dintre premierul Ion Brătianu și Carol, toți membrii Partidului Liberal au devenit suspecti de implicare. Împreună cu mai mulți lideri ai partidului, Hasdeu a fost judecat și achitat.

Decesul

După moartea singurului său copil, fiica sa Iulia , în 1888, a devenit spiritualist și ferm adept al spiritismului. S-a retras într-un conac din Câmpina și l-a amenajat ca un templu pentru credințele sale recent găsite și pentru fiica sa. A murit acolo și a fost înmormântat în cimitirul Bellu, București.

Lucrările sale includ două drame, Răsvan și Vidra (romanticizând acțiunile unui obscur din anii 1590 Moldovei- Voievod Romani, Ștefan Răzvan ) și Domnița Ruxandra. În 1891-92, a scris Sic Cogito, o lucrare teoretică a spiritismului ca filozofie. Pe lângă interesul său pentru știință, Hasdeu a fost autorul multor poezii, de obicei, scurte. Criticul român Mircea Eliade l-a descris ca fiind un „geniu al unei uriașe vaste”.

Alte date despre autor:

Mai puţin se cunoaşte, însă, despre activitatea sa de mason. Bogdan Petriceicu Hasdeu figurează pe lista de personalităţi a Marii Loje Naţionale din România (MLNR), dar potrivit potrivit mlnr.ro, „nu se cunosc data şi locul iniţierii sale, dar următoarele cuvinte, care îi aparţin lui Hasdeu, pot fi considerate relevante în ceea ce priveste aderenţa sa la ordin: «Ce este Românismul ? El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Umanitatea. El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Libertatea. El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Adevărul. Românismul este Umanitate, Libertate şi Adevăr».

Fraza lui Hasdeu reuneşte majoritatea principiilor Masoneriei, cunoscute de iniţiaţi – responsabilitate, moralitate, iubire şi adevăr“. „Având în vedere că Hasdeu nu pronunţa fraze fără o adâncă chibzuinţă şi profundă convingere, pronunţarea acestei înşiruiri de cuvinte având sorginte masonică duce la concluzia că Hasdeu era un iniţiat al Ordinului, chiar dacă nu se cunosc data şi locul iniţierii. (...) Bogdan Petriceicu Hasdeu era creştin ortodox. Credinţa lui nu era o piedică în calea iniţierii. Masoneria este deschisă oamenilor de orice credinţă religioasă, deoarece masoneria nu este o religie, dar îşi alege candidaţii dintre cei care cred în Dumnezeu, oricare ar fi acela“, scrie profesorul ploieştean Constantin Nemeş în „Hasdeu şi masoneria“.(adevarul.ro)

gasiti aici rezumatul operei Razvan si Vidra....https://latimp.net/forum/thread/24514/răzvan-și-vidra-de-bogdan-petriceicu-hasdeu-rezumat-comentariu-literar/

si aici cartea.....https://latimp.net/forum/thread/24513/răzvan-și-vidra-de-bogdan-petriceicu-hasdeu-drama-istorica-de-citit-online-si-descarcare-gratuita/
 

 

  
Еллйа
#1

carti de citit........https://latimp.net/forum/402/bogdan-petriceicu-hasdeu-1838-1907/