Subiectul al II- lea (30 de puncte)
A. METODICA PREDĂRII LIMBII ROMÂNE (15 puncte)
Analizați, în 1-2 pagini, importanța dezvoltării exprimării scrise în ciclul primar, având în vedere următoarele aspecte:
- argumentarea unui punct de vedere personal cu privire la importanța fundamentală a studierii limbii și literaturii române în ciclul primar;
- menționarea a două metode și a două mijloace de învățământ folosite în dezvoltarea exprimării scrise în ciclul primar;
- prezentarea uneia dintre metodele de învățământ menționate.
B. METODICA PREDĂRII MATEMATICII (15 puncte)
Obiectivul de referință să recunoască și să descrie forme plane și spațiale, să clasifice obiecte și desene după criterii variate face parte din Programa școlară pentru clasa a III-a, Matematică, aprobată prin OMEC nr. 5198/2004.
a) Pornind de la obiectivul de referință dat, formulați două obiective operaționale pentru o lecție de predare-învățare.
b) Scrieți câte un exemplu de activitate de învățare pentru fiecare dintre obiectivele operaționale formulate la subpunctul a).
c) Exemplificați modul de utilizare a unei metode de învățământ în vederea atingerii obiectivului de referință dat, prin valorificarea unuia dintre exemplele de activități de învățare scrise la subpunctul b).
REZOLVARE
a. Limba română , ca disciplină obligatorie în planul cadru, atât ca întâietate, cât si ca ponedere semnificativă în cadrul celorlalte discipline.
Consider că este de o importanță fundamentală ca elevii din ciclul primar să studieze limba și literatura română, din mai multe puncte de vedere.
În primul rând, așa cum se precizează și în notele de prezentare a programelor școlare, studiul limbii române își propune dezvoltarea competențelor de comunicare orală și scrisă ale elevilor precum și familiarizarea acestora cu textele literare și nonliterare.
În al doilea rând, chiar finalitățile învățământului primar nu ar putea fi duse la bun sfârșit fără studierea limbii romțne, prin care se urmărește cultivarea limbajului oral și scris, cunoașterea și folosirea corectă a limbii, învățarea unor tehnici de bază ale activității intelectuale: citit, scris, exprimare corectă.
Așadar, studierea limbii române reprezintă un obiectiv primordial în ciclul primar, deoarece elevii nu-și vor putea continua activitatea permanentă de învățare pe tot parcursul traiectoriei școlare, și nu numai, cgiar pe tot parcursul vieții.
Pentru dezvoltarea exprimării scrise, se recomandă o atenție deosebită, deaorece comunicarea scrisă, poate fi privită din mai multe unghiuri: ca mijloc de comunicare folosit în mod uzual (liste, scrisori, mesaje) ca mijloc de dialog cu sine (jurnalul), ca mijloc de învățare (referate) și de evaluare (teste, examene).
Printre avantajele comunicării scrise, se numără: cunoașterea regulilor de scriere, limbaj controlat, subiectivitate redusă, grijă pentru redactarea estetică etc. ca dezavantaje pot fi cele precum imposibilitatea folosirii limbajului paraverbal și nonverbal, riscul ca receptorul să nu înțeleagă mesajul/codul.
Formarea/dezvoltarea competențelor de comunicarea scrisă impune folosirea unei palete largi de metode și tehnici. Printre acestea se numără: Ciorchinele, Exercițiul, Știu/Vreau să știu/ Am învățat, Sinelg, Jurnalul dublu etc.
Ca mijloace didactice se pot utiliza: reprezentări grafice, imagini, videoproiectorul, fișe, flip-chartul, manualul, laptopul, filmulețe, tabla interactivă etc.
Metoda aleasă pentru dezvoltarea exprimării scrise este Știu/Vreau să știu/Am învățat. Aceasta este o metodă modernă care fixează cunoștințele elevilor despre o temă dată, oferind deschiderii spre noi informații, contribuie la realizarea unor corelațăii între cunoștințele, priceperile și deprinderile elevilor dobândite anterior și cele noi, transformându-i pe aceștia în co-participanți la actul învățării.
Astfel, aș folosi metoda într-o lecție ce are ca și conținut redactarea unei compuneri. Se dă o temă pentru compunere, se împarte clasa în grupe de elevi, realizându-se pe flip-chart un cap de tabel cu titlurile metodei: Știu/Vreau să știu/Am învățat, aferente fiecărei coloane. În prima rubrică, elevii vor nota tot ceea ce știu despre tema dată. În cea de-a doua, vor identidica întrebările ce le au în legătură cu tema, profesorul putând interveni pentru dirijarea activității. Se va citi textul model, urmând ca în final să se compare cunoștințele anterioare cu cele noi, completându-le si în cea de-a treia coloană pașii redactării unei compuneri, criteriile de urmat etc.
Așadar, dezvoltarea exprimării scrise în ciclul primar reprezintă un obiectiv fundamental al acestei perioade, indispensabil în dezvoltarea psihică ulterioară a elevului.
B. a. Taxonomia aleasă pentru operaționalizarea celor două obiective este cea a lui G. DeLandsheere, în care acesta preciza cinci formulări referitoare la subiectul educației, acțiune/operația mentală de care vor fi capabili elevii, performanța, situația de învățare, nivelul standard al performanței așteptate. Astfel, obiectivele operaționale vor fi:
O 1.
Cine: Elevii
Ce fac : vor desena
Ce anume: figuri geometrice
Cumj : folosind rigla, creionul, pe flip-chart, pe caiete
Criteriu: obiectivul se consideră realizat, dacă fiecare elev va reuși să deseneze corect cel puțin o figură geometrică.
O2.
Cine: elevii
Ce fac: vor recapitula
Ce anume: cunoștințele despre formele plane și spațiale
Cum: pornind de la metoda Cubul
Criteriu: obiectivul se consideră realizat dacă toți elevii vor defini/identifica cel puțin 3 forme plane/spațiale din cele date.
b. Pentru primul obiectiv operațional. elevii vor avea ca sarcină de identificat figurile geometrice din mediul fizic: peretele, tablă, bancă, ușa. Cu ajutorul unor șabloane vor desena formele geometrice, după care vor avea ca sarcină desenarea cu mâna liberă a acestor figuri plane și spațiale: pătrat, cerc, triunghi, dreptunghi, cub, cuboid.
Pentru cel de-al doilea obiectiv, elevii își vor fixa cunoștințele dobândite despre aceste figuri plane și spațiale, utilizând metoda cubului, în care vor avea sarcini diferite. Clasa de elevi se va împărți în grupe de câte șase membri, cubul se aruncă de pe o față a cubului: fie va avea de desenat, de descris, de comparat o figură geometrică, fie va trebui să argumenteze, analizeze diverse informații despre acestea.
c. O metodă des întâlnită în predarea-învățarea matematicii este metoda Cubului. Aceasta resupune ca ficărei părți a cubului să-i corespundă o sarcină de lucru.
Pentru obiectivul de referință dat, propun următoarele sarcini:
1. Descrie un pătrat.
2. Compară un triunghi cu un dreptunghi.
3. Asociere. Unește, printr-o săgeată, afimațiile din coloana A cu figurile geometrice din coloana B.
A B
- 4 laturi egale, 4 unghiuri drepte Triunghiul
- 4 laturi, paralele două câte două Pătratul
- 6 fețe Dreptunghiul
Cubul
4. Analizează un cuboid, specificând numărul de laturi, unghiuri, fețe
5. Aplică: Desenează un triunghi cu toate laturile egale.
6. Argumentează că între un pătrat și un dreptunghi există asemănări și deosebiri.
Clasa va fi împărțită in grupe de câte 6 membri. Fiecare membru al echipei va arunca o dată cubul, revenindu-i câte o sarcină de pe faâa acestuia. Echipa care va termina prima și va avea toate sarcinile rezolvate în mod corect, va fi desemnată câștigătoare.
Așadar, metoda astfel utilizată va îmbina, va diversifica sarcinile, fiecărui membru revenindu-i o cerință diferită, astfel se vor putea fiza cunoștințele referitoare la formele plane și spațiale.