Viewing Single Post
AnnaE
#0

 

9 iulie 2015 (Varianta 2)

 

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

 

A.METODICA PREDĂRII LIMBII ROMÂNE (15 puncte)

     

Analizați, în 1-2 pagini, importanța dezvoltării exprimării orale a elevilor din ciclul primar, având în vedere următoarele aspecte:

      - argumentarea unui punct de vedere personal cu privire la importanța fundamentală a studierii limbii și literaturii române în ciclul primar;

      - menționarea a două metode și a două mijloace de învățământ folosite în dezvoltarea exprimării orale în ciclul primar;

      - prezentarea uneia dintre metodele de învățământ menționate.

 

B. METODICA PREDĂRII MATEMATICII (15 puncte)

   

     Obiectul de referință să exprime pe baza unui plan simplu de idei, oral sau în scris, demersul parcurs în rezolvarea unei probleme face parte din Programa școlară pentru clasa a IV_a, Matematică, aprobată prin OMEC nr. 3919/2005.

   

    a) Pornind de la obiectivul de referință dat, formulati două obiective operaționale pentru o lectie de predare-învățare.

    b) Scrieți câte un exemplu de activitate de învățare pentru fiecare dintre obiectivele operaționale formulate la subpunctul a)

    c) Exemplificați modul de utilizare a unei metode de învățământ în vederea realizării obiectivului de referință dat, prin valorificarea unuia dintre exemplele de activități de învățare de la subpunctul b).

 

 

REZOLVARE

           

           A. Disciplina limba română ocupă un loc important între disciplinele cadru din planul de învățământ din clasele I a-IV-a, atât ca întâietate, cât și pondere semnificativă în cadrul celorlalte discipline de studiu.

            În opinia mea, este absolut necesar ca elevii din ciclul primar să studieze Limba și literatura română.

           

            În primul rând, așa cum se precizează și în notele de prezentare ale programelor școlare, studiul Limbii române își propune dezvoltarea competențelor de comunicare orală și scrisă ale elevilor, precum și familiazrizarea acestora cu textele literare și nonliterare.

            În al doilea rând, chiar finalitățile învățământului primar nu ar fi posibile fără studierea Limbii române, prin care se urmărește:

      - cultivarea limbajului oral;

      - cultivarea limbajului scris;

      - cunoașterea și folosirea corectă a limbii;

      - învățarea unor tehnici de bază ale activității intelectuale: citit, scris, exprimare corecta.

             Așadar, studierea Limbii române reprezintă un aspect primordial în ciclul primar, deoarece elevii nu-și vor putea continua activitatea permanentă de învățare pe tot parcursul traiectoriei școlare și m ai ales, pe tot parcursul vieții.

           

             Pentru dezvoltarea exprimării orale, se recomandă o atenție deosebită, deoarece comunicarea orală poate fi privită din mai multe unghiuri:

     - ca mijloc de comunicare folosit în mod uzual, dialogul;

     - ca mijloc de învățare;

     - ca mijloc de evaluare: chestionarea

             

             Ca avantaje ale comunicării orale, se pot număra:

     - folosirea limbajului paraverbal și nonverbal;

     - timp redus de transmitere a informațiilor;

     - lipsa cunoștințelor referitoare la regulile de scriere;

     - oferirea feed-backului imediat (în cazul chestionării);

     - receptorul înțelege mesajul în scurt timp, oferindu-i-se lămuriri pe loc.

               

               Printre dezavantaje, se numără:

    - limbaj bazat pe instinctul imediat;

    - subiectivitatea crescută.

             

            Formarea competențelor de a produce și de a recepta mesaje orale impune folosirea unei palete largi de metode și tehnici: Jocul de rol, Dramatizarea, Lectura după imagini, Povestirea, Observarea, Conversarea, Dezbaterea, Descrierea, Problematizarea, Prelegerea, Linia valorilor, Cubul, Frisco, Rețeaua de disctuții, Turul galeriei, Gândiți/Lucrați în perechi/Comunicați etc.

             Ca mijloace didicatice se pot folosi: imaginile, videoproiectorul, filmele, calculatorul, bilețele cu întrebări pentru chestionarea orală, flip-chartul, tabla, materiale intuitive etc.

             Metoda aleasă pentru dezvoltarea exprimării orale este jocul de rol.

           

             Jocul de rol este o metodă derivată din psihpdramă, metodă terapeutică creată de J.L.Moreno în 1921, prin care se urmărește, în principal, formarea modului de a gândi, simți și acționa, specific unui anumit statut, dezvoltarea capacităților empatice, a capacității de a rezolva situații problematice, verificarea corectitudinii și eficienței comportamentelor formate la elevi și înăturarea comportamentelor inadecvate, ineficiente.

             

             Jocul de rol îi poate ajuta pe elevi să devină mai interesați și implicați, nu doar de învățarea unui material, ci, de asemenea, de învățarea pentru integrarea cunoștințelor, prin acțiune, prin abordarea problemelor, explorarea alternativelor, precum și prin căuatrea unor soluții noi și creative.

             

              Avantajul acestei metode este acela că elevii vor învăța cum să acționeze în anumite situații de viață, se vor pune în pielea acestor personaje. Prin felul în care își vor argumenta opțiunile alese, va reieși modul în care ei percep atitudinile celorlalti și într-o oarecare măsură, vor încerca să înțeleagă aceste comportamente, fie ele pozitive sau negative.

           

             În concluzie, „Jocul de rol” este cel mnai bun de a dezvolta deprinderile de inițiativă, comunicare, rezolvare de probleme, cunoaștere de sine și de lucru prin cooperare în echipă, iar acestea, mai presus de toate - cu siguranță mai sus de învățarea simplelor fapte, din care multe, dacă nu cele mai multe vor fi depășite sau irelevante în câțiva ani - vor ajuta elevii să fie pregătiți pentru a face față provocărilor secolului XXI.

 

          B. Pentru realizarea unui demers educațional eficient, cadrul didactic trebuie să dea dovadă de tact pedagogic bine însușit.

 

            Pornind de la obiectivele/competențele regăsite în programă, profesorul trece de la alcătuirea propriu-zisă a lecției, lucru inițiat prin formularea unor întrebări și răspunsuri:

          - Ce voi face ?/ Cum?/ cu ce?/ Cum voi ști dacă s-a realizat ceea ce trebuie?

          Următorul pas este operaționalizarea obiectivelor de referință/competențelor specifice. Acest lucru se poate realiza din perspectiva mai multor taxonomii: a lui Bloom, Landsheere sau Mager.

          Taxonomia aleasă pentru operaționalizarea obiectivelor date este cea a lui Landsheere, în care acesta specifică cinci formulări referitoare laȘ

          - subiectul la care se referă obiectivul : CINE?

          - timpul : CÂND?

          - acțiunea/operația mentașă de care vor fi capabili elevii: CE FACE?

          - performanța capacității mentale: CE ANUME?

          - situația de învățare/împrejurările: CUM?

          - nivelul standard al performanței așteptate: DUPĂ CE CRITERIU?

   

Pentru secvența dată, propun următoarele obiective operaționale:

          O1. Cine : Elevii

                 Ce fac : vor analiza

                 Ce anume: datele unei probleme

                 Cum: folosind metoda „Cubului”

                 Criteriu: obiectivul se considera realizat dacă fiecare elv va verbaliza demersul de rezolvare a unei probleme.

         O2.  Cine: elevii

                 Ce fac: vor efectua

                 Ce anume: operațiile matematice

                 Cum: folosind metoda „Cubului”

                 Criteriu: obiectivul considerându-se realizat dacă fiecare elev va scrie cel puțin o întrebare și o operație matematică aferente planului d erezolvare a unei probleme.

              Pentru obiectivele operaționale prezentate, activitățile de învățare sunt realizate pe baza metodei „Cubului”.

             

              Astfel, pentru primul obiectiv, elevii a căror sacină le-a picat de analizat datele problemei, trebuie să identifice operația matematică ce urmează a fi folosită, în funcție de expresia întâlnită în cadrul ei: „cu...mai mare, micșorat cu.... de...ori mai puțin, de....ori mai mult„. Tototdată, elevii trebuie să verbalizeze planul pe care urmează să-l întreprindă spre rezolvarea problemei,acesta presupunând redactarea întrebărilor și efectuarea calculelor matematice.

             Pentru cel de-al doilea obiectiv, sarcina este de a efectua operațiile matematice propriu-zise, aferente problemei date, mai exact cerința 5 de pe fața cubului. După ce cubul a fost aruncat, elevul căruia i-a picat această sarcină va veni să rezolve cerința pe flip-chartul din fața clasei.

            Cubul este o metodă interactivă, foarte des folosită la matematică, datorită valențelor ei diversificate. Metoda presupune formarea unor grupe de șase elevi, fiecare urmând să arunce cubul, pe fețele căruia sunt scrise șase verbe, aferente fiecărei sarcini, ce vor fi distribuite membrilor grupului. Pentru secvența dată, clasa este împărțită în grupe de câte șase elevi, având pe bilețele mai multe probleme, iar pe fețele cubului vor apărea următoarele cerințe pentru problemele deținute:

           

           1. Descrie pașii rezolvării problemei

            2. Compară fatele problemei;

           3.    Asociază întrebările problemei cu operația utilizată în rezolvarea lor;

           4.    Analizează datele problemei;

           5. Aplică: Efectuează operațiile matematice aferente problemei;

           6. Argumentează utilizarea operației de scădere/adunare/înmulțire/împărțire în problema dată.

       

        Astfel, metoda aleasă va diversifica sarcinile de învățare, va analiza problemele, va putea fixa cunoștințele elevilor referitoare la demersul necesar în rezolvarea acestora, tocmai datorită multitudinii cerințelor aferente dezvoltării gândirii.