AnnaE
#0

 

 

SUBIECT TITULARIZARE INVATATORI 2018

 

B. LITERATURA ROMÂNĂ - 15 puncte:

Redactaţi un eseu de 2-3 pagini în care să prezentaţi evoluţia relaţiei dintre două personaje din basmul cult Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă. În elaborarea eseului, veţi avea în vedere următoarele repere:

- prezentarea a trei concepte operaţionale de construcţie a discursului narativ din basmul cult selectat, semnificative pentru tipologia personajelor alese (de exemplu: acţiune, temă, momentele subiectului, incipit, final, repere spaţiale, repere temporale);

- evidențierea relaţiei dintre cele două personaje, prin raportare la conflictul/conflictele din basmul cult dat;

- prezentarea a două secvențe/episoade semnificative pentru evoluţia relaţiei dintre cele două personaje.

Sfat!!! Aici este indicat sa luati niste concepte operationale de constructie mai relevante, cum am ales mai jos, asta va spune si in barem 

 

Basmul cult este specia genului epic, in proza, de intindere medie, cu o actiune desfasurata pe un singur plan narativ, cu un numar mare de personaje, reprezentand valori morale si in care este prezenta lupta dintre bine si rau.

Tema basmului este lupta dintre bine si rau, prezenta in orice basm. In plus, in aceasta opera, Creanga evidentiaza formarea unui adolescent, care, plecand intr-o calatorie presarata cu numeroase probe, se va maturiza. Reprezentativi pentru fortele binelui sunt Harap-Alb si toti cei care il ajuta (Sfanta Duminica, Gerila, Flamanzila, Setila, Pasari-Lati-Lungila, Ochila, calul, regina albinelor, regina furnicilor), iar reprezentativi pentru fortele raului sunt Spanul si Imparatul Rosu, exact cei de care tatal eroului ii spusese sa se fereasca in calatoria sa. In final, ca in aproape toate basmele culte, raul este invins.

 

Actiunea se desfasoara dupa un tipar specific basmelor: o situatie initiala de echilibru, dereglarea echilibrului, plecarea la drum a eroului in incercarea de restabilire a echilibrului si revenirea la echilibrul initial. Astfel, se precizeaza ca intr-o tara un crai care avea trei feciori, primeste o scrisoare, de la fratele sau, Imparatul Verde, prin care ii cerea sa-i trimita pe unul dintre fii pentru a-i mosteni imparatia si a se urca pe tron. Primii doi frati esueaza in incercarea la care ii supune tatal lor, pentru a vedea daca sunt vrednici ca porneasca la drum. Cel mic reuseste si pleaca, avand cu sine un cal nazdravan care il va ajuta pemanent pe parcursul calatoriei sale. Naivitatea si lipsa de experienta  a mezinului il vor determina sa accepte tovaratia Spanului, cu care se intalneste in timp ce se ratacise intr-o padure. El incalca astfel porunca tatalui sau de a se feri de omul span si de omul ros. Este pacalit si devine rob al Spanului, acesta din urma dandu-se drept nepotul craiului, odata ce sosesc la curtea lui Verde Imparat. Fiul craiului, ce primise numele de Harap-Alb, pentru a marca statutul de sluga, este supus de catre Span la 3 probe: sa aduca salate din Gradina Ursului, sa aduca dintr-o padure capul plin de nestemate al unui cerb si sa o aduca pe fata Imparatului Rosu. El reuseste sa treaca atat de primele doua probe, cat si de ultima, desi, la curtea Imparatului Rosu este supus altor probe. Toate sunt trecute cu bine datorita prietenilor pe care eroul si-i face pe drum: Gerila, Flamanzila, Setila, Pasari-Lati-Lungila, Ochila, Sfanta Duminica, regina albinelor, regina furnicilor.

 

Conflictul este reprezentat de lupta dintre bine si rau. Se observa ca Spanul, personajul negativ al basmului, reprezentativ pentru fortele raului, joaca un rol aparte in viata eroului. El ii este chiar de ajutor acestuia, deoarece, la sfarsitul tuturor probelor la care il supune pe Harap-Alb, adolescentul devine adult. Chiar calul ii atrage atentia stapanului sau cu privire la necesitatea ca Spanul sa existe in viata lui Harap-Alb: „Si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume cateodata, pentru ca fac pe oameni sa prinda la minte...”

 

Statutul social al personajului principal Harap-Alb, poate fi cu usurinta identificat in numele sau. Astfel, se sugereaza prin termenul „alb”, statutul initial al eroului, acela de fiu de crai, iar prin termenul „harap”, care inseamna om cu pielea neagra, sclav, se sugereaza statutul de rob, de sluga a Spanului, dupa ce acesta l-a inselat.

 

Statutul psihologic subliniaza un caracter inca in formare, avand in vedere ca fiul de crai era la varsta adolescentei si nu avea niciun fel de experienta a vietii.

 

Statutul moral pune in evidenta calitatile si defectele eroului. Astfel,  bunatatea si milostenia ii aduc foloase, pentru ca, miluind o batrana in curtea palatului, dobandeste sfaturi pretioase de la aceasta, atat inainte de plecarea la drum, cat si in timpul probelor la care a fost supus. Generozitatea si lipsa de prejudecata ii aduc alaturi cinci prieteni, care dovedesc ca nu infatisarea conteaza, ci modul in care pot ajuta la nevoie. Eroul are insa si defecte, precum: naivitatea, lipsa de incredere in fortele proprii.

 

Trasatura dominanta de caracter este naivitatea, generata de varsta frageda, de lipsa de experienta si de neascultarea sfatului parintesc. O scena semnificativa pentru ilustrarea acestei trasaturi o constituie intalnirea din curtea palatului cu batrana cersetoare. Nicio clipa eroul nu isi pune problema sa o intrebe pe aceasta cum a ajuns acolo, de vreme ce palatul era pazit cu grija. De asemenea, nu se intreaba de unde stie aceasta atatea amanunte despre el, din moment ce nu o mai intalnise niciodata. O alta scena semnificativa este intalnirea cu Spanul. Eroul nu numai ca nu isi da seama ca Spanul se deghizeaza de fiecare data cand ii apare pe drum eroului, ca sa para ca sunt 3 Spani, nu unul singur, dar nici nu banuieste ca acesta ii intinde o capcana, cand il invita sa coboare in fantana. Naivitatea in acest caz a avut drept consecinta schimbarea statutului, din fiu de crai in sluga.

 

Spânul este personajul secundar, reprezentand forta raului.El poate intruchipa un ajutor in parcurgerea etapelor spre maturizare, dovada fiind comportamentul sau ilogic si  juramantul depus de Harap-Alb în fântână ”pana vei muri si iar vei invia ”.Spanul mai poate fi si intruchiparea puterii Diavolului.

Statutul sau social initial, este cel de sluga, acesta intalnindu-l pe fiul de crai in padurea labirint unde ii cere acestuia sa-l ia ca ajutor.

 

Portretul sau moral iese la iveala in momentul in care i se infatiseaza de trei ori sub aspect diferit, fiului de crai determinandu-l sa-l accepte ca sluga.

Rautatea Spanului il va pune in situatii dificile pe Harap-Alb, mai intai spreluandu-i identitatea prin proba fantanii unde il pune pe fiul de crai sa-I jure credinta “  pana cand va muri si iar va invia”, apoi supunandu-l la o serie de probe precum cea a aducerii salatilor  din gradina Ursului, aducerea pieii cerbului,bătuta cu pietre pretioase sau aducerea fetei Imparatului Ros.Prin urmare,Spanul este intruchiparea raului , avand si rolul initiatorului, cum afirma si calul nazdravan un “ rau necesar”. De aceea calul nazdravan nu-l ucide inainte ca initierea eroului sa fie incheiata” Si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume cateodata, pentru ca fac pe oamnei sa prinda la minte”, îi spune acesta lui Harap Alb, înaintea trecerii probelor.

 

Trasaturile distinctive ale celor doua personaje motiveaza si incadrarea lor in doua categorii:Harap Alb , protagonistul al basmului , reprezentant al fortelor binelui, este caracterizat de inocenta, bunatata si curaj; pe cand Spanul , personajul antagonist, este un reprezentant al fortelor raului iar trasatura ce-l individualizeaza este rautatea.

Probele la care participa cele doua personaje sunt relevante, atat pentru caracterul fiecaruia, cat si pentru relatia stabilita intre cei doi. Relevantă in acest sens este proba fantanii in care fiul de crai isi dovedeste inocenta , avand incredere in cuvintele Spanului care il inchide in fantana ,obligandu-l sa-I jure credinta si modificandu-i statutul social si numele. Fiul de crai devine astfel sluga a Spanului ,purtand numele de Harap Alb.

 

O alta scena ilustrativa pentru relatiile dintre cele doua personaje , este cea finala,in care conflictul dintre cei doi ia sfarsit ;după demascarea Spânului, acesta îi taie capul lui Harap-Alb, eliberându-l de jurământ, semn ca iniţierea este încheiată. Eroul reînvie însă, datorită ajutorului primit de la prietenii săi, semn că a ştiut să fie un bun prieten, şi primeşte împărăţia şi fata pe care o dorea. Maturizarea eroului, la care Spânul contribuie în mod decisiv, este confirmată de nuntă şi de schimbarea statului social.

 

In relatie cu Spanul, in scena primei intalniri cu acesta, se dovedeste lipsa de maturitate a lui Harap-Alb, care primeste o adevarata lectie de viata. Desi calul ar fi putut sa il ajute, el il lasa pe erou sa hotarasca ce ar trebui facut, il lasa sa greseasca tocmai pentru a invata din experienta si a intelege ca aparentele pot insela. Pentru fiul de crai, prezenta Spanului inseamna invatarea lectiei umilintei, a ascultarii si astfel, a maturizarii, atat de necesare in devenirea lui ca imparat.

 

 

PEDAGOGIE

 

Redactaţi un text de 1-2 pagini referitor la finalitățile educației, în contextul funcționalității procesului de învățământ. În redactarea textului, veţi avea în vedere următoarele repere:

- definirea conceptelor de finalități ale educației, de ideal educațional, de scopuri educaționale;

- menţionarea a trei scopuri ale educației;

- precizarea a trei caracteristici ale procesului de învăţământ; - prezentarea a două condiții sau a doi factori de creștere a eficienței procesului de învățământ.

 

 

Finalităţile educaţiei reprezintă orientările asumate la nivel de politică a educaţiei în vederea realizării activităţii de formare-dezvoltare a personalităţii umane, conform anumitor valori angajate în proiectarea sistemului şi a procesului de învăţământ.

Finalităţile educaţiei se structurează pe trei niveluri ierarhic organizate:

  • ideal educaţional;
  • scopuri educaţionale;
  • obiective educaţionale;

Idealul educaţional exprimă cerinţele şi aspiraţiile unei societăţi într-o anumită etapă istorică sub forma unui model dezirabil de personalitate umană. Idealul educaţional are un nivel ridicat de generalitate şi se atinge pe termen lung, la realizarea sa contribuind sistemul educativ în ansamblul său.

Idealul educaţional realizează legătura dintre ceea ce este şi ceea ce trebuie să devină omul în procesul educaţiei.

 

Scopurile educaţionale reprezintă finalităţi educaţionale cu nivel mediu de generalitate, care se realizează în intervale medii de timp. Scopurile educaţionale sunt anticipări mentale ale diverselor acţiuni de formare a personalităţii umane şi se referă la rezultatele ce urmează să se obţină în cadrul unui şir de acţiuni educaţionale. Specificul scopurilor educaţionale constă în faptul că acestea practic detaliază idealul educaţional la nivelul diverselor situaţii instructiv-educative.

 

Geissler distinge existenţa a patru perechi de scopuri, contradictorii dar, în ultimă instanţă, complementare:

  • scopuri materiale (centrate pe asimilarea de informaţii) şi scopuri formale (urmărind modelarea aptitudinilor şi cultivarea personalităţii);
  • scopuri de conţinut (centrate pe achiziţionarea de cunoştinţe punctuale) şi scopuri comportamentale (formarea şi interiorizarea unor acţiuni sau deprinderi);
  • scopuri utilitare (axate pe formarea deprinderilor şi competenţelor cerute de activitatea practică) şi scopuri nepragmatice (vizează formarea unor conduite fără o finalitate practică imediată);
  • scopuri specifice disciplinelor (caracteristice fiecărei materii) şi scopuri supradisciplinare (dezvoltarea inteligenţei, motivaţiei etc.);

 

 

CARACTERISTICILE PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Caracterul informaţiv şi formativ

Caracterul cognitiv-creativ

Caracterul educaţional

 

 

Condiţiile si factorii de crestere a eficienţei procesului de învăţare

 

Proiectarea pedagogică fiind o acţiune de orientare şi pregătire a activităţii intructiv-educative, este cea dintâi condiţie de creştere a eficienţei procesului de învăţământ. În acest scop, ea trebuie realizată respectând anumite etape şi operaţii integrate în programul de instruire.

Realizarea coerenţei componentelor procesului de învăţământ:

legătura strânsă dintre obiective şi conţinut determină tipul lectiei, strategia didactică necesară, formele de predare, învăţarea, evaluare, mijloacele de învăţământ şi locul folosirii lor, precum şi instrumentele de evaluare a rezultatelor

gradul de organizare a activităţii instructivo-educaţie, concretizarea într-un management şcolar modern, planificări şi programe bine alcătuite, respectând cerinţele pedagogice de alcătuire a programului

calitatea vietii şcolare se manifestă în lecţii şi activităţi cu caracter creativ, în calitatea performanţelor obţinute de elevi, în ordine, disciplină şi curăţenie şi într-o bază didactică modernă;
calitatea factorilor umani;

- competenţele ştiinţifice de specialitate ale profesorilor, aptitudinile lor psihopedagogice şi metodice, conştiinţa profesională, receptivitatea faţă de nou, condiţionează creşterea eficienţei procesului de învăţământ;

-  tot în această direcţie au influenţă şi calităţile intelectuale ale elevilor, frecvenţa la cursuri, pregătirea ritmică a lecţiilor, folosirea unor metode raţionale de învăţare.

 

Competenţa generală:

 4. Generarea unor explicații simple prin folosirea unor elemente de logică

 

Competenţa specifică

Exemple de activități de învățare

4.2. Formularea unor consecințe rezultate în urma observării unor relații, fenomene, procese simple

- realizarea de asociații între fenomene și cauzele posibile;

 - descrierea condițiilor pentru supraviețuirea oamenilor, animalelor, plantelor;

- realizarea unor jocuri de rol „La doctor” pentru recunoașterea unor simptome ale unor boli frecvente;

- stabilirea efectelor lipsei de igienă asupra propriei persoane și a celor din jur.

 

 

 

 

Domeniu de conţinut: Ştiinţele vieții Conţinuturi: Corpul omenesc:

- Menținerea stării de sănătate – dietă, igiena personală, exercițiul fizic etc.;

- Boli provocate de virusuri – metode de prevenție și tratare.

 

1. Prezentaţi eficienţa didactică a aplicării explicației, ca metodă de instruire, în cadrul demersului educaţional de formare/dezvoltare a competenţei specifice din secvenţa dată, prin valorificarea următoarelor repere:             

- prezentarea metodei explicației;

- exemplificarea modului de utilizare a metodei explicației în cadrul a două forme de organizare a procesului instructiv-educativ în vederea formării/dezvoltării competenţei specifice din secvenţa dată;

- menționarea a trei mijloace didactice/suporturi tehnice de instruire utilizate pentru formarea/dezvoltarea competenţei specifice din secvenţa dată.

 

2. Argumentați eficienţa corelării, în procesul instructiv-educativ din învăţământul primar, a metodei explicației cu alte metode de instruire pentru formarea/dezvoltarea competenţei specifice din secvenţa dată. 

          

Explicatia este forma de expunere care urmareste sa dezvaluie, sa clarifice si sa asigure intelegerea semnificatiilor, cauzelor relatiilor, principiilor, legilor, ipotezelor, teoriilor etc esentiale, care definesc obiectele, fenomenele, procesele etc. studiate.

Ea se foloseste de datele descrierii si demonstratiei intuitive, de detaliile tipice de specialitate, teoretice si experimental-aplicative si de cele Iogico-matematice, asigurand constientizarea celor studiate in plan cognitiv si aplicativ, verificarea gradului de intelegere, contribuind la antrenarea si dezvoltarea spiritului de observatie, a memoriei si gandirii logice.

Pentru a asigura o explicatie eficienta este necesar sa se evite exagerarile privind detaliile si argumentarile nesemnificative, secundare, deoarece acestea pot diminua posibilitatea evidentierii esentialului, a elementelor generale si de sinteza, si ca atare pot duce la scaderea nivelului cunoasterii, al pregatirii temeinice. Explicatia eficienta necesita un efort serios de documentare si experimentare, insotit de un proces logic de abstractizare a ceea ce este important, tipic si poate contribui, cu adevarat, la clarificarea si intelegerea in profunzime a ceea ce defineste in plan gnoseologic si praxiologic realitatea studiata.

 

Exemplificarea metodei (aici trebuie sa povestim exact pasii pe care ii facem in scenariul didactica, ce fac eu, ce fac copiii, ce informatii si materiale le transmit, ce isi noteaza in caiet, ce aplicatii fac cu ei, etc)

 

Pentru exemplificarea modului de utilizare a metodei explicației în cadrul a două forme de organizare a procesului instructiv-educativ în vederea formării/dezvoltării competenţei specifice din secvenţa dată am ales ca si continut Menținerea stării de sănătate”. Prima parte a activitatii se va desfasura frontal, pentru a avea acces la informatii intreaga calasa. Le prezint elevilor care sunt cei trei facturi pentru a ne pastra starea de sanatate: dieta, igiena si miscarea, le explic care sunt consecintele daca nu tinem cont de ele.  cu ajutorul videoproiectorului prezint filmulete si imagini cu consecintele unei diete nesanatoase, lipsa hidratarii, lipsa miscarii si igienei personale. Le explic cu acutorul planselor cu imagini care sunt alimentele sanatoare(fructe, legume, proteine slabe etc) si care sunt daunatoare (fast food, chips-uri etc), le explic despre spalarea pe maini inainte de a consuma alimente si care sunt consecintele daca nu o fac, le arat imagin cu persoane obeze pentru a intelege rolul unei diete sanatoase si a miscarii, etc.( Aici  fiecare povesteste ce vrea sa faca cu copiii, nu sunt niste pasi fixi ca la metodele moderne, aici pur si simplu povestim cum ne desfasuram activitatea, ce ii invatatm pe copii, doar sa alegem un continut dat de ei si cel mai important este sa dezvoltam competenta, sa nu ne abatem de la ea, sa o recitim tot timpul ca sa vedem daca am ramas in tema)

 

A doua parte a activitatii se va desfasura pe grupe. Formez  grupe de cate 4 elevi si  impart cate o fisa de lucru fiecarei grupe. Elevii vor avea un item in care trebuie sa taie alimentele nesanatose, un item in care sa incercuiasca bauturile recomandate consumului(apa, suc natural, cola ,etc), sa descrie care este ritualul de igiena zilnic a unui om, sa identifice imagini cu tipuri de miscare care sunt benefice pentru sananatea omului (lupte, fotbal, alergat, mers etc).La sfaritul timpului timpului alocat pentru rezolvarea cerintelor, rog cate un elev din fiecare grupa sa prezinte rezultatele, se fac observatii, completari, se trage concluzii si se apreciaza activitatea elevilor. ( Se poate intra in detalii cu toata activitatea, la tot ce tine de continut despre tema, dar luati punctaj maxim si daca scrieti doar atat)

 

- menționarea a trei mijloace didactice

Aici doar le mentionam, atat ne cere, adica exact ce am folosit: videoproiectorul, filmulete, planse cu imagini, fise de lucru

 

In opinia mea este necesara  corelarea metodei explicatiei, în procesul instructiv-educativ din învăţământul primar cu alte metode de instruire pentru formarea/dezvoltarea competenţei specifice din secvenţa dată.

 

In primul rand, in prima parte a activitatii este necesara corelarea metodei explicatiei cu metoda  conversatiei pentru a realiza conexiuni, pentru ai ajuta pe elevi sa faca  deductii logice cu ajutorul intrebarilor puse de invatator.

 

In al doilea rand, avem nevoie si de o metoda de fixare,in cazul de fata, metoda exercitiului, pentru a consolida si  verifica gradul  de insusire a informatiilor transmise, oferind ocazia invatatorului sa intervina si sa coreceteze acolo unde este cazul.

 

In concluzie, este necesar sa  corelam metoda explicatiei cu alte metode de predare-invatatre  în procesul instructiv-educativ din învăţământul primar  pentru formarea/dezvoltarea competenţei specifice din secvenţa dată.

 

 

 

 

 

 

 

Attachments