Ellia

— Vă rog, luaţi loc, masa e liberă, vin imediat s-o curăţ. Doriţi o bere sau ceva de citit?

          — Vasia, bibliotecarul se interesează, ce poftim, o carte sau o halbă de bere?

          — Mi. Mie să-mi a. aducă un ca. Caiet şi-o felie de pâine cu unt.

          — Nu ţinem caiete.

          — Oh! Mătăluţă. Votre maman. Găgugâlcugât.

          — Vă rog! Ştiţi cui să vă adresaţi cu asemenea expresii imposibil de redat pe hârtie.

          — Pro. pro. Protestez!

          — Om bun, adu-ne două halbe, dar din acelea pântecoase.

          — Aveţi un abecedar şi capodopera tovarăşului Buharin?

          — Nou-nouţă, acum am primit-o, e încă călduţă. Gherasim Ivanovici! Deci un Buharin şi-o jumătate de blondă.

          — Co o porţie de icre de crap.

          — Dumneata, tot peşte?

          — Mie adu-mi ceva de citit.

          — Ce-aţi dori?

          — Să zicem, ceva scurt şi bun de Gogol.

          — Doriţi să-l împrumutaţi? Nici nu poate veni vorba! Împrumutul cărţilor e interzis prin lege. Umpleţi-vă burdihanul şi-ntre timp citiţi cât vă pofteşte inimioara.

          — Am cerut un şniţel vienez. Cât să mai aştept, până la Judecata de Apoi?

          — Nu vă agitaţi. Abia răsuflu. A trebuit să alerg până-n fundul pivniţei după Programul de la Ehrfurt.

          — Iată-l, poftiţi!

          — Ura! De dimineaţă stau şi-l aştept. Să citim un rând în cinstea dumneavoastră!

          — Abia acum îmi dau seama că sunteţi beat ca un porc. Ce vi s-a urcat aşa la cap?

          — Belinski, criticul.

          — Să bem în cinstea criticului!

          — În cinstea preşedintelui colţului cultural! Onoraţi-ne cu două numere din martie.

          — Psst! Hei! O porţie de şuncă vă rog! Iar pruncului un meniu comsomolist, să se mai dezvolte.

          — Vă pot recomanda istoria mişcării muncitoreşti.

          — Bine, adu mişcarea muncitorească. Las' să se deştepte, afurisitul.

          — Dintre toţi autorii, cel mai mult îmi place Muscat Otonel.

          — E un tip celebru. Îi întâlneşti numele în toate reclamele, pe toate clondirele de seamă.

          — Uite cum zboară garsonul, ca un vultur.

          — E-un băiat de aur. Se străduieşte să-i mulţumească pe toţi şi pune atâta inimă în ceea ce face.

          — E-un înger!

          — Gherasim Ivanovici, în numele întregului colectiv de cititori, ura!

          — A. amintiţi-vă un. Uneori, pri. Prieteni, să ci. Citiţi câteva pagini în ci. Cinstea lui!

          — Dacă o-mbulinează, îl îngropăm cu toată pompa. O va duce mai bine acolo, jos, decât a dus-o aicea, sus.

          — Finit-kaput!

          — Toarnă, frate, toarnă. Fără milă. Hai, să trăieşti!

 

 

                                                                      SFÂRŞIT