Ellia

PIESĂ ÎN PATRU ACTE

 

Şi soarta de-ar păstra-o bine-Nu se va cufunda în Lethe Strofa compusă azi de mine…,

          EVGIIENI ONEGHIK

 

          Personajele:

          Actul întâi.

          NATALIA NIKOLAEVNA PUŞKINA.

          ALEXANDRA NIKOLAEVNA GONCEAROVA.

          ALEXANDRA KIRILLOVNA VORONŢOVA.

          ALEXANDRA SERGHEEVNA SALTÂKOV.

          CĂPITĂNEASA.

          CAMERISTA.

          BITKOV.

          NIKITA.

          D'ANTHES.

          ŞIŞKIN BENEDIKTOV.

          KUKOLNIK.

          DOLGORUKOV.

          BOGOMAZOV.

          SALTÂKOV.

          NIKOLAII.

          JUKOVSKI.

          HEECKEREN.

          DUBELT.

          BENKENDORF.

          RAKEEV.

          PONOMARIOV.

          STROGANOV.

          DANZAS.

          DAL

          'UN STUDENT.

          UN OFIŢER.

          CĂPITANUL DE POŞTĂ

          „TURGHENEV.

          VORONŢOV.

          FILAT.

          AGAPON.

          PRIMUL OFIŢER DIN REGIMENTUL PREOBRAJENSKI.

          AL DOILEA OFIŢER DIN REGIMENTUL' PREOBRAJENSKI.

          UN NEGRU.

          UN CAMERIUNCHER.

          VASILI MAXIMOVICI.

          SLUJITORUL.

          COMISARUL DE POLIŢIE JANDARMI POLIŢIA.

          UN GRUP DE STUDENŢI MULŢIMEA.

 

 

 

          Acţiunea se petrece la sfârşitul lunii ianuarie şi începu tul lunii februarie, în anul 1837.

          GONCEAROVA.

          E seară. Salonul din locuinţa lui Alexandr Sergheevici Puşkin la Petersburg. Două luminări aprinse pe un pian vechi, iar altele într-un colţ, lingă o pendulă mare, aşezată pe podea. Printr-o uşă deschisă se vede şemineul şi o parte din rafturile cu cărţi din cabinet. Cărbunii ard mocnit în şemineul din cabinet şi în cel din salon. Alexandra Nikolaevna Goncearova stă la pian, iar meşterul ceasornicar B i t k o v îşi face de lucru cu instrumentele lingă pendulă. Sub mâinile lui Bitkov, mecanismul bate ora şi cântă la întâmplare. Goncearova mângâie clapele pianului şi fredonează. De dincolo de fereastră răzbate zgomotul viscolului. (cântă încetişor):

          S-a iscat din cer furtuna Şi zăpada viscoleşte. Ba ca fiara urlă-ntruna, Ba ca un copil scânceşte.

          Minunat cântec! Azi am avut ceva de lucru pe lângă podul Praceşnâi. Merg eu pe pod şi într-adevăr… Doamne! Ce se mai răsucea, ce se mai învârtejea zăpada! Până şi-n ochi şi-n urechi îţi intra. (Pauză.) Permiteţi-mi să aflu, cine-i cel ce a compus acest cântec? Alexandr Sergheevici.

          Nu mai spuneţi! Priceput mai e. Auziţi cum urlă în horn?! Doamne sfinte, chiar zici că-i un copil… Minunată poezie.

          Răsună clopoţelul de la uşă. Intră N i k i ta.

          NIKITA Alexandra Nikolaevna, domnul locotenent colonel Şişkin vă roagă să-1 primiţi. Care Şişkin? Şişkin, locotenent-colonelul.

          BITKOV.

          GONCEAROVA BITKOV goncearova nikita.

          GONCEAROVA De ce aşa de târziu? Spune-i că nu pot să-1 primesc.

          NIKITA Pai cum să nu-1 primiţi Alexandra Nikolaevna?

          GONCEAROVA Ah, Doamne Dumnezeule, mi-am amintit! … PofLteşte-1 încoace.

          NIKITA Am înţeles. (Merge spre uşă.) Of, ce năpastă… ce prăpăd… (Iese.)

          Pauză.

          ŞIŞKIN

          GONCEAROVA ŞIŞKIN

          GONCEAROVA ŞIŞKIN

          GONCEAROVA

          ŞIŞKIN

          GONCEAROVA

          ŞIŞKIN

          GONCEAROVA

          ŞIŞKIN

          GONCEAROVA ŞIŞKIN

          GONCEAROVA ŞIŞKIN (intrând): Vă rog cu umilinţă să mă iertaţi, mi s-au aburit ochelarii. Am cinstea să mă recomand: Alexei Petrov Şişkin, locotenent-colonel în rezervă. Fiţi atât de bună şi iertaţi-mă că v-am deranjat. Ce spuneţi de vremea asta? Nici un câine nu-ţj vine să-1 scoţi afară. Ei, ce să-i faci! Şi cu cine am onoarea să vorbesc? Sunt sora Nataliei Nikolaevna. Ah, am auzit, am auzit. Sunt extrem de bucuros să vă cunosc, madmuazel. Veuillez-vous s'asseoir, monsieur1. Parle rius, madmuazel. Vă mulţumesc. (Se aşază.) Ce mai vreme, ziceam. Nu-i aşa? Da, viscoleşte.

          Pot să-1 văd pe domnul cameriuncher? îmi pare foarte rău, dar Alexandr Sergheevici nu-i acasă.

          Dar pe soţia dumnealui? Natalia Nikolaevna e şi ea în vizită. Ah, ce ghinion! Nu ştiu cum se face că nu-i găseşti niciodată.

          Vă rog să nu vă neliniştiţi, puteţi vorbi şi cu mine.

          Eu aş fi vrut să discut cu domnul cameriuncher. Dar, în sfârşit, mă supun, mă supun. De altfel trebuşoara-i destul de simplă. La diferite intervale de timp domnul Puşkin a luat de la mine douăsprezece mii şi jumătate ruble în asignaţii*, lăsându-mi zălog şaluri turceşti, perle şi argintărie.

          Ştiu…

          Douăsprezece mii şi jumătate, în cap.

          GONCEAROVA ŞIŞKIN lVă rog să luaţi loc, domnule (fr.). * Asignaţie – In Rusia ţaristă, semn monetar de liirtie care a circulat în perioada 1769-1843 (n.t.).

          GONCEAROVA ŞIŞKIN

          GONCEAROVA

          ŞIŞKIN

          GONCEAROVA

          ŞIŞKIN

          GONCEAROVA ŞIŞKIN

          GONCEAROVA ŞIŞKIN

          GONCEAROVA

          Şi n-aţi putea să mai răbdaţi puţin? Aş răbda eu, doamna, ba chiar cu mare plăcere. Şi' Hristos a răbdat şi ne-a poruncit şi nouă să răbdăm. Dar trebuie să vă puneţi în situaţia noastră. Trupul trebuie şi el hrănit. Şi dacă nu vă e cu supărare, băieţii mei fac serviciul la marină. Sunt nevoit să-i ajut. Am venit să vă previn, doamnă, că mâine vând lucrurile. Am găsit un negustor persan care-mi convine. V-aş ruga insistent să mai aşteptaţi. Alexandr Sergheevici vă va plăti dobânda. Credeţi-mă, nu pot. Aşteptăm din luna noiembrie, alţii de mult le-ar fi vândut. Mi-e teamă că-1 scap pe persan.

          Am un colier şi nişte argintărie. Poate aţi vrea să le vedeţi?

          Vă rog să mă scuzaţi, da-i mare bătaie de cap cu argintăria asta, doamnă. Iar persanul… Dar nu se poate, cum să rămânem fără lucruri?! N-aţi vrea să le vedeţi totuşi? Vă rog să veniţi la mine în cameră.

teatru radiofonic..........https://latimp.eu/?s=teatru+mihail+bulgakov

  
Attachments