Subiectul al III-lea (30 de puncte)
1. Prezentați specificul jocului didactic la vârsta preșcolară, având în vedere următoarele repere:
- definirea conceptului de joc didactic la vârsta preșcolară;
- prezentarea a două dintre funcțiile jocului didactic la vârsta preșcolară;
- exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind specificul jocului didactic la vârsta preșcolară:
2. a) Definiți conceptul de metodă de învățământ.
b) Prezentați specificul metodelor de învățământ, ținând cont de următoarele repere:
- prezentarea a două criterii de clasificare a metodelor de învățământ;
- descrierea a două metode de învățământ utilizate în învățământul preșcolar.
REZOLVARE
1. Jocul didactic reprezintă un ansamblu de acțiuni și operații care vizează atingerea unor obiective educaționale specifice domeniului cognitiv, afectiv-motivațional sau psiho-motor și relațional. faptul că educatoarea se folosește de jocul didactic în interiorul activității instructiv-educative și o dispoziție generală foarte bună, eliminând astfel posibilitatea de instalare,a monotoniei sau a oboselii.
Putem afirma că, la vârsta preșcolarității, jocul oferă cadrul pentru efort și depășire a unor obstacole, iar „moralitatea ludică” contribuie la geneza comportamentului socio-moral, la asimilarea unor elemnte de disciplină în ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. Important este că jocul le oferă copiilor posibilitatea dezvăluirii naturii autentice, a forțelor sale, observându-se o ultimă cerință spre afirmare.
J.Piaget stabilește următoarele funcții ale jocului: alegeți oricare două funcții, depinde după ce autor învățați)
1. funcția de adoptare realizată pe cele două coordonate: asimilarea realului la „eu” și acomodarea, transformarea „eu-lui” în funcție de modelele exterioare;
2. funcția cataractică, de descărcare energetică și rezolvare a conflictelor;
3. funcția de socializare, constând în acomodarea copilului cu ceilalți, asimilarea relațiilor cu cei din jur la propriul „eu”;
4. funcția de extindere a „eu-lui”, de satisfacere a mutiplelor trebuințe ale copilului, de la trebuințele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare a potențialului de care dispune, de la trebuințele perceptive și motorii la cele de autoexprimare în plan comportamental.
În opinia mea, jocul este important, deoarece așa cum afirma Piaget, copiii au nevoie de activități ludice în învățare, jocul fiind activitatea lor fundamentală. Prin acesta, preșcolarii înțeleg noțiunile abstracte, își formează reprezentări, socializează, sunt puși în diverse situații, similare cu cele din viața lor.
2.a) Metodele de învățământ („odos” = cale, drum; „metha” = către, spre) reprezintă căile folosite în școlaă de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viața, natura, lumea, lucrurile, știința. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează și se dezvoltă priceperile,deprinderile și capacitățile elevilor de a acționa asupra naturii, de a folosi roadele cunoașterii transformând exteriorul în facilități interioare, formându-și caracterul și dezvoltându-și personalitatea.
„Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunoaștere propusă de profesor, într-o cale de învățare realizată efectiv de preșcolar, elev, student, în cadrul instruirii formale și nonformale, cu deschideri spre educația permanentă” (Sorin Cristea, 1998, p.303)
b) metodele de învățământ se pot clasifica după diverse criterii. Există metode de predare, de evaluare, metode moderne, tradiționale, orale, scrise etc.
Promovarea metodelor moderne de învățământ a devenit o reală necesitate. este important ca elevul să ajungă să se identifice cu sarcina de învățare. Accentul nu mai cade pe cantitatea informațiilor pe care un elev poate s-o asimileze, ci pe valoarea informației pentru acel elev.
Printre criteriile de clasificare a metodelor se numără:
a) după tipul activității/lecției, există:
- metode de predare învățare;
- metode de fixare, consolidare și evaluare
b) după izvorul cunoașterii sau sursa generatoare de învățare (experiența social-istorică a omenirii, experiența individuală sau experiența practică) (Ioan Cerghit):
- Metode de transmitere și insușire a cunoștințelor;
- Metode de explorare și descoperire;
- Metode bazate pe acțiune;
- Metode de raționalizare a predării și învățării.
c) după forma comunicării:
- metode orale și scrise.
În învățământul preșcolar, există numeroase metode de învățământ utilizate. Printre acestea se numără: Cubul, Diagrama Venn, Explicația, Brainstormingul, Conversația, Piramida, Floarea de nufăr etc.
BRAINSTORMING
În traducere directă „furtună în creier” sau „asalt de idei”, metoda constă în enunțarea spontană a mai multor idei pentru soluționarea unei prebleme. Obiectivul urmărit prin aplicarea acesteia presupune exersarea creativității copiilor prin diferite tipuri de activitate.