AnnaE
#0

CUPRINS:

          INTRODUCERE

          PARTEA I

          CINCIZECI DE ANI ÎN DEPLINĂ STRĂLUCIRE

          Lăsaţi în urmă trecutul

          Refuzaţi îmburghezirea şi goniţi conformismul 18

          Acordaţi atenţie propriului corp

          PARTEA AII-A

          SĂ ÎNŢELEGEM ÎNAINTE

          DE A ACŢIONA

          CAPITOLUL I

          CE SE SCHIMBĂ DUPĂ CINCIZECI DE ANI 27

          Modificările aparatului digestiv 27

          Pofta de mâncare 28

          Digestia 28

          Metabolismul substanţelor nutritive 29

          Proteinele 29 l

          Lipidele

          Glucidele

          Eliminarea deşeurilor 'T

          Factorii psihologici ' i

          Resursele financiare.11

          Supraconsumul de medicamente 31] j

          CAPITOLUL II

          NEVOILE NUTRIŢIONALE PENTRU 3

          A RĂMÂNE TINERI 35

          Să ştim să ne recunoaştem greşelile 33

          Tradiţie şi convivialitate 36

          Feriţi-vă de regimuri! 37

          Aportul energetic 3H

          Valoarea energetică a alimentelor 38

          Raţia alimentară de dorit 39

          Trebuie să mâncăm suficient 39

          Trebuie să mâncăm mai bine 41

          CAPITOLUL III

          DIFERITELE CATEGORII DE ALIMENTE 42

          Macronutrienţii 43

          Proteinele 43

          Proporţia de masă proteică din organism 43

          Putem înlocui carnea? 44

          Mâncăm destule proteine?

          Glucidele 45

          Hiperglicemie şi hiperinsulinism 46

          Intoleranţa faţă de lactoză 47

          Atenţie la zahăr! 47

          Glucidele se aleg după indicele lor glicemic 48

          Lipidele, 50

          Grăsimile sunt indispensabile 50

          Cele două feţe ale colesterolului 51

          Grăsimile sau acizii graşi 52

          |t Substanţele nutritive neenergetice 56

          Aportul de fibre 56

          Fibrele insolubile 56

          Fibrele solubile 56

          Inconvenientele consumului de fibre 57

          Cum să consumăm zilnic fibrele? 57

          Aportul de lichide 58

          Vârstnicii nu beau suficiente lichide 59

          Când trebuie să bem? 60

          Cu privire la băuturile alcoolice 61

          Micronutrienţii 62

          Antioxidanţii 63

          Ceilalţi micronutrienţi 66

          Vitamina B9 sau acidul folie 66

          Vitamina B6 68

          Vitamina D 69

          Vitamina Bl

          Calciul 71

          Magneziul 73

          Potasiul 73

          Fierul 75

          Cromul 77

          PARTEA AIII-A

          PLANUL DE ACŢIUNE:

          SĂ ACŢIONĂM ÎN CUNOŞTINŢĂ DE CAUZĂ

          CAPITOLUL I

          STRATEGIE PENTRU A NE PĂSTRA ÎN FORMĂ 81

          Să învingem oboseala 81

          Multiplele faţete ale oboselii 81

          Cauzele oboselii 8.<

          Surmenajul 8.<

          Oboseala legată de abuzul de medicamente 84

          Oboseala psihică 85

          Oboseala patologică 80

          Oboseala datorată carenţelor nutriţionale 87

          Hipoglicemia, o sursă de oboseală 88

          Acidoza 90

          Alimente ce favorizează oboseala contra alimentelor ce întreţin forma? 91

          Alimentele ce favorizează oboseala 91

          Alimentele ce întreţin forma 92

          Cum să avem un corp performant 98

          Trebuie să ne mişcăm 98

          Nutriţia la efort 99

          Cum mâncăm înainte de efort 99'

          Cum mâncăm în timpul efortului 101

          Cum mâncăm după efort 101

          Menţinerea vitalităţii sexuale 102

          Când vrei, poţi 102

          Bucătăria afrodiziacă —f-*

          Cum să „fortificăm" creierul pentru a ne păstra memoria 109

          Creierul nu se uzează decât dacă nu-1 folosim 109

          Alimentaţia şi îmbătrânirea cerebrală 110

          Maladia lui Alzheimer 113

          Trebuie să ne intereseze totul 114

          CAPITOLUL II

          SĂ ÎNVĂŢĂM CUM SĂ NE GESTIONĂM

          GREUTATEA 119

          Variaţia componentelor masei corporale 119

          Corpolenţa după cincizeci de ani 120

          Care este greutatea potrivită? 120

          Clasificarea obezităţii 121

          Obezitatea androidă 121

          Obezitatea ginoidă 121

          Obezitatea abdominală profundă 122

          Este necesar să slăbim? 122

          La bărbaţi 122

          La femei 123

          Riscurile obezităţii 123

          Problemele respiratorii 123

          Problemele reumatologice 124

          Cancerul şi obezitatea 124

          Riscurile chirurgicale 124

          Consecinţele psihosociale 125

          Efectele pierderii în greutate 125

          Poate fi obezitatea un avantaj? 125

          Menopauza duce laângrăşare? 126

          CAPITOLULUI )

          METODA MONTIGNAC: O SIMPLĂ »3

          SCHIMBARE DE ORIENTARE ÎN

          OBIŞNUINŢELE ALIMENTARE 127

          De ce ne îngrăşăm? 12'^

          Glicemia 130

          Hiperinsulinismul 131

          Indicele glicemic 132

          Zahărul 13.1

          Făina 13ft

          Cartoful 137

          Obişnuinţele alimentare 138

          Principiile de bază ale metodei Montignac 141

          Faza 1 141

          Faza II 144

          Recomandări generale pentru faza 1 144

          CAPITOLUL IV

          PREVENIREA RISCURILOR

          CARDIO-VASCULARE 146

          Factorii răspunzători pentru bolile cardio-vasculare 147

          Colesterolul 148

          Trigliceridele 150, Hiperglicemia şi hiperinsulinismul 151

          Hiperuricemia 152

          Deficitul de antioxidant! 152

          Igiena vieţii 152

          Tabagismul 152

          Stresul 153

          Sedentarismul 153

          Prevenirea bolilor cardio-vasculare prin intermediul alimentaţiei 154

          Alegerea grăsimilor 154

          Alegerea proteinelor 154

          Alegerea glucidelor 156

          Adoptarea unei alimentaţii bogate în fibre 156

          Alegerea alimentelor bogate în antioxidanţi 156

          Alţi nutrienţi necesari 157

          Potasiul 157

          Magneziu! 158

          Calciul 158

          Sodiul 158

          Fierul 159

          Vitamina B9 (sau acidul folie) 159

          Băuturile 159

          Trebuie să bem vin 159

          Cafeaua 160

          Ceaiul 160

          Ciocolata 161

          Laptele 161

          Băuturile dulci 161

          Proprietăţile condimentelor

          Busuiocul 162

          Usturoiul 162

          Alimentaţia de tip mediteranean 162

          CAPITOLUL V

          CUM SĂ COEXISTĂM PAŞNIC CU DIABETUL 170

          Diabetul insulino-dependent (diabetul de tip I) 170

          Diabetul gras, fără dependenţă de insulina (tipul II). 17|

          Dietetica diabeticilor 171

          Diabetul de tip II 171

          Diabetul de tip 1 172

          CAPITOLUL VI

          AMELIORAREA BOLILOR REUMATISMALE 174

          Osteoporoza 174

          Cele două tipuri de osteoporoză 175

          Osteoporoza de tip 1 175

          Osteoporoza de tip II 17d

          Examinarea problemei 17d

          Factorii favorizanţi ai osteoporozei 17d

          Alimentaţia dietetică în osteoporoză 11(>

          Asigurarea unui aport caloric corect 17'^

          Asigurarea unui aport bun de fosfor 181

          Asigurarea unei concentraţii suficiente de vitamina D 182

          Anumiţi nutrienţi previn osteoporoza 182

          Excesul anumitor nutrienţi favorizează osteoporoza 183

          Osteomalacia 184

          Cauzele 184

          Când ne putem gândi la osteomalacie? 185

          Cum să dovedim prezenţa bolii? 185

          Tratamentul 185

          Reumatismele inflamatorii 186

          Postul 186

          Regimul personalizat, prin excludere 186

          Regimul Dr. Seignalet 187

          Raţia de proteine 187

          Untura de peşte 188

          Artroza 188

          Cauzele 188

          Remediile 189

          Hiperuricemia 190

          Cauzele 190

          Complicaţiile 191

          Tratamentul 192

          CAPITOLUL VII

          ELIMINAREACONSTIPAŢIEI ŞI ACOLITEI 194

          Constipaţia 194

          Diferitele tipuri de constipaţie 195

          Constipaţia recentă 195

          Constipaţia cronică 195

          Lipsa reflexului rectal 195

          Pentru a nu mai fi constipaţi, trebuie să mâncăm mai corect 196

          Colitele 198

          CAPITOLUL VIII

          STIMULAREA MIJLOACELOR DE

          AUTOAPĂRARE 200

          Imunitatea 200

          Mecanismele imunitare 200

          Stimularea imunităţii 202

          Alimentaţia corectă ne fereşte de infecţii 201

          Trebuie să mâncăm proteine 2(M

          Aportul energetic 20>

          Sporirea raţiei de vitamine 20.">

          Să ne facem plinul de oligo-elemente 205

          Să alegem grăsimile bune 20(>

          Alimentele care stimulează imunitatea 20(>

          Atenţie la preparare 200

          Igiena de viaţă 207

          CAPITOLUL IX

          PREVENIREA CANCERULUI CU AJUTORUL

          NUTRIŢIEI.210

          Ce este cancerul? 210

          Frecvenţa cancerelor 211

          Cauzele cancerului 212

          Factorii care pot favoriza apariţia cancerului 212

          Excesul de greutate 212

          Grăsimile „rele" 213

          Unele proteine 213

          Glucidele „rele" 214

          Abuzul de alcool 214

          Alimentele sărate şi afumate 214

          Nitratul din apă '. 215

          Apele cu clor 215

          Pesticidele, insecticidele, erbicidele, fungicidele 215

          Modul de preparare a hranei 215

          Carenţa de antioxidanţi 216

          Alimentele care protejează organismul împotriva cancerului 217

          Fibrele 217

          Antioxidanţii 217

          Legumele verzi 217

          Fructele 217

          Pentru a ne asigura o bună protecţie împotriva cancerului 218

          CAPITOLUL X

          EVITAREA DENUTRIŢIEI

          Cauzele denutriţiei 219

          Aporturile insuficiente (anabolismul redus) 219 „ Uzura " accelerată a stocului de proteine

          (catabolismul crescut) 220

          Consecinţele denutriţiei 221

          Deficitul imunitar 221 întârzierea cicatrizărilor 221

          Deficitul de sinteză a albuminei 222

          Cum să luptăm împotriva denutriţiei? 222

          CONCLUZIE 223

          ANEXE

          ANEXA I

          BILANŢUL NUTRIŢIONAL

          Reţineţi!

          Începând cu 15 octombrie a.c. veţi găsi pe piaţă

          CALENDARUL GASTRONOMIC 2003 at cu reţete, în special, din regimul diso6'

          TIPOGRAFIA l R EC SON l

          ŞIR FRANCE2ANR. 66.6UCUBEŞH. ia.: 3M. U.90/35. 092.728.632

          Examen de conştiinţă. alimentară 227

          Rezultate, 228

          Starea fizică 228

          Cum stăm cu greutatea? 230

          Indicele de masă corporală sau

          Body Mass Index (BMI) 230

          Aprecierea stării de hidratare 232

          Starea danturii 232

          Examenele de laborator 233

          Radiografiile 234

          ANEXAU i

          SĂ ÎNŢELEGEM BINE FENOMENUL

          DE ÎMBĂTRÂNIRE 235

          Ce vârstă poate atinge omul? 235

          Factorii de îmbătrânire 236

          Impactul genetic 236

          Impactul mediului înconjurător 239

          ANEXA III

          CUM SĂ FACEM BINE CUMPĂRĂTURILE 241

          Plăcerea de a mânca 241

          Să facem bine cumpărăturile 242

          Micul comerciant 243

          Piaţa din cartier 243

          Supermagazânele > 244

          Viaţa în casele de bătrâni 245

 

 

 

          Introducere

          Jeanne Calmet tocmai şi-a sărbătorit împlinirea vârstei de 101 ani. Ea nu e numai o reprezentantă a speciei noastre, ci – pe lângă aceasta – mai este şi franţuzoaică, fapt ce face să ne vibreze coarda patriotică.

          I-am amintit naţionalitatea doar pentru a sublinia că, în general, compatrioţii noştri au – statistic vorbind – o stare de sănătate mai bună decât a locuitorilor din alte ţări industrializate. Această menţiune ar fi, totuşi, insuficientă, dacă nu am preciza că decana oficială a omenirii a trăit mereu în ţinutul Pagnol, din Provence, ceea ce constituie un punct de referinţă în calificarea celui mai sănătos mod de hrană din lume: regimul mediteranean.

          Când intri în clubul foarte deschis, de acum, al persoanelor de cincizeci de ani, este îmbucurător să ştii că străbunicii multora dintre noi sunt încă în viaţă. Fără doar şi poate că te simţi ca un flăcău! Căci astăzi este posibil să atingi o asemenea vârstă venerabilă şi nu e deloc o prostie să te gândeşti că fiecare dintre noi poate deveni cel puţin centenar. Dacă suntem cu toţii de acord să trăim până atunci, această dorinţă este obligatoriu şi implicit condiţionată de o bună stare de sănătate, deoarece ideea că nu ne-am putea duce zilele decât târâş-grăpiş este insuportabilă.

          Totuşi, se cuvine să constatăm că epoca noastră prezintă, în acest domeniu, o situaţie care ar trebui să fie un semnal de alarmă: în timp ce durata vieţii s-a prelungit dincolo de ceea ce ne puteam imagina la începutul secolului 20, suntem siliţi să vedem că -paradoxal – specia noastră nu a fost nicicând mai bolnavă.

          Realitatea statistica este chiar îngrijorătoare: unele boli, care, pe vremuri, iniervencau târziu în cursul vieţii, acum apar din ce în ce mai devreme. l;ciiomenul este deosebit de des întâlnit într-o ţară ca Statele Unite, unde, populaţia ce trece de şaizeci de ani şi uneori chiar mai tânără se află într-o stare de decrepitudine ce dă de gândit.

          Hste uşor să-ţi dai seama de acest fapt, dacă îţi petreci câteva orc pe un aeroport american. Numărul de persoane coapte, cu siguranţă, dar încă tinere, care se deplasează într-un scaun cu rotile, este impresionant. Aceste wheel-chairs se pot lega, de altfel, unele de altele şi sunt trase de nişte tractoare mici. Vezi, prin urmare, trenuri întregi de scaune pe rotile, circulând între diferitele porţi de îmbarcare, făcând naveta între sosirile şi plecările terminalelor. Unii s-ar putea gândi că ăsta e un lux pe care şi-1 oferă americanii ce călătoresc, asemenea jucătorilor de golf din ţara lor, care se deplasează în maşinuţe, pe teren, pentru a merge de la o gaură la alta. Nici vorbă: acest mod de transport este o necesitate impusă de starea sănătăţii respectivelor persoane.

          Dar, dacă problema este identificată în mod corespunzător, în schimb soluţia propusă e departe de a fi eficientă. Totuşi, medicina şi auxiliarul său, industria farmaceutică, n-au fost niciodată mai active, mai inventive şi mai productive. Zadarnic. Bugetul alocat cheltuielilor pentru sănătate devine, pe zi ce trece, tot mai insuficient.

          I'atologiile sunt, în majoritate, cunoscute. Depistarea lor, bine pusă la punct. Terapeutica, bine elaborată, în tehnica chirurgicală, în tratamente, îngrijire, medicaţie s-au făcut progrese fenomenale. Dar, în ansamblu, problema rămâne aceeaşi: ştim să prelungim viaţa, dar nu şi sa menţinem sănătatea.

          Cu ţoale astea, soluţia ne este la îndemână şi nu a fost niciodată altfel. Omul modern, cu aroganţa lui ştiinţifică, e cel care a igno-rat-o, a dispreţuit-o în mod voit. Soluţia ţine de bun-simţ, de raţiune – ce zic eu? – de înţelepciune.

          Ea este, pur şi simplu, în propria noastră farfurie. Pentru că se află în ceea ce mâncăm, în calitatea alimentaţiei noastre. Cum spunea Hippocrate, cu cinci secole înaintea lui Hristos: „Hrana ne este cel mai bun leac".

          Avem motive să fim mândri de medicii, de cercetătorii şi de toţi oamenii noştri de ştiinţă, care, cu hotărâre şi curaj, au făcut ca ştiinţa să progreseze – în cincizeci de ani – într-un mod cu totul excepţional. Ei au împins limitele cunoaşterii din domeniul medical dicolo de orice imaginaţie, dar, în acelaşi timp, au dat la o parte esenţialul: factorul alimentar. Au uitat unul dintre principalele postulate ale existenţei unei fiinţe vii – indiferent dacă aceasta aparţine regimului vegetal sau celui animal – şi care condiţionează, în mod strâns, supravieţuirea şi sănătatea sa de calitatea hranei consumate.

          De la al doilea război mondial, producţia alimentară a cunoscut o adevărată revoluţie. La originea acesteia stau două fenomene. Pe de o parte, creşterea considerabilă a populaţiei din ţările occidentale (baby-boom), care a obligat guvernele să încurajeze producţia de masă. Singurul criteriu al agriculturii a devenit productivitatea. Pe de altă parte, fenomenala creştere a urbanizării a făcut ca, în câteva decenii, regiunile rurale să se golească în favoarea marilor oraşe, creând astfel un decalaj important între zonele de producţie alimentară şi zonele de consum.

          Pentru a se produce mai mult, s-a recurs, în neştire, la mecanizare, la fertilizarea cu îngrăşăminte chimice, la utilizarea masivă a pesticidelor, insecticidelor şi erbicidelor chimice, agresând mediul înconjurător. Totodată, s-au selecţionat seminţele, prin hibridare controlată, cu un singur scop: randamentul.

          Pentru a se putea păstra alimentele, chiar şi pe durata transportului de la locul de producţie la cel de prelucrare şi de consum, s-a recurs la recoltarea înaintea maturării, la coacerea artificială, la refrigerare, la congelare şi la o întreagă gamă de practici industriale diverse (ca ionizarea) destinate să menţină o impresie artificială de prospeţime a produselor, care – în timp normal – ar f i putrezit.

          La capătul traseului, industria alimentară nu s-a lăsat mai prejos: a făcut inovaţii în domeniul condiţionării şi al conservării, folosind aditivii alimentari meniţi să dea produselor un aspect mai atrăgător, să le îmbunătăţească artificial gustul sau să le împiedice, mulţumită conservanţilor, să se auto-distrugă în mod natural.

          Paralel, producţia animală a devenit intensivă, prin crearea de ferme zootehnice concentraţionare, unde hormonii şi antibioticele au devenit auxiliari eficienţi ai productivităţii.

          Rezultatul acestei revoluţii agro-alimentare a fost, mai întâi, progresul. Trebuie să recunoaştem, într-adevăr, că persoanele din ţările occidentale nu suferă de foame, nici chiar cele care au nenorocul să fie printre indivizii excluşi, fără muncă şi fără domiciliu fix. Căci belşugul alimentar la care am ajuns, în această civilizaţie a abundenţei, este suficient pentru ca să hrănească pe toată lumea, inclusiv pe cei fără mijloace.

          Reversul medaliei este că, dacă suntem siguri de cantitate, descoperim tot mai mult, pe zi ce trece, că nu avem asigurată calitatea. Calitatea nutriţională a alimentelor este atât de scăzută, încât putem considera, de acum, că a fost atinsă cota de alertă. Aceasta înseamnă că alimentaţia care ne este oferită astăzi nu mai răspunde necesităţilor nutriţionale ale corpului nostru, pentru că, în afară de energia care ne permite să supravieţuim, ea este lipsită de elementele vitale de care avem nevoie pentru a ne păstra sănătatea.

          Totuşi, ar fi exagerat să considerăm că toate alimentele aflate la dispoziţia noastră sunt suspecte. Noi denunţăm mai ales mediocritatea nutriţională a acelora ce fac obiectul unei producţii intensive si, deseori, al proceselor industriale de transformare şi prelucrare. Celelalte – pentru că, slavă Domnului, mai există şi dintre acestea – sunt acceptabile şi chiar recomandate.

          Obişnuinţele alimentare s-au schimbat în mod considerabil, în ultimii cincizeci de ani. Dar este regretabil că tendinţa contemporanilor noştri este aceea de a le privilegia pe cele rele, în detrimentul celor bune. Or, în toate cazurile, în care oamenii au devenit conşl u-iiţi şi s-au luat măsuri concrete cu toată seriozitatea, rezultatele obţinute au fost suficient de clare pentru a încuraja răspândirea lor, cu toate că, pe moment, încă nu se poate avea în vedere o generalizare.

          În decursul primei perioade de viaţă şi – în mare – până la cincizeci de ani, organismul suportă, fără a se manifesta prea mult, carenţele şi insuficienţele unei alimentaţii sărace calitativ. El compensează – în parte – aceste deficituri, luând din propriile sale rezerve, ceea ce explică faptul că simptomele ce premerg eventualele patologii sunt rareori descoperite în această perioadă.

          Şi, într-o bună zi, soneriile de alarmă încep să sune. Dar situaţia nu este luată chiar în serios decât atunci când se declanşează o adevărată alertă. Atunci vine clipa surprizelor dureroase, a decepţiilor şi regretelor, dar şi a hotărârilor de ultimă oră. Pentru că nu este niciodată prea târziu să iei o hotărâre bună. Oricum, este mai bine să nu fim obligaţi să o facem când nu mai avem încotro. Cartea de faţă răspunde tocmai acestei preocupări.

          Mulţi dintre dumneavoastră treceţi de pragul celor cincizeci de ani, fiind în deplină putere. Adică, păstrându-vă plenitudinea calităţilor fizice şi intelectuale. Chiar vă şi minunaţi că sunteţi, mai mult ca niciodată, într-o formă atât de perfectă. Cartea de faţă este scrisă pentru dumneavoastră, căci ea vă va permite să vă evaluaţi starea sănătăţii, să conştientizaţi că este înţelept să-i oferiţi acestei maşini, care este corpul dumneavoastră – după o jumătate de secol de servicii bune şi de toată încrederea – dacă nu un consult general şi o revizie în toată legea, măcar un program de prevenire. Corpul are raţiunile sale, pe care raţiunea ar trebui să le cunoască.

     Dar cartea aceasta se adresează şi celor ce au înaintat ceva mai mult în a doua parte a vieţii, în special celor care au anumite probleme de sănătate.