Neomodernism
Neomodernismul este un curent ideologic, literar definit de spiritul creator postbelic, caracterizat prin respingerea formelor grave și prin redarea temelor grave într-o manieră ludică, de joc, ce ascunde însă tragicul. Literatura neomodernistă este definită printr-un imaginar poetic inedit, limbaj ambiguu, metafore subtile și expresie ermetică.
Neomodernismul este un curent literar apărut în secolul al XX-lea ca prelungire a modernismului şi se caracterizează prin următoarele aspecte:
Trăsăturile neomodernismului:
- poezia sochează permanent asteptările cititorului
- este o poetică a existenței și a cunoașterii
- intelectualismul
- reinterpretarea miturilor
- abordarea modernă a marilor teme ale liricii
- iornia,spiritual ludic
- reprezentarea abstracțiilor în formă concretă
- ambiguitatea limbajului împinsă până la aparența de nonsens
- ermetismul expresiei
Reprezentanții de seamă ai curentului literar neomodernismul au fost:
Nichita Stănescu,
Marin Sorescu,
Gellu Naum,
Ana Blandiana,
Marin Sorescu
Adrian Păunescu.