Testul 1
Limba și literatura română (30 de puncte)
1. Se dă textul:
În curând (Ilie Moromete) ieși din sat și urcă dealul. la câmp înfățișarea sa se schimbă, capătă tarăși acea liniște posomorâtă și închisă pe care o avusese când pornise din curte. Merse o vreme pe întinderea netedă a izlazului, apoi intră pe drumurile de plan, printre porumburi și miriști și se opriî sfârșit în dreptul unei pietre de hotar. Ajunsese la lotul său de pământ.
Moromete se așeză pe piatra albă de hotar și își luă capul în mâîni. Era cu desăvârșire singur. Dacă n-ar fi fost liniștea miriștilor sau urmele roților de căruță, uscate adânc în pământul drumurilor, care arătau că pe aici au fost oameni, s-ar fi zis că porumburile au crescut singure, că au fost părăsite, că nimeni n-o să mai calce vreodată pe aici și că doar el a rămas ca un martor al unei lumi ciudate ca pierit.
Moromete însă era departe de a fi rupt de lume și venise aici tocmai pentru că se simțea îngropat în ea până la gât și vroia să scape. Înțelegea că se uneltise împotriva lui și el nu știuse - timpul pe care îl crezuse rdător și lumea pe o crezuse prietenă și plină de daruri ascunseseră de fapt o capcană (fâlfâirea înceată a amenințărilor, întinderea lor de-a lungul anilor și de aici credința în fărâmițarea și dispariția lor) - iar lumea, trăind în orbire și neăsare, îî sălbăticise copiii și îi asmuțise împotriva lui.
(Marin Preda, Moromeții)
Scrieți pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe:
a) Transcrieți, din fragmentul dat, un cuvânt care conține un diftong.
b) Scrieți câte un antonim contextual pentru fiecare dintre următoarele cuvinte din textul dat: posomorâtă, prietenă.
c) Formulați câte o propoziție în care cuvintele singur și, respectiv, lui din textul dat să aibă altă valoare morfologică.
d) Indicați funcția sintactică a cuvintelor subliniate în textul dat: Ajunsese la lotul său de pământ.
e) Transcrieți o propoziție subordonată din fragmentul dat, din prima parte a textului, precizând, totodată, ce fel de propoziție subordonată este.
f) Alcătuiți o frază în care pronumele relativ care să introducă o propoziție subordonată subiectivă.
g) Menționați rolul utilizării cratimei în structura: n-o
h) Explicați, într-un text de 3-5 rânduri, semnificația enunțului: Moromete însă era departe de a fi rupt de lume și venise aici tocmai pentru că se simțea îngropat în ea până la gât și vroia să scape.
2. Redactați un eseu de minimum 500 de cuvinte în care să prezentați evoluția relației dintre două personaje din basmul cult Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă.
În elaborarea eseului, veți avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea a trei concepte operaționale de construcție a discursului narativ din basmul cult selectat, semnificative pentru tipologia personajelor alese (de exemplu: acțiune, temă, momentele subiectului, incipit, final, repere spațiale, repere temporale);
- evindențierea relației dintre cele două personaje, prin raportare la conflictul/conflictele din basmul cult dat;
- prezentarea a două secvente/episoade semnificative pentru evoutția relației dintre cele două personaje.
Notă: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului veți primi 10 puncte. pentru redactarea eseului veți primi 5 puncte (organizarea ideilor în scris punct; utilizarea limbii literare - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuație - 1 punct; așezare în pagină, lizibilitate - 1 punct)
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 500 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Metodica predării limbii și literaturii române/comunicarii în limba română (20 de puncte)
Următoarea secvență face parte din Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română - clasa a III-a (OMEN nr. 5003/2014):
Competența specifică
2.4 Participarea la intercațiuni pentru găsirea de soluții la probleme
Exemple de activități de învățare:
- dezvoltarea de proiecte interdisciplinare la clasă, în școală sau în comunitate, în cadrul unui grup mic;
- organizarea unui eveniment (serbare, o expoziție cu afișe realizate în ruma lecturilor)
Conținuturi
Funcții ale limbii:
- descrierea de obiecte sau ființe din universul imediat;
- relatarea unei acțiuni/întâmplari cunoscute traite, vizionate, citite;
- oferirea de informații despre universul apropiat;
- solicitarea de informații despre universul apropiat;
- prezentarea de persoane/cărți/activități;
- inițierea unui schimb verbal.
Cerință
Prezentați valențele formative ale activității didactice organizate pe grupe, utilă în formarea/dezvoltarea competenței specifice din secvența dată. Dedesubt sunt date reperele necesare:
a) Descrieți modul de integrare a activității pe grupe pentru secvența dată.
b) Numiți trei forme de organizare a activității didactice, altele decât activitatea pe grupe.
c) Menționați două metode de instruire utilizate pentru formarea/dezvoltarea competenței specifie din secvența dată.
d) Precizați două mijloace didactice/suporturi tehnice de instruire, specificând rolul lor în formarea sau în dezvoltarea competenței specifice din secvența dată.
e) Argumentați necesitatea corelării activității pe grupe cu celelalte forme de organizare a activității didactice în vederea formării/dezvoltării competenței specifice din secvența dată.
Elemente de pedagogie școlară (15 puncte)
Redactați un text de aproximativ o pagină cu privire la eficiența procesului de învățământ. În redactarea textului veți avea în vedere următoarele repere:
- precizarea semnificației conceptului de proces de învățământ;
- enumerarea a trei condiții/factori de creștere a eficienței procesului de învățământ, prezetând în ce constă, la nivelul învățământului primar, una dintre aceste condiții/unul dintre acești factori.
