Limba și literatura română (30 de puncte)

Se dă textul:

       După un surghiun de doi ani revedeam Berlinul. Am de Berlin mare slăbiciune; nici împrejurări foarte triste nu m-au împiedicat să-l revăd cu plăcere. L-am regăsit cum îl lăsasem; tot numai flori. Așa frumos chiar ca în acel început de iunie nu-mi păruse totuși niciodată.

       Ca să-l vântur însă și să-l colind ca odinioară, nu mai mergea. Oboseam repede și oboseala putea înlesni reivirea boalei. M-am resemnat doar câtăva vreme a sta pe acasă, jertfă de care mă despăgubea, în parte, frumusețea muzicei vechi ce se făcea la noi de dimineața până seara. Năpădit de o dulce aromeală, îmi lăsam visările să nască și să se topească în voie în noianul de armonii sublime, uitându-mă pe fereastră, cu ochii pe jumătate închiși, cum unduiau curcubeuri în pulberea fluidă a fântânii din larga piață-grădină. Lina boare a asfințitului legăna ciucurii purpurii ai trandafirilor agățați pe terasa casei din față, purtându-le mireasma până la mine. Seara da însuflețire umbrelor, în oglinzi, tainic treceau fiori. Acesta era ceasul pe care-l așteptam ca să admir colțul cel mai frumos al pieței - un petec de pădure rămas neatins în plin oraș - câțiva bătrâni copaci frunzoși și sumbri, vrednici să slujească de izvod celor mai cu faimă meșteri ai zugrăvelii.

                                                                                                                     (Mateiu I. Caragiale, Remember)

Scrieți, pe foaia de conscurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe:

a) Transcrieți, din ultimul enunț al fragmentului dat, un cuvânt care conține un diftong.

b) Scrieți câte un sinonim contextual pentru fiecare dintre următoarele cuvinte din textul dat: aromeală, sublime.

c) Formulați câte o propoziție în care cuvintele un (surghiun) și, respectiv, tot (numai flori) din textul dat să aibă altă valoare morfologică.

d) Indicați funcția sintactică a cuvintelor subliniate din textul dat: Seara da însuflețire umbrelor în oglinzi, tainic treceau fiori.

e) Transcrieți o propoziție subordonată din fragmentul dat, precizând ce fel de propoziție subordonată este.

f) Alcătuiți o frază în care conjuncția subordonatoare dacă să introducă o propoziție subordonată subiectivă.

g) Menționați rolul utilizării cratimei în structura: m-am

h) Explicați, într-un text de 3-5 rânduri, semnificația enunțului: Acesta era ceasul pe care-l așteptam ca să admir colțul cel mai frumos al pieței - un petec de pădure rămas neatins în plin oraș - câțiva copaci frunzoși și sumbri, vrednici să slujească de izvod celor mai cu faimă meșteri ai zugrăvelii.

2. Redactați un eseu de minimum 500 de cuvinte în care să prezentați particularitățile de construcție ale unui personaj din romanul Ion de Liviu Rebreanu. În elaborarea eseului, veți avea în vedere următoarele repere:

— indicarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul epic studiat;

— prezentarea a trei elemente de structură ale textului epic, semnificative pentru construcția personajului ales (de exemplu: conflicte, episod narativ, intrigă, relații spațio-temporale, tipologii de personaje, tehnici de caracterizare a perosnajelor etc.);

— prezentarea a două trăsături ale personajului ales, ilustrate prin două episoade/scene narative semnificative.

Notă: Ordinea integrarii reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru conținutul eseului veți primi 10 puncte. Pentru redactarea eseului veți primi 5 puncte (organizarea idelilor în scris - 1 punct; utilizarea limbii literare - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 1 punct; așezare în pagină, lizibilitate - 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 500 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Metodica predării limbii și literaturii române/comunicării în limba română (20 de puncte)

Următoarea secvență face parte din programa școlară pentru Comunicare în limba română - clasa I (OMEN nr. 3418/2013):

Competența specifică

2.3 Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare

Exemple de activități de învățare:

► formularea unei opinii personale privind un personaj/conduita unei persoane sau privind o întâmplare etc.;

► exerciții de primire sau de oferire a unor complimente.

Conținuturi

Comunicare orală: acte de vorbire: a formula o părere, o idee, o rugăminte, o cerere

Reguli de vorbire eficientă: vorbirea pe rând; ascultarea interlocutorului; păstrarea ideii

Forme ale discursului oral: descrierea unui obiect/unei persoane

Cerință

    Într-o activitate instructiv-educativă desfășurată la finele unui spectacol de teatru de păpuși, arătați valoarea dialogurilor în baza cărora formați sau dezvoltați competența specifică din secvența dată.

    Vizați aceste cinci aspecte:

a) prezentați aplicabilitatea acelei activități în formarea/dezvoltarea competenței specifice din secvența dată.

b) Indicați trei suporturi tehnice de instruire folosite în scopul cerut.

c) Prezentați două metode de instruire eficiente în contextul creat.

d) Prezentați o metodă de evaluare aplicabilă pe fondul competenței din secvența dată.

e) Argum valoarea activităților realizate în mediul extrașcolar cu acelea derulate în mediul școlar pentru a forma/dezvolta competența specifică 2.3.

Elemente de pedagogie școlară (15 puncte)

    Redactați un text de o pagină despre taxonomia finalităților educației, gândită pentru buna funcționare a procesului de învățământ. În redactarea textului veți avea în vedere următoarele repere:

► prezentarea succintă a binomului finalități de sistem - finalități de proces;

► enumerarea criteriilor și a sistemelor de referință (macro-micro);

► indicarea gradului lor de generalitate, având în vedere competențele și obiectivele operaționale;

► etalarea unui exemplu pozitiv în contextul unei dimensiuni a personalității, bine pusă în valoare.