Eficienţa procesului de învăţământ subiect rezolvat titularizare
Prin proces de învăţământ înţelegem activitatea didactică minuţios pregătită de profesor, în virtutea căreia instruieşte, evalueayă şi formează elevul sub toate aspectele. Activitatea decurge în temeiul unei proiectări structurate în concordanţă cu rigorile documentelor curriculare, cu cerinţele psihopedagogice şi didactice, respectiv cu managementul clasei. Totodată, activitatea decurge şi în deplină concordanţă cu specificul învăţământului primar. Aici, îl privim din două perspective complementare: a stadiului de dezvoltare a inteligenţei micului şcolar - operaţional concret - şi a competenţei de a învăţa să înveţi şi, implicit, să devii
. Prima perspectivă este reflecţia principiului accesibilităţii, iar a doua este prelungirea domeniului parcurs în preşcolaritate, denumit capacităţi şi atitudini în învăţare. Aceasta din urmă este desosebit de important pentru reuşita actului educaţional-formativ, caracterizat de eficienţă maximă.
În cele ce urmează trecem în revistă factorii de mediu şi condiţiile inerente ce influentează procesul în discuţie. Garantat, raportul de cauzalitate determină (in)eficienţa activităţii instructiv-formative. Ne oprim asupra curriculumului ascuns, bogat în experineţe de învăţare informală. Cu titlul de exemplu, luăm trei factori: conduita profesorului per ansamblu (oglindită în ethosul şcolii), influenţele părinţilor (beneficiari indirecţi ai ofertei curriculare), cultura şi civilizaţia comunităţii locale. Cumulate, efectele lor redau calitatea vieţii şcolare. Cu alte cuvinte, pozitivitatea/negativitatea este consecinţa cumulului de factori ce gravitează în jurul comunităţii şcolare.
Ne atrage atenţia ultimul factor, parte din mediul extern. (In)direct acesta exercită influenţe asupra vieţii şcolii. Exercitarea influenţei se realizează în condiţii interne sau externe, determinate de factori intrinseci ori extrinseci. În altă ordine de idei, comunitatea şcolară îşi trăieşte viaţa în lumina factorilor dezvoltatori ori în umbra celor negativi. Prin urmare, intensitatea luminii/umbrei este egală cu forţa a doi factori puternici: mediu şi ereditare.
Concret vorbind, într-o zonă economic defavorizată există o probabilitate mai mare de a întâlni frecvent subiecţi cu comportamente devinate şi cu grave tulburări de învăţare, proveniţi din familii cu educaţie precară, inactive sau implicate în activităţi desfăşurate în afara legii ori la limita ei. În aceste circumstanţe, putem vedea efectele nefaste ale factorului ereditate. În comunitatea şcolară, grupurile de învăţare pot fi realmente nefavorabil afectate. E imperios necesar să se acţioneze pentru a preîntâmpina/combate acţiunile/fenomenele perturbante. De exemplu, consilierul educativ poate convoca întrunirea decidenţilor în scopul măsurilor ce reduc impactul distructiv. În caz contrar, faptul în sine va deteriora calitatea actului educaţional.
În concluzie, conchidem astfel că profesorului îi stă în putere să gestioneze situaţiile de învăţare în aşa fel încât gradul de eficienţă să atingă zilnic pragul maximal. Atingerea gradului pe termen scurt determină atingerea lui pe termen lung — chiar şi pe fondul curriculumului ascuns. De aceea profesorul trebuie să dea constant dovadă de măiestrie şi de vonţă, în beneficiul grupului său de învăţare şi, bineînţeles al comunităţii lui şcolare aparţinătoare.
Gândind la valenţele formative ale curriculumului ascuns şi acţionând în consecinţă, profesorul întăreşte spiritul uniunii în propria clasă. Pe scurt, el ajunge să reducă simţitor numărul momentelor de criză şi să elimine, treptat, factorii care le generează. Situaţiile tensionate apărute frecvent pe verticală şi pe orizontală sunt, drept vorbind, oportunităţi de învăţare pentru toţi actorii actului (non)educaţional.
Din acest considerent calitatea de manager a profesorului trebuie privită cu mult interes, ştiind că el acţionează pentru a-şi eficientiza colectivul de elevi şi proiectul didactic. Prin definiţie, aceasta comportă multiple roluri de jucat (aproape) instantaneu şi întotdeauna impecabil. Tema ne determină să aprofundăm şi conceptul de sintalitate (Totalitatea particularităților esențiale, edificatoare pentru profilul moral al unui grup; personalitate a unui colectiv.), în paralel cu sintagmele: diagnoza clasei, dinamica grupului şi învăţare socială. Raţiunea e de a le valoriza puterea în beneficiul tuturor. Astfel negreşit, trecem prin dimensiunile managementului clasei: socio–culturală, psihologică şi ergonomică.
Descarcă de mai jos documentul în format word
