Predarea - ca activitate de organizare şi conducere a situaţiilor de învăţare
Orice cadru didactic ştie că predarea reprezintă prima activitate ce pune pe rol procesul de învăţământ. De asemenea, orice cadru didactic ştie că procesul de învăţământ este fundamental pentru instruirea şi formarea continuă a elevului în planul dezvoltării lui academice şi îndeosebi a dezvoltării lui personale.
Este limpede că, în lipsa predării, nu pot exista celelalte două activităţi principale: învăţarea şi evaluarea. Este de la sine înţele, că din pricina predării defectuoase, apar împrejurări ce denotă carenţele cadrului didactic, profesional vorbind. În altă ordine de idei, din cauza predării defectuaose, elevii nu îşi pot însuşi informaţiile aferente unităţilor tematice în mod corespunyător, drept care nici nu pot îşi explica legăturile existente între conţinuturi şi rezultatele aşteptate. Fiind transmise trunchiat sau parţial datele care constituie fundamentul temei cerute potrivit programei şcolare rămân un simplu scop intangibil.
Triada predare–învăţare–evaluare poate lua forma unui cerc, în interiorul căruia circuitul este continuu. Elementele triadei sunt absolut interdependente şi susceptibile să garanteye succesul lecţiei, dacă, în context, se manifestă profesionalismul cadrului didactic. Se afirmă deseori că reuşita lecţiei depinde considerabil de tactul cu care profesorul organizează şi cooronează activităţile derivate din procesul de învăţământ, derulat în propria clasă. Mai mult decât atât, situaţiile reale de învăţare, create în considerarea actului de preadre, pot fi percepute ca veritabile experienţe de învăţare. Prin definiţie, experienţa de învăţare are un profund caracter formator, în baza căruia elevul este ghidat spre evaluarea formatoare. Aceasta din urmă îi dă greutate lecţiei, întrucât se ştie că finalitatea procesului instructiv–educativ nu constă doar în răspunsul la întrebarea Ce şi cât ştiu?, ci mai degrab[, ]n r[spunsul la ]ntrebarea Ce sunt capabi(ă) să fac eu cu ce şi cât ştiu?.
Ştim că profesorului îi revine exclusiv activitatea de preadre. Pe durata sa organizează şi conduce diverse situaţii de învăţare, respectiv transmite un conţinut informaţional folofsind strategii potrivite şi adaptate la caracteristicile clasei şi la nevoile sale. În didactica modernă, predarea este centrată pe elev. De preferinţă, profesorul procedează în aşa fel orientează actul de predare spre elev, beneficiar direct final. Nevoile şi aşteptările lui trebuie să primeze întotdeauna din motive ce subliniază dreptul la o educaţie oferită pe măsura lui, holistic privită. Fiind pus mai presus de profesor în timpul predării, elevul culege roadele, grație cărora își mărește bagajul de cunoștințe, indispensabil pe traseul educațional. El devine oglinda profesorului, în care își autoanalizează comportamentul și competențele.
Astfel, vom menționa câteva aspecte despre (auto)evaluarea comportamentului cadrului didactic.
Plastic vorbind, profesorul, privindu-se în oglinda clsei lui, poate afla dacă și-a proiectat ori nu lecția în acord cu obiectivele prestabilite. Calitatea actului de învățare – realizat de elev în clasă și acasă – depinde într-o mare măsură de modul în care activitatea de predare a fost organizată, coorodnată și încheiată. În fiecare context de învățare se reflectă experiența păersonală și profesională a cadrului didactic. Și conduita la fel. Prin ceea ce face și spune direct sau tacit, acesta se exprimă pe sine. De asemenea, în fiecare moment de reflecție, acesta dă curs procesului de (auto)reglare a lecției. Evaluarea și (auto)evaluarea conduitei cadrului didactic se mai poate realiza verificând și interpretând fișa de asistență la ore, întocmită de terțele persoane avizate – colegii de breaslă și superiorii lui pe scară ierarhică.
Este absolut necesar să credem că această temă nu se încheie cu ultima idee enunțată, ci continuă în mintea profesorului ca un exercițiu de autoanaliză, având îmn fundal scenariile didactice care i-au marcat întreaga activitate la catedră și nu numai. Din fiecare secvență se pot reține exemple care să reprezinte un asa-zis îndrumar pentru profesorii aflați în căutarea propriului stil de predare, dar și în căutarea celor mai bune practici de gestionare a clasei.
Descarcă atasamentul word gratuit de mai jos
