Posts
AnnaE
.Post in Vinovați de iubire dramă romantică tradus în română
Vinovați de iubire subtitrat în română din 15-16 septembrie 2024 Episodul 51 https://www.serialelatimp.net/vinovati-de-iubire-episodul-51-subtitrat-in-romana/ https://uqload.ws/hmurpjyw24n4.html     Episodul 52 https://www.serialelatimp.net/vinovati-de-iubire-episodul-52-subtitrat-in-romana/ https://voe.sx/d3b0knfcwsti  
AnnaE
.Post in Nume de cod: S-245 serial subtitrat în română Sezonul 1 complet
  După ce dezastrul lovește Pământul, un biolog marin aflat într-o misiune de cercetare submarină trebuie să lupte pentru a supraviețui împreună cu echipajul, în timp ce o conspirație iese la iveală.             Sezonul 1       Episodul 1 https://www.serialelatimp.net/nume-de-cod-s-245-serial-subtitrat-in-romana-episodul-1-sezonul-1/     Episodul 2 https://www.serialelatimp.net/nume-de-cod-s-245-serial-subtitrat-in-romana-episodul-2-sezonul-1/     Episodul 3 https://www.serialelatimp.net/nume-de-cod-s-245-serial-subtitrat-in-romana-episodul-3-sezonul-1/     Episodul 4 https://www.serialelatimp.net/nume-de-cod-s-245-serial-subtitrat-in-romana-episodul-4-sezonul-1/     Episodul 5 https://www.serialelatimp.net/nume-de-cod-s-245-serial-subtitrat-in-romana-episodul-5-sezonul-1/     Episodul 6 https://www.serialelatimp.net/nume-de-cod-s-245-serial-subtitrat-in-romana-episodul-6-sezonul-1/     Episodul 7 https://www.serialelatimp.net/nume-de-cod-s-245-serial-subtitrat-in-romana-episodul-7-final-sezonul-1/     FINAL SEZON 1      
AnnaE
.Post in Opere Complete ~Henric al VI-lea de William Shakespeare piesă de teatru istorică (completă)
    HENRIC AL VI-LEA, partea I                                                      Henry VI, part 1, 1588-1592   Persoanele   Regele Henric al Vi-lea ducele de Gloucester, unchiul regelui şi protector Ducele de Bedford, unchiul regelui şi regentul Franţei Thomas Beaufort, duce de Exeter, unchiul-mare al regelui Henry Beaufort, unchiul mare al regelui, episcop de Winchester, mai târziu cardinal John Beaufort, conte, apoi duce de Somerset Riahard Plantagenet, fiul lui Richard, fost conte de Cambridge, mai târziu duce de York Contele Warwick Contele de Salisbury Contele de Suffolk Lord Talbot, apoi conte de Shrewsbury John Talbot, fiul său Edmund Mortimer, conte de March Margareta, fiica lui Reignier, apoi soţia regelui Henric al VI-lea Sir John Fastolfe Sir William Lucy Sir William Glansdale Sir Thomas Gargrave Primarul Londrei Woodvile, locotenentul Turnului Vernon, din facţiunea de York (Roza Albă) Basset, din facţiunea Lancaster (Roza Roşie) Charles, principele şi mai târziu regele Franţei Reignier, duce de Anjou şi regele titular al Neapol-ului Ducele de Bourgogne Ducele de Alençon Bastard d’Orléans Guvernatorul Parisului Maestrul tunar al Orléans-ului şi fiul său Generalul trupelor franceze din Bordeaux Bătrânul păstor, tatăl Ioanei d’Arc Contesa d’auvergne Ioana d’arc (fecioara) Lorzi; păzitori ai Turnului; heralzi, ofiţeri; ostaşi; vestitori şi oameni din suită; un sergent; un portar. Demoni, care apar Ioanei.     Acţiunea se petrece parte în Anglia, parte în Franţa.       Actul I   Scena 1   Mănăstirea Westminster. Marş funebru. Catafalcul regelui Henric al V-lea[1] e înconjurat solemn de ducii de Bedford, de Gloucester şi de Exeter, de contele de Warwick, de episcopul de Winchester, de heralzi etc.   Bedford: Să se-nveşmânte-n vălul nopţii cerul![2] Comete, voi, ce-mpărăţii surpaţi[3], Rotiţi a voastră coamă de cleştar[4] Şi biciuiţi, din ceruri, stelele Ce-au fost lui Henric piaza rea a morţii – Al cincilea din Henricii iluştri, Din regii Angliei, cel mai măreţ! Gloucester: Un rege mai puternic n-am avut. Era sortit şi demn să poruncească. Rotind-o-n fulger, spada lui orbea Şi braţele de întindea, păreau Mai lungi ca aripile de balaur Şi ochii la mânie-i scăpărau Străfulgerări, că duşmanii fugeau De parcă soare de amiaz-ardea Şi suliţi le-nfigea încinse-n frunţi… Dar vorbele nu-i pot cuprinde fapta, Căci braţul înălţa doar ca să-nvingă. Exeter: Am îmbrăcat cernite haine, totuşi, în sânge doliul să ni-l purtăm[5], Căci  Henric este mort şi nu-i vom da Viaţă dacă-i vom păzi coşciugul… Cu veghea noastră, noi sărbătorim Ca robii-n ham, la carul de triumf, Victoria umilitoare-a morţii – Noi, blestem să zvârlim acelor zodii Ce gloria ne-au prăbuşit-o-n pulberi? Sau pe francezi să-i credem vrăjitori, Care, speriaţi de dânsul, au umblat Cu farmece[6] şi moartea i-au adus[7]? Winchester: A fost alesul Domnului, ca rege… Pentru francezi nici ziua judecăţii Nu va putea fi mai spăimântătoare Decât i-a-nfricoşat vederea lui. Şi Domnul oştilor l-a ocrotit[8] Biserica nălţând fierbinte rugă. Gloucester: Biserica? De nu s-ar fi rugat Atâta popii împotriva lui, Poate că nu murea atât de iute[9]. Ha, ştiu, v-ar fi pe plac vrun prinţişor Pe care să-l struniţi ca pe-un şcolar. Winchester: Oricare ne-ar fi, Gloucester, gustul nostru, Tu eşti protector, tu vrei guvernarea, Căci ţi-e soţia mândră şi te ţine în jug[10], cum nu vrei să te ţină Domnul, Nici sfinţii oameni ai bisericii. Gloucester: Domol! Tu ştii că nu-ţi prea place postul, Iar în biserică de intri vrei Prin rugi doar ca să scapi de vrun duşman. Bedford: Sfârşiţi, sfârşiţi cu cearta; staţi cuminte: Vom merge la altar… Heralzi, veniţi, în loc de aur, armele vom da Prinos dumnezeirii, căci ne sunt Zadarnice de când e Henric mort. Acum ne vor veni tot ani de plângeri… Copiii-n loc de lapte-or suge lacrimi Şi insula va fi un câmp de jale Plin de femei rămase-a plânge morţii… Cer ajutorul umbrei tale, Henric! Regatul ţi-l fereşte de discordii, înfruntă-n luptă zodiile rele, Să-ţi licărească sufletul ca steaua Lui Iuliu Cezar – şi mai glorioasă… (E întrerupt de intrarea unui purtător de veşti.) Vestitorul: Cinstiţi stăpâni şi lorzi, sosesc din Franţa Şi vă salut, dar triste veşti v-aduc: Despre prăpăduri, pierderi şi omoruri… Rouen, Guyenne, Reims, Orléans, Paris, Gisors, Poitiers – pierdute toate sunt. Bedford: Spui asta faţă chiar cu leşul lui? Vorbeşte-ncet, căci dac-aude Henric De pierderea acestor mari oraşe, El o să sfarme plumbul[11] din cosciug[12]. Gloucester: Pierdut Parisul? S-a predat Rouen-ul?! Oh, dacă Henric s-ar scula din morţi, De groază, sufletul din nou şi-ar da. Exeter: Dar cum se poate? Ce trădare-a fost? Vestitorul: N-a fost trădare… Nu… Dar ne-au lipsit Şi bani şi oameni. Zvon e prin oştire Că-ncurajaţi partide diferite Şi-n loc să vreţi, uniţi, să duceţi lupta, Voi vă certaţi şi-alegeţi generali: Pe unul că lungeşte bătălia, Pe altul c-ar zbura, dar n-are aripi, Pe-al treilea că fără cheltuială, Cu vorbe doar, ar fi să-ncheie pacea… Trezeşte-te, nobleţe-a Engliterii,   [1] Felul în care începe piesa constituie o legătură cu tetralogia Richard al II-lea, Henric al IV-lea, Partea I şi a II-a şi Henric al V-lea. Odată ce a dispărut mâna puternică a lui Henric al V-lea, englezii încep să piardă cuceririle acestuia în Franţa. Scena de doliu din actul I simbolizează succesiunea rapidă de dezastre care se abat asupra Angliei. Tema piesei este pierderea Franţei datorită Ioanei d’Arc şi apoi soţiei lui Henric al VI-lea, Margareta de Anjou, cu care s-a căsătorit în 1444 şi care apare în Henric al VI-lea, Partea a II-a. [2] Scena este drapată în negru, cum se obişnuia în cazul tragediilor. [3] O superstiţie, obişnuită în epoca clasică şi elizabetană, considera cometele ca anunţând evenimente extraordinare. Imaginea cosmică prevesteşte dezastrul care se va abate asupra Angliei. [4] Coama (pletele) de cleştar a cometei e înlocuită acum de părul Meduzei care consta din şerpi. Imaginea pletelor de cleştar este inspirată din Metamorfozele lui Ovidiu, XV, 849-50. [5] În sensul de a declara război francezilor. [6] Cronicarul Hall relatează faptul că ducesa de Gloucester a plătit doi vraci să plăzmuiască o figurină de ceară reprezentându-l pe rege, care să fie apoi arsă cu încetul, conform practicilor vrăjitoriei, pentru a pricinui moartea regelui. [7] Traducere modificată. [8] Henric al V-lea este comparat aici cu David, ale cărui oşti luptau pentru Dumnezeu. [9] Aluzie la episcopul de Winchester, despre care se spunea că a făcut rugăciuni împotriva lui Henric al V-lea.   [10] Shakespeare anticipează aici rolul tragic al soţiei lui Gloucester în Henric al VI-lea, partea a II-a. [11] Sicriul de plumb din interiorul sarcofagului. [12] Traducere modificată.     Decărcați piesa de la atașamente            
Load More