Posts
Diplodocus, cel mai lung dinozaur   Diplo înseamnă „dublu”, iar acest erbivor cu două pîrghii ce păştea frunzele din vîrfurile a fost numit astfel deoarece şaisprezece dintre vertebrele sale din coadă (vertebrele 12-27 din spatele şoldurilor) reprezentau proeminenţe împerecheate, încadrând cu rol protector o arteră principală ce se întindea de-a lungul părţii inferioare a cozii. A fost unul dintre cei mai lungi dinozauri. Se credea odată că îşi târa coada pe pământ, dar acum ştim, în urma studiilor efectuate pe scheletul său, că îşi ţinea coada sus, aceasta fiind susţinută de tendoane. Gâtul şi coada lungi aveau o creastă formată din ţepi scurţi şi laţi. Avea o gură mică şi dinţi în formă de frunză numai în faţă, ceea ce arată că smulgea frunze din copaci. Abdomenul enorm era susţinut de coaste deschise care permitea stomacului să se întindă când dinozaurul mânca.   Diplodocus s-ar fi putut apăra de atacatori cu ghearele ascuţite extinse ale membrelor anterioare şi i-ar fi putut lovi cu gâtul şi coada lui lungi.   Puii erau ţinuţi în centrul turmei în timp ce se deplasau pentru a fi protejaţi de atacatori.   Capul şi creierul acestui dinozaur erau mici. Avea ochi mari şi dinţi mici ca nişte creioane. Oasele erau goale pe dinăuntru, existând unele cavităţi ale vertebrelor ce făceau scheletul său mai uşor.   Descoperiri științifice Un schelet compus din rămăşiţele a trei dinozauri, cu două pârghii, excavate în apropiere de Split Mountain, Utah, între anii 1909 şi 1922, se află expus la Muzeul de Ştiinţe Naturale Carnegie din Pittsburgh, Pennsylvania. Scheletul poartă numele Diplodocus carnegii şi măsoară 26,7 metri lungime (mai lung decât două autobuze puse cap la cap) şi 3,6 metri înălţime în dreptul pelvisului, cel mai înalt punct al acestui dinozaur. Cîntărea, aproximativ, 11 tone.
AVEM NEVOIE DE PLANTE ŞI ANIMALE? Citiţi textul: Gâştele salvatoare Azi, Diana şi Andrei au văzut o emisiune la televizor despre animale. Prezentatorul le povestea copiilor că demult, tare demult, în toiul unei nopţi au intrat duşmanii în Roma. Obosiţi, locuitorii cetăţii dormeau adânc. În schimb, gâştele i-au simţit pe atacatori şi au început să facă hărmălaie. Treziţi la timp, romanii i-au alungat pe duşmani. De atunci, pentru că au salvat Roma, gâştele au fost considerate animale sacre. Explicaţi proverbul „ Când câinii veghează, lupii nu cutează.” 3.Completaţi schema cu cuvinte care exprimă importanţa plantelor, respectiv a animalelor pentru om.     plante                                              animale     4.Alcătuiţi o listă de plante medicinale, plante care sunt atat de utile omului. ..............................................               ................................................ ..............................................               ................................................ ..............................................               ................................................ 5.Completaţi tabelul cu denumiri de animale domestice: Care constituie hrana omului Care îl ajută la muncă Care îi aduc alte foloase 6.Găseşte răspunsul la ghicitori. Discută cu colegul de bancă despre foloasele pe care le aduc acestea omului. Din flori plicuri de dulceata                       Strange de cu dimineata. ................................                                              O mie de fratiori, O mie de dintisori Stau înfipti cate si-o mie Într-un fund de farfurie. ................................. Frunze n-are,                                                                 Nu-i nici floare. În paduri si pe ogor, Prin gradini si-n deal la vie Sta mereu într-un picior. ......................................... 7.Completaţi textul lacunar cu cuvinte potrivite: Viaţa omului ar fi imposibilă fără ...............................şi...................... .................... Plantele constituie .................................. pentru om, produc ..................................atât de necesar vieţii, înfrumuseţează ................................ .iar unele constituie ...................................în vindecarea unor boli. Animalele constituie şi ele .......................... pentru om dar şi sursă de diferite produse cum ar fi  p................................., l.........................., b............................., p.................... etc.           ŞTIAŢI CĂ ... Tutunul este o plantă extrem de dăunătoare omului? Lăcusta este o insectă de culoare verde care se hraneste cu plante pe care le roade si le sfarama,producand mari pagube în grădinile oamenilor?
FIŞĂ DE LUCRU Transformări ale stărilor de agregare. Circuitul apei în natură        Observă imaginea de mai jos. Discută cu ceilalţi colegi şi cu doamna învăţătoare despre transformările apei.     Completează  enunţurile: Corpurile din jurul nostru diferă prin formă, culoare, di-ensiune şi starea de ............................ în care se află. Stările de agregare cele mai des întâlnite sunt: .........................., .......................... şi ........................ O altă stare de agregare este plasma. În natură, ...................... se găseşte în stare lichidă, gazoasă şi solidă. Trecerea dintr-o stare în alta se face prin modificarea ............................. La temperaturi mai mici de 0°C, apa .............................şi devine.......................... Când temperatura creşte, prin topire, apa trece din stare solidă în stare ............................ La temperaturi mai mari, apa se ..........................., trecând în stare ............................. Când temperatura scade prin ............................, vaporii de apă revin la starea lichidă.   2.  Realizează  corespondenţa cuvintelor din cele două coloa-ne:            A                                                   B corpuri solide               iau forma vasului în care sunt puse corpuri lichide              nu au formă şi volum propriu corpuri gazoase            au formă şi volum propriu   3.  Răspunde la întrebări: a)   Cum se numeşte fenomenul prin care apa de la suprafaţa lacurilor, mărilor etc. se transformă în vapori? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... .............   Ce se întâmplă cu zăpada sau cu gheaţa atunci când afară se încălzeşte? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... .............   Cum se numeşte fenomenul prin care picăturile de apă din atmosferă, iarna îngheaţă şi se transformă în zăpadă? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... .............   4.  Adevărat sau fals?   Circuitul apei în natură este denumit şi ciclul apei sau ciclul hidrologic.   În cursul parcugerii acestui circuit apa nu-şi schimbă starea de agregare.   Când norii întâlnesc strat de aer rece se transformă în picături de apă.   Toţi fulgii de zăpadă se aseamănă între ei, având aceeaşi structură.   Apa se găseşte, în natură, doar sub formă lichidă.                                             Invitaţie la creaţie!                                                     Eu sunt picătura de ploaie. După cum ai aflat, povestea mea este interesantă. Redactează pe o foaie A4 o compunere ştiinţifică, descriindu-mi traseul pe care îl fac prin cele trei stări de agregare. Succes!