De retinut
– la gradinita nu sunt lectii, ci activitati
– copiii cer dascalilor sa aiba rabdare cu ei
– convingerile nasc atitudini
La varsta de 3 ani, copii vin la gradinita cu diferente intre ei, sub aspectul limbajului. Unii stapanesc putine cuvinte si comunica greu, altii stapanesc multe cuvinte dar nu au exprimare literara (influentati de zona in care traiesc), neputand sa se inteleaga intre ei.
– daca acasa parintii vorbesc numai cu comenzi, “manaca”, “dormi”, “joaca-te”, asa stiu si ei sa vorbeasca, deci trebuie sa le cunoastem si apoi sa-i invatam sa comunice.
– pentru cei care au mai multe substantive sau verbe in limbaj trebuie sa-i invatam sa le acorde
– profesorul trebuie sa se exprime in limbaj literar nu in limbajul zonei in care traiesc (de ex. daca in zona unde traiesc se spune la “porumb”, “cucuruz”, profesorul e obligat sa foloseasca limba literara, adica,“porumb”)
– in perceperea mediului inconjurator copilul pleaca de la elementele componente catre intreg, adica, daca i se arata o papusa imbracata in diverse culori, el isi alege partea a carei culoare il atrage mai mult. exemplu, mana papusei e colorata in galben si asta il atrage prima oara, apoi celelalte componente..)
– intelegerea semnificatiei cuvintelor se percepe altfel decat la adult, deoarece la copil, gandirea se sprijina pe memorie, copilul denumeste un obiect fara a-l interesa sa-l cunoasca bine; adultul aduna informatii despre obiectul respectiv, pentru a-l cunoaste mai bine
La varsta de 3-4 ani copilul are un limbaj situativ si manifesta dorinta de a cunoaste mediul incomjurator, de aceea vine cu intrebarea “ce este” si daca vrem sa-l crestem cum trebuie trebuie sa-i raspundem la avalansa de intrebari care vin dupa “ce este”, “de ce “, “pentru ce”, etc
– cand se joaca ia contact cu jucarii mai noi sau mai vechi punand intrebari la care tot el va raspunde
– copilul in relatiile cu oamenii din jur nu are forme diferite de conversatie; la aceasta varsta nu stie sa-si comunice gandurile si nu poate sa-si sustina un punct de vedere prin limbaj; incearca sa imite adultii dar nu reuseste intocmai, deoarece o serie de capacitati sunt in formare (are o influenta mare mediul in care se dezvolta)
– exprimarea copiilor este insotita de mimica si gesturi
– pe masura ce creste si e bine indrumat ajunge la intrebari ca : “pot sa iau?”, “pot sa fac?”. “am voie sa..?”
– la aceasta varsta intra usor in diferite roluri( de mama, de educatoare, de medic, de politist..etc) iar cand interpreteaza aceste roluri, vorbeste
– in cadrul jocurilor se accepta unii pe altii doar daca fiecare are jucaria lui
La varsta de 4-5 ani aprecieaza obiectele dupa marime, forma, culoare; propozitiile au mai multe cuvinte
– incep sa fie atrasi de povesti, povestiri, basme cu dimensiuni reduse
– peste 5 ani sunt atrasi de poezie pentru ca traiesc emotiile generate de acestea (Iarna pe Ulita sau A venit un lup in crang, etc)
– unii copii fac legaturi interesante intre cuvinte si ajung la constructii lingvistice
La varsta de 6 ani limbajul le permite sa comunice intre ei si sa vorbeasca cu adultii
– copii pot grupa obiecte dupa insusiri comune : forma culoare, dupa intrebuintarea lor (legume, fructe, mijloace de transport, etc)
– cu ajutorul creatiilor literare pe care le asculta isi formeaza un limbaj intern
– copii emit pareri dupa actiuni cu personaje daca educatoare exerseaza cu ei
– copii descopera caracteristici ale persoanjelor, se identifica cu unele dintre ele
– la aceasta varsta copii pot sa comunice ceva despre ei, vor sa comunice cu adultii, ii imita mai bine, isi largesc sfera de informatii daca s-a lucrat bine cu el, isi insuseste o idee, aduce argumente simple