Verbul
” Ceilalti riposteaza ca avem in fata trupe numeroase. Cert pare numai ca, inamicul n-are cu el decat o baterie, deci fortele de infanterie trebuiesa fie minime. In orice caz desfasurarea noastra ,batalioane intregi pentru simple excadroane, dovedeste ca avem in mediocru serviciu de recunoastere”.
de Camil Petrescu
– riposteaza = verb predicativ
– avem = auxiliar (am mers, am fost)
– pare = verb copulativ
– n-are = verb predicativ
– sa fie = verb copulativ, auxiliar (voi fi terminat)
– dovedeste = verb copulativ
– avem = verb predicativ
– trebuie = verb predicativ impersonal
Definitie : parte de vorbire flexibila care exprima actiunea, starea sau existenta
Clasificare : – se poate clasifica in : – verbe predicative (pot forma singure predicatul unei propozitii, sens de sine statator)
– verbe nepredicative – copulative ( care intra in structura predicatului nominal
– verbe auxiliare (care ajuta la formarea modurilor si timpurilor verbale compuse = a fi, a avea, a vrea)
ex: Sa fi plecat mai devreme (“fi” ajuta la formarea conjuctivului perfect)
Am sa merg la scoala ( “am” ajuta la formarea timpului viitor)
Verbe predicative : a fi, a insemna (El a insemnat pe caiet), a ajuns (El a ajuns acasa), a ramane ( Copilul a ramas neschimbat), a parea (Imi pare ca a iesit cum doream), a face (El face multa treaba), a se naste (Ion s-a nascut in Ardeal)
Verbe copulative : este (Copilul este vesel), a deveni (El devine medic), a insemna (Daca pleci inseamna ca-l parasesti), a parea ( Pare cert ca vom lua zece la examen), a face (El se face ca munceste), a se naste (Romanul se naste poet)
Verbele mai pot fi personale atunci cand isi vor schimba forma
Impersonale sau unipersonale atunci cand au forme pentru persoana a-III_a.
Verbe – tranzitive (care accepta formele_
– intranzitive (care nu accepta formele)
Verbele copulative sunt tranzitive
Verbul are 4 conjugari :
– infinitiv – conjugarea I : -a : a canta, a manca, a desena,a desemna
– conjugarea a-II-a : -ea: a vrea, a cadea, a parea
– conjugarea a-III-a : -e: a merge, a face, a cere
– conjugarea a-IV-a : -i,-î : a fugi, a iubi, a doborî, a urî
VERBUL
Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea, starea sau existenţa.
Categorii gramaticale (morfologice)
– modul
– timpul
– persoana
– numărul
– diateza
Conjugările
– I (-a): a cânta, a mânca
– a II-a (-ea): a vedea, a tăcea
– a III-a (-e): a face, a spune
– a IV-a (-i; -î): a citi, a hotărî
Clasificare
1. După înţeles:
a) predicative (au înţeles de sine stătător şi formează singure predicat verbal): Băiatul citeşte.
b) nepredicative(nu au înţeles de sine stătător şi nu pot forma singure predicat verbal):
– copulative (nu au înţeles de sine stătător şi intră în alcătuirea unui predicat nominal alături de un nume predicativ): El este elev.
– auxiliare (ajută la formarea unor moduri şi timpuri compuse: a fi, a avea, a voi): El a mers la şcoală.
2. După posibilitatea de a avea forme pentru toate persoanele:
a) personale (au forme pentru toate persoanele): a scrie, a citi, a lucra, a coborî.
b) impersonale ca sens şi unipersonale ca formă (au formă numai pentru persoana a III-a, singular): ninge, plouă, se cuvine, trebuie, se întâmplă, a lătra, a merita, a ajunge, a rămâne (ex.: Rămâne cum am stabilit.).
3. După posibilitatea de a avea un complement direct:
a) tranzitive (permit un complement direct): a spune, a vedea, a citi (ex.: văd ceva; văd pe cineva).
b) intranzitive (nu permit un complement direct): a merge, a se gândi.
Verbe intranzitive
1. Verbe de mişcare: a merge, a fugi
2. Verbe impersonale: plouă, tună, ninge
3. Verbe unipersonale: trebuie, se cuvine
4. Verbe reflexive: a se gândi, a-şi aminti
5. Verbe copulative: a fi, a deveni, a ajunge, a însemna
6. Verbe la diateza pasivă
Modurile verbului
– personale: indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, imperativ
– nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin
Timpurile
a) indicativ:
– imperfect
– perfect simplu
– perfect compus
– mai mult ca perfectul
– prezent
– viitor
– viitor anterior
b) conjunctiv:
– prezent
– perfect
c) condiţional-optativ:
– prezent
– perfect
d) infinitiv:
– prezent
– perfect
Verbele la moduri personaleau funcţie sintactică de predicat verbal sau predicat nominal. La modurile nepersonale, verbele au funcţie sintactică de: subiect, nume predicativ, atribut, complement.
Analiza verbelor
1. Felul
2. Conjugarea
3. Diateza
4. Modul
5. Timpul
6. Persoana
7. Numărul
8. Forma
Diatezele verbului
Verbul are trei diateze: activă, pasivă, reflexivă.
Diateza activă
“Norocul ne caută el pe noi…”
El a plecat la şcoală.
La diateza activă acţiunea este realizată de subiectul gramatical (care poate fi exprimat sau neexprimat). Acţiunea verbului se poate răsfrânge asupra unui obiect (complement direct).
Exemplu: Elevul a scris tema.
Verbele la diateza activă pot fi la modurile personale (la orice timp) sau nepersonale.
Diateza reflexivă
“Pe uliţa satului se repeziră toţi flăcăii.”
La diateza reflexivă acţiunea este realizată şi suportată de subiect. Aparţin acestei diateze numai verbele însoţite de pronume reflexive, fără funcţie sintactică, având rolul de marcă gramaticală a acestei diateze. Pronumele stau, de obicei, înaintea verbului, dar şi după acesta (gerunziu: gândindu-mă) şi se analizează împreună cu verbul. Pronumele reflexive pot fi în cazurile acuzativ sau dativ.