Recapitulare :
SUBSTANTIVUL
Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumeşte obiecte,fenomene ale naturii,fiinte.
Clasificare
1. După înţeles:
a) comune
b) proprii
2. După formă:
a) simple: grădină, floare, Iaşi
b) compuse:
– prin alăturare cu cratimă: cal-de-mare
– prin alăturare cu blanc: Mihai Viteazul
– prin contopire: binefacere, bunăstare
– prin abreviere: FMI, OPC, OZN
Substantivele colective sunt substantive cu formă de singular şi înţeles de plural: tineret, ţărănime, tufiş, armată, grup, mulţime.
Substantive defective de număr:
– cu formă numai de singular: aur, lapte, foame, unt, Olt
– cu formă numai de plural: icre, spaghete, blugi, Bucegi
Substantivele mobile sunt substantive (nume de fiinţă) cu o formă pentru masculin şi alta pentru feminin: prinţ – prinţesă, gâscă – gâscan, unchi – mătuşă.
Substantivele epicene sunt substantive care au o singură formă pentru masculin şi feminin: cămilă, cioară, maimuţă, şobolan.
Categorii gramaticale
a) genul:
– masculin: un – doi (pom)
– feminin: una – două (fată)
– neutru: un – două (tablou)
b) numărul:
– singular (pom, elevă, creion)
– plural (pomi, eleve, creioane)
c) cazul:
– nominativ
1. Subiect: Elevul scrie.
2. Nume predicativ: Fratele meu este elev.
3. Atribut apoziţional: Prietena mea, Maria, este elevă.
– genitiv:
1. Atribut substantival genitival: Caietul elevului este nou.
2. Atribut substantival prepoziţional: Atacul contra lui Victor a fost violent.
3. Nume predicativ: Cărţile erau ale Mariei.
4. Complement indirect: Românii au luptat împotriva duşmanilor.
5. Complement circumstanţial de loc: Ploaia s-a lăsat deasupra oraşului.
6. Complement circumstanţial de timp: Ei au venit în jurul prânzului.
7. Complement circumstanţial de mod: Ei înaintau contra vântului.
8. Complement circumstanţial de cauză: Din cauza poleiului, maşinaa derapat.
– dativ:
1. Nume predicativ: Gestul lui a fost contrar aşteptărilor.
2. Apoziţie: I-am dat vărului meu, lui Vasile, o carte.
3. Complement indirect: I-am trimis bunicii mele o felicitare.
4. Complement circumstanţial de loc: El nu stă locului.
5. Complement circumstanţial de cauză: A întârziat datorită tramvaiului.
– acuzativ:
1. Atribut substantival prepoziţinal: Florile de tei au căzut.
2. Nume predicativ: Cartea este fără copertă.
3. Complement direct: L-am văzut pe colegul meu.
4. Complement indirect: Am vorbit despre părinţii mei.
5. Complement de agent: Problema a fost rezolvată de tata.
6. Complement circumstanţial de loc: S-a aşezat în bancă.
7. Complement circumstanţial de mod: Venea ca vântul.
8. Complement circumstanţial de cauză: N-a venit de teamă.
9. Complement circumstanţial de scop: Mă pregătesc pentru examen.
– vocativ:
Vocativul exprimă o chemare adresată cuiva pentru a-i atrage atenţia asupra unei comunicări.
Exemplu: Vino aici, băiat!
Model de analiză
“De treci codri de aramă…”
de aramă = substantiv simplu, comun, feminin, singular, defectiv de plural, caz acuzativ, atribut substantival prepoziţional
Locuţiuni substantivale
“Patria este aducerea-aminte de zilele copilăriei…”
aducerea-aminte = amintirea
Locuţiunile substantivale sunt grupuri de cuvinte cu sens unitar echivalente cu un substantiv.
Trăsături
– nu se pot analiza separat
– nu se pot declina
– au forme de singular şi de plural
– pot primi articol
– se analizează ca un substantiv
Funcţii sintactice
a) subiect: Mă chinuiau părerile de rău.
b) nume predicativ: Vacanţa a rămas o aducere-aminte.
Schimbarea clasei gramaticale
– substantive provenite din adjectiv: tânărul, roşul, voinicul, un bătrân
– substantive provenite din pronume personale: eul
– substantive provenite din pronume reflexive: sinele, sinea
– substantive provenite din numeral cardinal: doiul, suta, mia, zecele, un trei
– substantive provenite din verb: scrisul, mâncatul, suferindul, vorbitul
– substantive provenite din adverb: aproapele, binele, răul, greul
– substantive provenite din prepoziţie: o contră
– substantive provenite din interjecţie: oful, hopul, fâşul