Importanta studierii literaturii pentru copii la elevii din invatamantul primar
Literatura este o arta a cuvantului, in care scriitorul are la dispozitie sistemul fonic, lexical, morfologic si sintactic al limbii in care se exprima in functie de realitatea pe care o prezinta si in functie de personalitatea sa artistica pe care o reda cititorului.
Eficienta activitatilor instructiv-educative desfasurate sub indrumarea invatatorului in ciclul primar sunt conditionate de cativa factori :
– intelegerea corecta a specificului artistic al obiectului;
– cunoasterea formelor de activitate adecvate unei discipline cu profil artistic, cum este
literatura;
– originalitate si inventivitate in folosirea unei tehnologii didactice mereu supusa innoirilor.
Prin literatura se intelege totalitatea operelor scrise sau orale care indeplinesc o functie sintactica. Se gaseste sub forma de versuri sau proza.
Proza poate sa fie scurta, sub forma de schita, sau povestirea, pe o intindere mai mare sau romanul pe o intindere si mai mare.
De-a lungul anilor de scoala, elevii pot dobandi capacitatea de a formula pareri proprii, de a afirma preferinte nescrise in perimetrul unui ideal artistic care sa fie in concordanta cu progresul social.
La sfarsitul anilor de scoala pe baza studiului literaturii, elevii vor ajunge la dobandirea capacitatii de a emite judecati de valoare estetica, in general, asupra operelor de arta cu care vin in contact si in special asupra celor literare.
Literatura pentru copii in scoli mai are un caracter important, acela in care pledeaza pentru intregirea caracterului formativ al invatarii, ajutandu-l astfel pe scolar sa-si largeasca orizontul cunoasterii, sa-si imbogateasca viata sufleteasca si experienta de viata.
In dictionarul actual al limbii romane, literatura- literature inseamna creatia artistica in care se reflecta realitatile vietii cu ajutorul limbii, arta cuvantului, totalitatea operelor literare ale unei epoci, ale unei tari, ale unui grup social sau al unui autor.
Literatura nationala cuprinde :
– literatura populara
– literatura culta
Literatura populara atesta prima folosire a limbii noastre ca instrument de cultura. Marele nostru om de cultura Nicolae Iorga spunea ca “literatura este cea mai veche si mai pretioasa opera artistic zamislita de neamul romanesc”
Iar G. Calinescu sublinia ca “literatura este o forma care sintetizeaza bogatia si forta spiritualitatii romanesti”
Literatura culta in schimb insumeaza operele artistice care au un autor, de aici mentionandu-se ca operele literare reflecta conceptia, mentalitatea si sensibilitatea unui scriitor.
Lectura literara are ca scop sa dezvolte gustul elevilor pentru citit, de a le satisface interesul de a cunoaste oamenii, viata si faptele lor. Lectura pe de alta parte ajuta la imbogatirea vocabularului si la educarea sentimentelor estetice.
Literatura pentru copii ca si toata literatura in general este o forma de cunoastere a realitatii prin intermediul imaginilor artistice , dar mai ales ca mijloc de influentare a cunostintei si comportarii cititorilor.
Lectura elevilor trebuie sa tina cont de varsta lor. Lecturi care pot fi citite relativ usor datorita continutului de idei prezentat dar si pentru atractivitatea lor ar fi poeziile lui Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, George Cosbuc, in care este descrisa natura si frumusetile ei, unele legende istorice ale lui Dimitrie Bolintineanu, in care se arata vitejia poporului roman, unele schite al lui Ion Luca Caragiale dar mai cu seama “Amintiri din copilarie” ale lui Ion Creanga.
Opere special scrise pentru copii : “Ursul pacalit de vulpe”, “Povestea porcului”, “Capra cu trei iezi”, “Punguta cu doi bani”, “Fata babei si fata mosului”, “Inul si camesa”….etc.
De interes ar fi basmele mitologice ale lui Alexandru Odobescu, basmele “Doi feti cu stea in frunte” sunt numai cateva opere din patrimoniul de valoare al literaturii romane.
O seama de scriitori consacrati si cu o bogata experienta literara si-au consacrat o parte a activitatii lor literare creatiei pentru copii. As putea enumera doar cativa dintre ei :
Tudor Arghezi, Victor Eftimiu, Otilia Cazimir, Mihai Beniuc, Nicolae Labis, Alexandru Mitru si altii.
In atentia copiilor de varsta scolara mai avem si opere din literatura universala, care sunt citite cu acelasi entuziasm ca si cele din literatura noastra : Fratii Grimm “Croitoraul cel viteaz” “Motanul incaltat”, Hans Christian Andersen, La Fontaine etc.
Cartea prezinta o deosebita importanta si interes pentru elevi, ei afland despre viata animalelor si a plantelor, despre descoperirile geografice, despre evenimente istorice dar in acelasi timp vorbesc si despre sentimente omenesti, despre dragoste si ura, despre prietenie, avand o mare influenta asupra copiilor deoarece cartile citite in copilarie lasa impresii adanc inradacinate in memoria copilului.
In indrumarea copiilor catre lectura trebuie sa tinem cont de urmatoarele cerinte :
– sa le fie cucerim atentia pentru o opera literara potrivit varstei lor
– sa cautam carti simple si povesti scurte (la inceput) ca sa evitam dezinteresul si plictiseala
– cartea aleasa trebuie sa fie pe intelesul copilului, mai mult paginate artistic ca sa le
starneasca curiozitatea.
Povestile pot fi socotite drept adevarate bijuterii educative avand o compozitie simpla, actiune concentrata si terminata neaparat cu o pilda morala sau cu o invatatura morala din care copii pot invata usor.
Basmele dezvolta imaginatia productiva a elevilor mai ales prin faptul ca pe baza actiunii bogate a unor eroi, pozitivi sau negative, copiii isi imagineaza ceea ce nu au vazut niciodata.
De exemplu, Greuceanu, Mesterul Faurar, Diavolul care a furat Soarele si Luna.
In multe basme sunt evocate scene din lupta eroica a poporului, de unde se desprind eroi pozitivi pe care copii ii iau drept exemplu pozitiv.
Obligatia educatorilor in ceea ce priveste literatura noastra actuala este de a cunoaste temeinic operele reprezentative si pe baza acestora sa poata indruma elevii spre o apropiere de citirea ei, in afara orelor de curs si de a deveni un instrument la fel de important in viata precum e un telefon mobil.
Cuvinte de origine dacică Cuvinte de origine latină Cuvinte de origine slavă
mânz, mal, mazăre, vatră, gard, brad, codru, moş, prunc, Carpaţi, Dunăre, brânză, Mureş, brâu, cătun, căciulă, copil, barză, baltă, Olt, pârâu, strugure
munte, picior, biserică, duminică, grâu, pâine, lână, a ara, câmp, mână, frate, a semăna, soare, cireş, frumos, bun, argint, aur, a culege, sare
Bistriţa, jude, cneaz, plug, seceră, gâscă, Dâmboviţa, stareţ, târg