Umanismul
Renaşterea şi umanismul în culturile şi literaturile europene
a) Renaşterea — curent european din secolele al XIV-lea – al XVI-lea,
determinat de redescoperirea valorilor culturii şi literaturii antice.
b) Trăsăturile:
– omul — centru al universului, în locul lui Dumnezeu;
– toleranţa religioasă, ca reacţie împotriva inchiziţiei catolice;
– redescoperirea valorilor spirituale antice şi traducerea de texte;
– înflorirea artei, culturii, literaturii şi susţinerea dreptului la cultură;
– atac împotriva privilegiilor feudale şi a dreptului divin; – lupta pentru drepturi democratice şi reforme sociale.
c) Reprezentanţi: Dante Alighieri, Boccaccio, Petrarca, Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarroti, Lorenzo de Medici, Raffaelo Sanzio, Rabelais, Thomas Morus, Erasmus din Rotterdam, Nicolaus Olahus.
d) Umanismul este efectul ereziei lui Arie şi a păgânismului asupra
lumii occidentale.
Renaşterea şi umanismul în principatele române
a) Voievozi români, care au susţinut Renaşterea şi umanismul:
– Ştefan cel Mare – Cronica lui Ştefan – Voroneţul – stilul moldovenesc.
– Neagoe Basarab – Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie – Curtea de Argeş.
– Constantin Brâncoveanu – Biblia de la Bucureşti – Horezu, Mogoşoaia – stilul brâncovenesc.
– Vasile Lupu – Pravila aleasă – Limba română în cancelaria domnească – tipografie la Trei Ierarhi – Sinteză de stiluri – Activitatea Mitropolitului Varlaam.
b) Reprezentanţi ai umanismului românesc – creatori de limbă şi literatură:
– Mitropoliţii: Varlaam, Dosoftei, Simion Ştefan, Antim Ivireanul.
– Cărturarii: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Constantin Cantacuzino, Udrişte Năsturel, Nicolae Milescu, Radu Greceanu, Nicolae Costin.
c) Dimitrie Cantemir — ctitorul literaturii române. personalitate reprezentativă pentru umanismul şi iluminismul european – Istoria creşterii şi descreşterii imperiului otoman, Istoria ieroglifică.