Principiile de predare-invatare a geografiei si modul de aplicare al acestora in activitatea didactica – Curs IV

Principiile de predare-invatare a geografiei si modul de aplicare al acestora in activitatea didactica – Curs IV

Principiile au statut de legi, naturale sau fundamentale, cu aplicabilitate a mai multor fenomene, devenind norme directoare in cercetare

– fiecare stiinta sau disciplina, fiecare cercetator contureaza propriile principii de urmat in activitatea de cercetare stiintifica, principii care se alatura activitatii didactice.

Principiile didactice

– norme directoare care orienteaza organizarea si desfasurarea procesului de invatamant, constituind adevarate premise necesare in realizarea obiectivelor si sarcinilor propuse de invatator/profesor in activitatea sa cu elevii/studentii.

1. Principiul participarii constiente si active a elevilor in activitatea de invatare

– esenta acestui principiu pleaca de la ideea ca in invatare trebuie sa existe acest proces activ de intelegere si asimilare a informatiei, iar elevul este subiectul propriului proces de formare si insusire de noi cunostinte cu o singura conditie :SA FIE PARTICIPANT ACTIV LA DESFASURAREA LECTIEI DE GEOGRAFIE

– in viziunea acestui principiu, elevul participa la descoperirea datelor de informare

– isi formeaza scheme intelectuale de conturare a notiunilor, conceptelor, care ii vor servi ca baza in formarea sa.

2. Principiul intuitiei

– principiu de baza al invatarii, indiferent de treptele de invatamant, pornindu-se de la ideea ca elevii trebuie sa aiba suport perceptibil si observabil, dupa care sa-si formeze reprezentarea corecta, durabila a obiectelor si fenomenelor din natura

– prin observatii intuitive, cunostintele empirice se clarifica si urmeaza o treapta de intelegere corecta conducand la generalizari

– elevii nu stiu sa observe

– ei trebuie dirijati sa desprinda din obiecte si fenomene, esentialul dar si particularul acestora

– obiectele nu-l instruiesc singur pe elev, ci profesorul este acela care aduce aportul instruirii cu ajutorul acestora prin dirijarea gandirii si interpretarii prin problematizare

– de aceea este necesara o intuire actionala dirijata si prin cuvant intr-o ordine sistematica, logica pentru accesibilitatea continutului.

3. Principiul insusirii temeinice a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor

– acest principiu pleaca de la ideea insusirii operationale si eficiente a principalului fond de reprezentari si notiuni, de concepte prevazute de curriculum-ul geografic (programe, manuale scolare, caiete metodice aplicative etc), intr-un mod temeinic atat pe plan teoretic dar mai ales practic

– in acest mod se va contribui la dezvoltarea spiritului de observatie, initiativa, de competitie si creativitate, de adaptare la nou si dezvoltarea capacitatilor de autoinstruire si autoevaluare

– invatarea este temeinica atunci cand are la baza o motivatie intrinseca, adica acea stare interioara determinata de interesul pentru continutul procesului de cunoastere, fiind sustinuta de curiozitatea si placerea de a cunoaste, a intelege o serie de fenomene si procese, in cazul nostru cu un continut geografic in special la varsta elevilor din gimnaziu si liceu.

– geografia, prin specificul ei – geosistemul- adica invelisul geografic sau mediul geografic rezultat din interactiunile celorlalte geosfere, prezinta un mare interes de cunoastere pentru elevi, dar, aceasta se amplifica in scopul unei insusiri temeinice a informatiei numai daca profesorul situeaza in centrul activitatii didactice pe elevi, implicandu-i in situatiile de invatare, asigurand o continuitate ritmica, o repetare sistematica, logica si activa a cunostintelor.

– operarea cunostintelor esentiale in diferite forme de corelatii in cadrul diferitelor activitati didactice, conduce la situatii de invatare in care elevii pot aplica in practica cele invatate prin exercitii, analize de imagini, scheme, harti etc,.unde vor descoperi singuri informatiile dorite

– vor putea discerne elementele stiintifice si cauzale oferite si de alte surse bibliografice decat manualul.

4. Principiul sistematizarii, structurarii si continuitatii

– cerinta esentiala a acestui principiu consta in respectarea unor operatii absolut necesare in invatarea logica

– sistematizarea cunostintelor inseamna ordonarea plecandu-se de la concret la abstract, de la elementele simple de baza pana la structuri complexe sintetice

– respectarea acestui principiu implica organizarea sistemului de cunostinte in programa scolara pe unitati de invatare, sisteme de lectii si lectii

– de asemenea in manualele scoalre ideile continuturilor trebuie sa fie ordonate logic si grupate pe puncte si subpuncte iar definitiile si ideile principale sa fie scrise cu caractere distincte

– profesorul va utiliza la clasa o schema logica a lectiei pe tabla simultan cu explicatia, argumentarea, demonstrarea etc

– schema va fi conceputa dupa obiectivele operationale din lectii pe puncte chiar si in detaliu pentru clasele de gimnaziu, in special clasa a-V-a, deoarece schema de la tabla constituie un model pentru elevi in insusirea cunostintelor in mod facil

– continuitatea asigura o ierarhizare si structurare logica a cunostintelor precum si incadrarea noilor cunostinte pe structuri anterioare

– aici se pot face legaturi intradiscplinare si interdisciplinare care au rolul pe de o parte  de a consolida informatia anterioara, iar pe de alta parte, de a cladi o noua grupare de elemente

– structurare inseamna selectarea fondului de baza a notiunilor, conceptelor cu care opereaza un obiect de invatamant in jurul carora se aplica altele noi, in mod gradat potrivit nivelului de gandire al elevilor

– de exemplu pe fondul primelor informatii din invatamantul primar se bazeaza si se continua cele din ciclul gimnazial, mai amplificate si apoi in cel liceal mai esentializate si abstractizate sub forma de concepte, reguli, principii, etc.,

– respectarea acestui principui impune consecventa si rigurozitate in toate segmentele invatamantului, in special in cel primar si gimnazial, deoarece nerealizarea sarcinilor invatarii despre unele informatii, duce la aparitia golurilor in cunostintele elevilor, care, acumulate, determina ramanerii in urma si de aici, insuccesul la formele de evaluare.

5. Principiul accesibilitatii sau al orientarii dupa particularitatile de varsta ,in individualitate ale elevului

* Cerintele acestui principiu impun cadrului didactic  o buna cunoastere a programei scolare , a manualului dupa care se parcurge materia clasei respective si nu in ultimul rand a structurii personalitatii elevului pe plan intelectual la fiecare varsta si nivel de invatamant , pentru ca insusirea cunostintelor sa poata fi adevarata si sa dea rezultatele asteptate.

* Potrivit  acestui principiu , profesorul  va urmari dezvoltarea intelectuala a elevilor individualizand procesul de predare-invatare prin care a decondifia – fiecare elev sa se dezvolte in ritmul sau propriu , potrivit potentialului sau. O invatare fortata , prematura  poate fi ineficienta chiar daunatoare pentru igiena mentala.

* Acest principiu impune utilizarea unor strategii diferite pe grupe de elevi de niveluri diferite , selectionarea si gradarea informatiei . Profesorul nu trebuie sa dea  elevilor un volum prea mare de informatie pe care ei nu il pot asimila , cu selectarea cunostintelor.

6. Principiul legarii teoriei cu practica

*Acest principiu exprima cerinta de a imbina cunostintele teoretice cu posibilitatea  aplicarii in practica si formarea de priceperi si deprinderi . Se pot desprinde doua directii principale prin care cunostintele teoretice se imbina cu cele practice in procesul de invatamant.

*Aplicarea cunostintelor asimilate in rezolvarea sarcinii teoretice.

*Realizarea unei actvitati practice cu material didactic care se bazeaza pe cunostinte teoretice sau operatii intelectuale .

      Principiile geografice – au caracter de lege a organizarii obiectului de studiu , la care se adauga pentru fiecare disciplina geografica in parte , foarte multe principii specifice , care tin de metodologia propriuzisa de cercetare .

1. Principiul repartitiei speciale

• Acest principiu precizeaza ca orice element sau fenomen geografic  are o anumita pozitie geografica in spatiu , care la randul sau influenteaza alte legaturi cauzale si fenomene geografice .

1. Principiul repartitiei in timp

• Acest principiu cere ca orice element sau fenomen geografic  actual sa fie analizat si explicat prin baza tratarii evaluative , urmarindu-se formarea lui  in timp sau integrarea in timp a faptelor geografice .
• Unele procese si  fenomene  se produc in fractiuni extrem de scurte de timp cum ar fi cutremurele , altele dureaza cateva zile (viturile , alunecarile de teren ), altele sute si mii de ani (ca in cazul genezei solurilor ), iar altele dureaza milioane si sute de milioane de ani (orogenezele :caledoniana , hercinica , alpina ,etc.).

1. Principiul cauzalitatii

• Acest principiu consta in cautarea  perpetua a legaturilor de cauzalitate dintre obiecte , elemente  si fenomene geografice pentru explicarea cauzalitatii , a producerii sau desfasurarii lor .
• Inrebari permanente in baza acestui principiu sunt : ,,De ce ?” sau cum se explica …?” etc. Ca de exemplu : De ce padurea de foioase isi pierde frunza toamna ? De ce pleaca pasarile calatoare toamna ?

• Alexandru van Humbollt a introdus acest principiu si exprima corelatia dintre cauza si efect  , succesiunea genetica a fenomenelor in functie de ansamblul conditie care insoteste dinamica lor obiectiva .
• Nu exista fenomene  sau procese care sa nu fie supuse logic unor determinari cauzale .
• Obiectul sau fenomenul care precede si provoaca producerea altui obiect sau fenomen se numeste cauza , iar obiectul sau fenomenul care se succeed si a carui producere a fost provocata de cauza se numeste efect.
• Efectul aparut poate avea un rol activ asupra cauzei care l-a generat . Fenomenele pot fi in acelasi timp , atat cause cat si efecte . Uneori producerea  efectelor actioneaza mai multe cauze .

1. Principiul corelarii cunostintelor si a predarii intra si interdisciplinare

• Aceasta subliniaza necesitatea analizei relatiilor dintre continuturile disciplinelor geografice si dintre acestea si celelalte obiecte de invatamant in scopul reliefarii , sublinierii unui obiect sau fenomen geographic si de a realiza sinteza intre componentele mediului  geografic .
• Predarea –invatarea intra si interdisciplinara dezvolta capacitatile intelectuale de memorare logica , rationament conducand la cresterea eficientei procesului de invatamant .

• Astfel , chiar prin obiectul sau de studiu , relatiile de interactiune dintre geosfere , privite in plan planetar sau regional prezinta caracter interdisciplinar .