AnnaE
#0

Metodele de învământ

                                    Definire,clasificare,functii

Între mijloacele de învățământ so metod de învatamant exista o relatie speciala deoarece nici un mijloc de învatamant nu beste eficient daca nu este insotit de o metoda si de specificul lectiei.

În viziunea principiului didactic al participarii constiente si active a elevilor la propria lor instruire, met de invatamant constituie instrumente de lucru cu ajutorul carora elevii dobandesc cunostinte, priceperi si

deprinderi, fie sub indrumarea directa a educatorului, fie in mod independent, dezvoltandu-si potentialul creator.

 

                         Functiile metodelor de învatamant

 

Functia instrumentala- se refera la utilizarea metodelor ca instrumente de instruire;

Functia cognitiva- prin care metodele  devin obiecte de cunoaste si achizitii pt elevi;

Functia formativa- prin care metodele au implicatii directe în exersarea capacitatilor intelectuale,

afective etc

 

                         Clasificarea metodelor de învătământ

                   1.Metodele expozitiv-euristice:

  -expunerea sistematica

  -explicatie

  -descrierea geografica

  -povestirea

  -prelegerea(dezbatere, in echipa, cu demonstratii,etc)

 

             2.Metode conversative sau dialogate:

 -conversatia

-dezbaterea

-comparatia

-problematizarea

 

  1. Metode bazate pe utilizarea textului scris

 

-Utilizarea manualului de geografie în lectie

-utilizarea dictionarului geografic si al unor carti

-lucru cu harta ,globul geografic si atlasul

-folosirea tablei si a desenului explicativ

 

4.Metode de explorare si descoperire

 

-metode de explorare nemijlocita (obs sistematica si independenta a obiectelor si fenomenelor geografice, lucrari experimentale metoda descoperirii)

-metoda de explorare a realitatii geografice prin intermediul substitutelor acesteia( metoda demonstratiei si formele ei, demonstratia cu ajutorul ei,demostratia cu ajutorul proiectiilor luminoase, demonstrarea cu ajutorul altor mijloace de invatamant specifice geografiei)

 

5.Metode bazate pe actiune

 

-exercituil

-metoda algoritmizatii

-jocul didactic

modelarea

 

Metode expozitiv euristice sunt metode care ofera informatii;

-determina urmarirea continutului logic si sugereaza caile pentru a ajunge la adevar

-au un important rol deoarece asigura conducerea de catre profesor a lectiei si pot fi optimizate în diverse moduri prin transferarea monologului in dialog, prin apel permanent, fie prin inductie, fie prin deductie, prin introducerea în cuprinsul lectiei a exercițiilor prin munca independenta de a desena harta, de a citi harta, de a analiza texte geografice, lucrari de laborator etc.

-prin aceste procedee, elevii devin participanti activi la însușirea propriilor descoperiri.

Pentru a deveni instrumente eficiente în procesul învățării, metodele expozitiv-euristice trebuie să respecte următoarele cerințe:

-expunerea informatieisă nu depasesca 20 min si dupa fiecare obiectiv parcurs (realizat), este necesar sa se realizeze succesiv schema pe tablă, iar elevii pe caiete;

-succesiunea și claritatea ideilor, precizia acestora și corelatia logică trebuie să se bazeze pe exemple observate

În natură sau oferite de mijloacele de învățare(substitute ale realități) dar care să respecte continutul și limbajul stiințific;

-expresivitatea limbajului, a tonului utilizat de profesor constituie o condiție foarte necesară în timpul aplicării diferitelor forme ale expunerii

 

  1. Expunerea sistematică

 

-o metoda expozitivă de învătare pasivă prin care profesorul  prezintă continutul informativ al lectiei ordonat logic, simplu ,clar, accesibil elevilor expresiv și intuitiv

-în acivitățile cu elevii, expunerea sistematică se utilizeză mai mult la clasele de liceu și se recomandă să nu se depăsească 20 min  pt a respecta particularitatile de varstă și pt a fi urmărită cu interes

-oricare ar fi metoda expozitivă, ea trebuie îmbinată cu utilizarea mijloacelor de învățământ adecvate(ilustrații, harta sau mijloace  audiovizuale)

 

  1. Explicția

 

Medode prin care se urmareste lămurirea și clasificarea unor notiuni, principii, legi,prin sublinierea notelor esențiale, a legaturilor cauzale dintre obiecte și fenomene.

După rationamentul utilizat explicatia poate fi: deductivă,inductivă,analogică.

Explicatia deductivă operația logică urmează calea de la general la particular, de la necunoscut spre În cunoscut, de la abstract spre concret și ajunge la judecăți mai putin generale.

Explicatia inductivă porneste de la cazuri particulare la general sau la esential.

 

  1. Povestirea

 

Este o altă formă a expunerii cu caracter de narațiune sau descriere geografică  al cărui conținut este mai plastic dar intuitiv , evocator și emoțional prin care sunt prezentate fapte, evenimente,întâmplari fie prin trecutul important, fie petrecute recent în vița reală.

Povestirea trebuie nuanțată în așa fel,încat elevii să-și imagineze aspectele prezentate.

În timpul povestirii se pot folosi și lecturile geografice integrate în diferite momente.

Pt ca metoda povestirii să fie atractivă pt elevi se pot implica acestia în mod direct, solicitandu i să povestesca o întamplare cu continut geografic legat de tema pusă în discuție petrecută cu ocazia unei călătorii, drumeții, excursie cu familia sau cu grupul de prieteni etc.

 

  1. Descrierea

 

Este o forma a expunerii expresivesub forma orală sau scrisă pe baza careia sunt prezentate caracteristicile exterioare ale obiectivelor,fenomenelor și proceselor geografice.

Descrierea constituie una din primele metode de cercetare utilizate în geografie ca stiință prin care se consemnau rezultatele observatiei vizuale asupra celor cercetate în natură.

Descrierea geografică poate fi inclusă ca o met. did. atractivă atunci când solicitam elevii să facă o descriere asupra unui fenomen observat intr-o activitate extrașcolară.

Descrierea se aplică și în sala de clasă utilizând mapadidactică ilustrativă ordonată tematic ca de exemplu: descrieti peisajul pădurii ecuatoriale, descrieti planta de cactus caracteristică deșerturilor corelând cu condițiile climatice de aici.

 

  1. Prelegerea

 

Este o expunere mai complexa prin care se sustine un volum mai mare de informații, cu caracter mai abstract și nivel științific mai ridicat în care argumentează teorii, conceptii într-o înlănțuire logică bazată pe idei principale cu argumentări și exemple.

Este utilizată mai mult la nivelul elevilor claselor liceale în care elevii dispun de un bagaj ridicat de informații, de înțelegere.

Prin metodele prelegerii profesorul parcurge în cadrul lecției doua etape:

 

Explicatia deductivă operația logică urmează calea de la general la particular, de la necunoscut spre În cunoscut, de la abstract spre concret și ajunge la judecăți mai putin generale.

Explicatia inductivă porneste de la cazuri particulare la general sau la esential.

 

În prima parte își pergătește proiectul de lectoe, în mod selectiv,documentat, precizans clar obiectivele operationale ( in fct de programa), îsi alege strategia, metode ,procedee, mijloace si planul de idei al continutului informativ.

În a doua parte prezinta continutul prelegerii, care poate fi scris pe tablă,pe folie, tip poster inainte sau in timpul prezentarii.

 

1.Conversatia

 

Metoda de instruire activa care ofera informatii prin dialog bazat pe intrebari si raspunsuri, prin discutii sau dezbateri desfasurate intre profesor si elevi sau elevi-elevi.

Face parte din metodele fundamentale ale învătamântului fiind utilizată încă din antichitate(met. Socratică)

Este intens folosită în predarea geografiei având o mare valoare formativă, deoarece prin sistemul de interactiuni angajat între profesor si elevi se dezvoltă capacitățile intelectuale, memoria și imaginația.

Conversatia cunoaste mai multe forme

–          Utilizată în orientarea gandirii elevilor prin intrebari bine formulate, prin comunicari verbale în scopul dobandirii de noi cunostințe & ,,conversatia euristica,, sau ,, conversatia socratica,,;

Conversatia sau dialogul euristic au rolul de a redescoperi cunostintele si deriva din cuvantul cuvantul grecesc euriskein=a descoperi;

– Folosita la verificarea cunostintelor, fixarea acestora , prin reproducerea cunostintelorbînvățate in lectiile anterioare;

– Conversatia catehică denumită si conversația examinatoare( întrbare și răspuns), prin aceasta forma profesorul constata volumul și calitatea cunoștințelor elevilor pe baza cărora  se poate trece la dobândirea altora din noua lecție.

  1. Comparația

În predarea geografiei are o deosebită însemnătate deoarece cu ajutorul ei se stabilesc asemănări și deosebiri care exista între obiectele și fenomenele  geografice evidentiidu-se trăsăturile specifice ale acestora;

Contribuie la formarea reprezentarilor și noțiunile geografice costituind  o operație de gandire;

Însoțeste celelalte metode fiind considerata de cele mai multe ori un procedeu anexa  al acestora prin care se rezolvă o serie d probleme instructiv- educative care se analizeaza.

  1. Problematizarea

Metodă did. de activizare prin care se solicită elevilor un efort intelectual  sustinut și complet pt a descoperisinguri noi adevăruri , a gasi solutiile unor probleme , inclusiv de a le verifica si explica.

Problematizarea consta in aplicarea unor procedee prin care se urmareste crearea situatiilor problema care antreneaza și dirijează gandirea elevilor în activitatea de rezolvare a acestora.

În orice situatie  problematică se disting în general, doua elente principale:

-primul, o scurtă informatie de date constituind partea anticipativă a problemei prin care se pun in tema elevii.

-al doilea, întrebarea care provoaca dificultatea de rezolvare pentru găsirea diferitelor soluții.

-Prin aceasta metodă elevii se obisnuiesc să adreseze o serie de întrebări în cadrul diferitelor tipuri de activități did. sa participe efectiv la procesul învățarii.

Este contribuția geografiei la ceea ce se cheama învățământ formativ.

 

  1. Dezbaterea

– este o metoda conversativa bazata organizat pe schimbul de idei si opinii, un tip de abordare pro-contra, care le dezvolta elevilor abilitatea de a analiza din multiple perspective, o serie de probleme controversate, ii stimuleaza sa emita prejudecati asupra unui fenomen sau fapt, pe baza unor criterii obiective si totodata ii ajuta sa apere o pozitie, folosind argumente sustinute de dovezi.